Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)

1972-01-15 / nr. 7486

I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7486 sîmbăta 15 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani COMERȚUL SOCIALIST Interviu cu tovarășul DUMITRU CIOBANU, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean Primul an al actualului cincinal a fost rodnic și în ceea ce privește activita­tea din comerțul socialist. Eforturile depuse pentru mai buna aprovizionare și deservire a populației s-au materializat, printre alte­le, în cele circa 80 mi­lioane lei cu care comer­țul socialist din județ și-a depășit sarcin­ile planifica­te. Sînt rezultate meritorii, care obligă la continua per­fecționare a activității co­merciale, astfel încît a­­ceasta să țină pasul cu ce­rințele și exigențele popu­lației. — Pentru a răspun­de acestor deziderate cotidiene, vă rugăm, tovarășe vicepreședin­te, să precizați ce îm­bunătățiri va cunoaște activitatea comercială in anul 1972. — întrucît aproviziona­rea populației este princi­pala sarcină a lucrători­lor din comerț, s-a acțio­nat din vreme pentru asi­gurarea unui fond de mar­fă corespunzător cerințelor. Astfel, se prevăd creșteri substanțiale la principa­lele produse alimentare și nealimentare de larg con­sum. E vorba de carne, păsări, pește și preparate din pește, produse lactate, zahăr, legume, confecții și tricotaje, articole de folo­sință îndelungată, materia­le de construcții. Țin să menționez, ca o noutate, faptul că vor fi puse în vînzare garnituri de mo­bilă la prețuri foarte con­venabile, între 1.300­­.000­ lei, oferindu-se ast­și­fel posibilități largi de cumpărare și acelor cetă­țeni cu venituri mai mo­deste. Valoarea mărfurilor cu amănuntul ce vor fi desfăcute populației prin comerțul socialist va fi la sfîrșitul anului 1972 cu 145 milioane lei mai mare față de 1971.­­ Cunoaștem că în 1971 s-au făcut nume­roase intervenții pen­tru suplimentarea fon­dului de marfă asigu­rat prin repartiții contracte. S-au procu­ri­rat, astfel, ulei, pîine, făină, zahăr, stofe, în­călțăminte, confecții, băuturi spirtoase, în valoare de circa 20 mi­lioane lei. Paralel, or­ganizațiile comerciale au obținut, prin achi­ziții directe de la fur­nizori, mărfuri în va­loare de peste 70 mi­lioane lei. Pornind de la aceste cifre edifica­toare, relatați-ne ce noutăți vor prezenta rafturile magazinelor din județ în următoa­rele luni. — Țin să mă refer cu deosebire la unele produ­se expuse la cel de al V-lea Pavilion de mostre, contractate de comerțul su­cevean și care urmează să fie livrate de furnizori în cursul anului. E vorba de cîteva Sortimente de sto­fe nesifonabile, încălțămin­te, confecții — toate sa­­tisfăcînd exigențe ale mo­dei actuale. Apoi, televi­zoare „Saturn" și „Astro­naut", echipate cu tranzis­­tori, noi tipuri de radio - receptoare portabile, de aspiratoare, diverse articole de menaj și de uz gospo­dăresc, 285 produse noi de mobilă etc. Deci, suficien­te dovezi că fondul de marfă va fi mult îmbună­tățit, urmărindu-se, de alt­fel, în permanență, satis­facerea exigențelor popu­lației.— Un comerț civi­lizat presupune, desi­gur, nu numai o apro­vizionare corespunză­toare, ci și o bază teh­nico - materială adec­vată, în continuă per­fecționare și dezvolta­re. — La acest capitol vor urmărite două aspecte: modernizarea actualei re­țele comerciale prin rea­­menajări, reprofilări, inti­­m­izări, dotări și extinde­rea ei prin construcții noi. Pentru anul 1972, este pre­văzută o bogată activita­te în acest sens. In cursul semestrului II, începe la Suceava construcția maga­zinului universal, care va avea o suprafