Zori Noi, decembrie 1971 (Anul 24, nr. 7449-7475)

1971-12-08 / nr. 7455

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VAJ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7455­­ miercuri 8 decembrie 1971 4 pagini 30 bani Preocupările atestă existența unor multiple CĂI DE ECONOMISIRE A LEMNULUI DE MINĂ Diminuarea consumului de lemn reprezintă, pentru colec­tivele de muncă din exploată­rile miniere, o sarcină de pri­mă importanță, cunoscut fiind faptul că acest valoros mate­rial poate primi, în sectoarele de activitate profilate pe va­lorificarea lui, întrebuințări mult superioare. Minerii cu­nosc bine acest lucru și, de a­­ceea, eforturile lor sunt orien­tate, mai cu seamă în ultima vreme, spre a gospodări cu grijă lemnul, spre a aplica so­luții tehnice care să suplineas­că utilizarea lui. Discutînd despre reducerea consumului de lemn, se impune de la în­ceput precizarea că, în primul rînd, în atenția cadrelor teh­nice trebuie să stea respecta­rea întocmai a normelor de care ține siguranța muncii în abataje. Realizarea de econo­mii nu are, în nici un caz, în vedere vreo abatere de la nor­mele de tehnica securității muncii, ci, dimpotrivă, în con­dițiile respectării lor riguroase — aplicarea unor procedee noi, eliminarea risipei. Exploatarea noastră, cunos­cută în anii trecuți ca defici­tară în ceea ce privește respec­tarea normelor la consumul de lemn, a înregistrat, în perioa­da care a trecut din acest an, datorită preocupărilor mai in­sistente, transmise d­e această dată pînă la nivelul locurilor de muncă, unele rezultate bu­ne. Prin micșorarea consumu­lui de lemn, precum și a celui de cherestea, pe care o utili­zăm la bandajarea galeriilor, am obținut economii în valoa­re de 878.000 lei. Succesul a fost obținut printr-o raționa­lă utilizare a lemnului, prin la­ TRIBUNA EXPERIENȚEI POZITIVE sosirea, în cantitate mult mai mare, fără a se încălca nor­mele tehnice, a materialului mai mărunt, considerat altă dată ca nefiind apt pentru lu­crările de armare. S-a urmă­rit respectarea monografiilor de armare, aducîndu-se și li­nele reglementări în gospodă­rirea lemnului. Evidențele pri­vind rulajul materialului in­trodus în depozitele principale și secundare­ ale exploatării, inventarierea pe dimensiuni și marcarea unui număr permit, practic, urmărirea­­ destinației fiecărei piese, începînd cu pre­luarea de la furnizori, pînă la introducerea ei în abataje. E­­xistă, astfel, în orice moment, o situație clară asupra stocuri­lor intrate în mină, precum și asupra celor existente în de­pozite, putîndu-se întreprinde din timp măsuri pentru com­pletarea necesarului. Favorabil asupra gospodăririi lemnului a influențat și introducerea, pe sectoare și orizonturi, a fișelor limită, aceasta permițînd ur­mărirea consumurilor pînă la nivelul locurilor de muncă. Au tratat această problemă cu răs­pundere, obținînd rezultate bune, minerii de la sectoarele I și II. In schimb, colectivele de muncă de la sectoarele III și IV au manifestat o mai sla­bă preocupare în acest sens. Poate fi amintită, între ac­țiunile întreprinse pentru re­ducerea consumului de lemn, recuperarea acestuia, din ram­­bleul abatajelor, cu ajutorul unor dispozitive speciale. A fost stabilită, în acest scop, tehnologia de lucru adecvată, emițîndu-se și instrucțiunile cuvenite. Procedeul a condus la obținerea unor rezultate. Ele nu sînt însă la nivelul posibili­tăților, deoarece, la nivelul mi­nei a rămas nerezolvată o pro­blemă : extinderea procedeului la un număr cît mai mare de locuri de muncă. Va trebui ca, în acest sens, să desfășurăm o activitate mai intensă pentru a elimina inexplicabila inerție pe care o manifestă unii con­ducători de sectoare, unii maiștri. Un rol de seamă în micșo­rarea consumului de lemn îl are folosirea pe scară tot mai largă a înlocuitorilor lemnului. Intre aceștia se află susține­ Ing. GHEORGHE METRIC de la serviciul tehnic al Exploatării miniere „Leșu Ursului" (Continuare în pagina a II-a) CALITATEA SEMINȚEI-factor principal în sporirea producției vegetale . La Congresul al X-lea al Partidului, subliniindu-se im­portanța și necesitatea sporirii­­ producției de cereale și plante tehnice, s-a trasat ca sarcină organelor agricole centrale, in­stitutelor de cercetări și stațiu­nilor experimentale, să asigu­re îmbunătățirea activității de cercetare și organizare producerii semințelor cu cali­a­tăți superioare, a unor hibrizi de porumb valoroși ca și se­mințelor de legume din soiuri de înaltă productivitate. Rezul­tatele obținute pînă acum nu sînt însă pe măsura posibili­tăților. Noua lege pentru pro­ducerea, folosirea și controlul calității semințelor și materia­lului săditor vine în sprijinul acestei activități avînd menirea să creeze un cadru tot mai fer­til, să contribuie la îndepărta­rea deficiențelor care au exis­tat în acest domeniu. Este știut că sămînța repre­zintă o verigă principală în sporirea producției medii. Pu­nerea în valoare a celorlalte lucrări, de mecanizare, chimi­zare, irigare, nu este posibilă fără folosirea unei semințe de calitate, dintr-un soi de înaltă productivitate, adecvat zonei, și cu o valoare biologică și cul­turală ridicată. Subliniem acest lucru, deoarece, în practica muncii desfășurată în labora­torul de controlul semințelor, nu de puține ori ne-am dat seama că unii specialiști din unitățile agricole, din neglijență sau superficiali­tate, minimalizează cu bu­nă știință tocmai acest factor. Este cazul cooperativelor agri­cole de producție Udești și Bă­­lăceana, unde pe 5 ha., și res­pectiv 25 ha., cultivate cu car­tofi pentru sămînță, producția a fost respinsă ca fiind neco­respunzătoare, din cauza folo­sirii la însămînțări a unui a­­mestec de soiuri. De asemenea, a fost respinsă producția de pe anumite suprafețe cultivate cu cartofi, din soiul Merkur, la C.A.P. Fîntînele și Verești. S-a ajuns la această situație, toc­mai datorită folosirii la plan­tare a unui material infectat cu viroze în procente mari. Menționăm însă că, în unele cazuri, sămînța a fost depre­ciată și datorită unei condițio­nări și păstrări necorespunză­toare. Astfel, în toamna acestui an, din cele 8.000 tone sămîn­ță analizată, peste 1.400 tone au fost necorespunzătoare, din care 335 tone au prezentat ger­minația scăzută, cauzată de o păstrare în straturi groase, cu umiditate ridicată, fără a se lua măsuri de ventilare. Din­tre unitățile care au prezentat astfel de loturi de semințe a­­mintim: pe cele de la Dornești, Horodnicu de Sus, Iacobești, Milișăuți ș.a. Acum, cînd există o lege ca­re reglementează problemele privind producerea și folosi­rea semințelor, nouă, lucrăto­rilor de la laboratorul jude­țean, ne revine sarcina de a ac­ționa hotărît în spiritul preve­derilor ei. Ca atare, ne-am pro­pus să ne aducem un aport substanțial mărit în ansamblul măsurilor ce se vor lua pen­tru producerea și folosirea u­­nei semințe de calitate. Astfel, legea prevede obligația veri­ficării în cîmp a purității bio­logice și a stării fitosanitare Ing. MIȘU ȘERBANESCU de la laboratorul județean de controlul semințelor (Continuare in pagina a Il-a) Măiestrie, îndemînare, precizie. Sînt doar cîteva din însușirile ce caracterizează activitatea productivă a lui Vasile Neamțu, muncitor cu care depoul C.F.R. Cîmpu­­lung - Est se mîndrește Procedeu eficient de forjare Preocupările cadrelor tehni­ce de la I.R.U.M. Vatra Dornei pentru­ perfecționarea activită­ții de producție se concretizea­ză, între altele, în adoptarea unui procedeu eficient de for­jare a semifabricatelor pentru coroane, roți cu lanț, carcase și piese de schimb. Folosirea­, în acest scop, a unor matrițe, adaptate diverselor caracteris­tici ale­ reperelor, are ca rezul­tat obținerea unui important spor de productivitate a mun­cii. Raportat la activitatea a­­cestui an, procedeul permite realizarea unor economii de aproape 50.000 lei, precum și reducerea consumului de me­tal cu 24 de tone. CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA CONGRESUL AL VI-LEA Al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Parti­dului Muncitoresc Unit Polo­nez și să vă adresăm dumnea­voastră, participanților la Con­gres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidaritate in­­ternaționalistă din partea Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, a comu­niștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor­­ polonezi loc în preajma aniversării are 30 de ani de la crearea Parti­a­dului Muncitoresc Polonez sporește și mai mult însemnă­tatea Congresului, îi conferă semnificația unui bilanț atît al­ luptei pentru instaurarea puterii populare, cît și al acti­vității desfășurate în anii construcției socialiste. Rapor­tul Comitetului Central și ra­portul prezentat Congresului de tovarășul Gierek oferă amplă imagine a realizărilor­­ pe care clasa muncitoare, oa­menii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului —■­în construcția so­cietății socialiste, precum și a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dum­neavoastră. Comuniștii, oamenii mun­cii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoi­tor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pen­tru soluționarea problemelor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea e­­conomiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai pu­ternică a rolului conducător al partidului și întărirea legătu­rilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru par­ticiparea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conduce­rea vieții politico - sociale a întregii țări. Ca prieteni ai po­porului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că parti­dul dumneavoastră a reușit, sub conducerea Gierek, să învingă tovarășului greutățile de anul trecut și să asigure dezvoltarea cu succes a orîn­duirii socialiste, progresul e­­conomic și social — și vă do­rim succese cît mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și po­porul polonez există vechi re­lații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în decursul isto­riei pentru libertate și inde­pendență națională, împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asupririi; a­­ceste relații au dobîndit un conținut nou în anii socialis­mului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist - leninistă, aspirațiile și țelurile comune în lupta pentru triumful so­cialismului și păcii. Consem­năm cu satisfacție că între Ro­mânia și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar progresele obți­­ute de țările noastre în construcția socialistă. Tratatul de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală dintre Re­publica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pen­tru intensificarea acestei cola­borări. O contribuție însemna­tă la dezvoltarea prieteniei ro­mâno - polone o aduc parti­dele noastre— Partidul Comu­nist Român și Partidul Munci­toresc Unit Polonez, schimbu­rile de delegații, de informa­ții, contactele pe linie de par­tid înlesnind: mai buna cu­noaștere reciprocă,a experien­ței și rezultatelor obținute în construcția socialistă, intensifi­carea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socialiste România vor acționa cu con­secvență și în viitor pentru dezvoltarea continuă a relați­ilor româno - polone, cu con­vingerea că aceasta corespun­de intereselor ambelor popoa­re, servește unității țărilor so­cialiste, întăririi forțelor so­cialismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși. In prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut programul adoptat­ de Congre­sul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății so­cialiste multilateral dezvolta­te — program care prevede continuarea în ritm susținut a industrializării socialiste, mo­dernizarea structurii întregii economii în vederea creșterii avuției naționale, a apropierii de țările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, pre­vede creșterea producției in­dustriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehnicii înaintate, creșterea mai rapidă a venitului națio­nal. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică nivelului de trai al întregului­­ popor, planul prevede crește­rea însemnată a salariilor și a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum și sporirea chel­tuielilor social - culturale ale statului. Rezultatele obținute pe pri­mele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depășite — demonstrea­ză realismul prevederilor cin­cinalului, hotărîrea cu care în­tregul popor român acționează pentru transpunerea lui în viață. Dezvoltăm economia națio­nală în strînsă colaborare cu țările socialiste, acordăm o a­tenție deosebită promovării formelor noi de cooperare în producție și în alte domenii de activitate. In acest sens, a­­preciem importanța Programu­lui complex al adîncirii și per­fecționării în continuare a co­laborării și dezvoltării integră­rii economice socialiste adoptat în vara acestui an la Bucu­rești. Intensificăm, totodată, relațiile noastre cu toate ță­rile, participînd activ la divi­ziunea internațională a mun­cii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nos­tru a luat un șir de pentru perfecționarea măsuri condu­cerii economiei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de producție, a creat, în toate în­treprinderile și unitățile eco­nomico - sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producție; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor popu­lare la elaborarea și înfăptui­rea politicii interne și externe, dezvoltăm în forme noi de­mocrația socialistă, o atenție deosebită Acordînd ridicării conștiinței socialiste a între­gului popor, recent, Comitetul Central al partidului a elabo­rat un program de îmbunătă­țire a activității ideologice și de educație socialistă, de așe­zare a relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor e­­ticii și echității socialiste și comuniste. In același timp, a­­sigurăm condiții pentru dez­voltarea mai rapidă a învăță­­mîntului, științei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid și multila­teral al întregii societăți socia­liste. Acționînd pentru desfășura­rea cu succes a întregii opere de construcție socialistă, par­tidul nostru își îndeplinește atît înaltele sale îndatoriri fa­ță de propriul popor, cît și da­toria internaționalistă, de răs­pundere față de clasa munci­toare de pretutindeni, față de cauza socialismului. In cadrul politicii sale ex­terne, România situează pe primul plan prietenia, alianța și colaborarea cu toate țările socialiste. Relațiile de tip nou, internaționaliste, dintre țările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea și progresul fie­cărei națiuni socialiste, a tu­turor țărilor socialiste — ca state suverane, egale în drep­turi — la cauza unității și co­eziunii lor. Considerăm că de­osebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relațiile interstatale, că trebuie acțio­nat pentru înlăturarea diver­gențelor și găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce unește țări­le socialiste, să se dezvolte între ele relații strînse de cola­borare întemeiate pe stimă și încredere reciprocă. (Continuare în pagina a IV-a) P­roblemele forțelor socia­le chemate să înfăptuias­că marile obiective ale societății socialiste multilateral dezvoltate, dinamica structurii claselor și păturilor sociale, ca și raporturile noi dintre ele au cunoscut o abordare largă în documentele - program elabo­rate de partid privind dezvol­tarea conștiinței socialiste și a nivelului general al cunoaște­rii, promovarea principiilor e­­ticii și echității socialiste în toate domeniile de activitate. Marile transformări înfăptui­te în toate sectoarele vieții so­ciale în anii construcției socia­liste, generalizarea relațiilor de producție socialiste la orașe și la sate, crearea și dezvoltarea bazei tehnico - materiale a so­cialismului, schimbarea radi­cală a modului de existență a întregului popor au antrenat transformări adînci în structu­ra de clasă a societății, în com­poziția și fizionomia tuturor categoriilor de oameni ai mun­cii, ca și în relațiile dintre ele. Societatea românească, din care au dispărut definitiv cla­sele exploatatoare, este alcătui­tă azi din clase și grupuri so­ciale prietene, unite prin inte­rese fundamentale comune, prin concordanță tot mai de­plină între aspirațiile indivi­duale și cele colective. Așa cum sublinia secretarul gene­ral al partidului la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c.: „Dezvoltarea impetuoasă a forțelor de producție, diver­sificarea și perfecționarea pro­ducției materiale, precum și amplasarea rațională a noilor unități industriale și social­­culturale pe teritoriul țării au produs mari schimbări în structura socială a României. Aceste schimbări se reflectă în caracterul nou al clasei mun­citoare — clasă conducătoare a societății noastre, în carac­terul nou al țărănimii coopera­tiste, a cărei alianță cu clasa muncitoare constituie forța de granit a orînduirii socialiste, în transformările adînci pe ca­re le-a cunoscut intelectuali­tatea patriei noastre, care a devenit de fapt o intelectua­litate nouă, legată prin toate fibrele ei de clasa muncitoare, de țărănime, de întregul po­por". Conținutul nou al structurii sociale și al relațiilor de clasă din societatea noastră are la bază proprietatea socialistă a­­supra mijloacelor de producție, economia socialistă unitară. Prin generalizarea relațiilor socialiste de producție, atît la oraș cît și la sat, s-a pus capăt exploatării omului de către om, iar între oamenii muncii s-au statornicit relații noi, de colaborare și întrajutorare to­vărășească. Proprietatea ob­ștească asupra mijloacelor de producție a acționat și acțio­nează ca un puternic factor de unitate a întregului popor. Ea statuează egalitatea socială a oamenilor muncii, comunitatea de interese și aspirații funda­mentale ale clasei muncitoa­re, țărănimii și intelectualită­ții. Schimbarea relațiilor econo­mice, instaurarea noii puteri de stat, ca și transformările socialiste din sfera vieții spi­rituale, a conștiinței au permis tuturor categoriilor sociale să acumuleze treptat însușiri ca­litative noi, să dobîndească un statut social nou, să-și sporeas­că rolul și funcțiile în dez­voltarea societății. Clasa mun­citoare, în trecut exploatată și asuprită, lipsită de drepturi po­litice, a devenit clasa con­ducătoare a societății, promo­toarea consecventă a progresu­lui social. Creșterea rolului so­cial al clasei muncitoare pe măsura perfecționării și matu­­rizării societății socialiste este o legitate obiectivă, o cerin­ță imperioasă, fără de care nu se concepe asigurarea superio­rității depline a noii orînduiri și trecerea la comunism. Prin locul ce-l ocupă în producția materială — principala forță de muncă în industrie, con­strucții, agricultură, transpor­turi —, clasa muncitoare adu­ce contribuția hotărîtoare la crearea venitului național, la programul întregii societăți. Ea a fost și rămîne clasa cea mai consecventă, cu o înaltă capaci­tate de organizare, purtătoare a ideologiei marxist - leninis­te, calități superioare pe care le imprimă și celorlalte cate­gorii sociale, înfăptuirea politicii de in­dustrializare a țării, aplicarea largă a cuceririlor științei și tehnicii moderne în economie au condus la formarea unui muncitor nou, radical schimbat față de cel de acum un sfert de veac. S-au redus considerabil profesiunile legate de exercita­rea muncii fizice, au devenit preponderente profesiunile noi, de înaltă tehnicitate, legate de procesul mecanizării, automa­tizării și chimizării producției, de tehnologiile moderne care cer bogate cunoștințe științifi­ce și tehnice, un înalt nivel de calificare. La formarea muncitorului de tip nou au contribuit și eforturile partidu­lui privind generalizarea în­­vățămîntului obligatoriu de 10 ani, lărgirea și diversificarea învățămîntului profesional și tehnic, acțiunea de masă ce se desfășoară pentru ridicarea Ca­lificării profesionale a salaria­ților. Importante schimbări de or­din calitativ s-au produs și în direcția maturizării politice a clasei muncitoare, a creșterii spiritului de disciplină și com­rector univ. GH. ILIE (Continuare in pagina a lil-a) Transformări esențiale in structura socială a societății noastre In peisajul industrial al județului și-a făcut apa­riția un nou obiectiv: stația de bioxid de car­bon din Păltinoasa, a­­parținînd I. I. L. „Pro­ducția" — Suceava. In foto : coloanele de ab­sorbție și desorbție ale noii stații Foto : D. VINTILA ORIZONT COTIDIAN • Bilanțul activității din acest an a colectivului de muncă de la Filatura de in și cînepă din Fălticeni consemnează obține­rea unor importante rezultate. Urmare a eforturilor depuse, a măsurilor întreprinse pentru continua perfecționare a orga­nizării producției și a muncii, harnicii textiliști au produs, peste prevederi, în perioada care a trecut de la începutul anului, 57 tone de fire. Colec­tivul desfășoară în continuare o activitate susținută, pentru a situa bilanțul acestui an la ni­vele și mai înalte. • Țăranii cooperatori din Cala­­findești și-au dezvoltat un pu­ternic sector al activităților cu caracter industrial și prestări de servicii. Acesta le-a asi­gurat, pe primele 11 luni ale anului, venituri ce depășesc 1.200.000 lei. Potrivit unui cal­cul, făcut recent de către șe­ful contabil, Vasile Pilat, nu­mai cei 80 de oameni care lu­crează permanent în 3 schim­buri la confecționarea lăzilor­­navetă, cu o productivitate de 200 buc. pe schimb, aduc uni­tății, în 24 de ore, un bene­ficiu net de 2.000 lei. Venitu­rile sporite au influențat favo­rabil asupra valorii normei de muncă, care a crescut la 31 lei, față de 18 lei cît era anul tre­cut.

Next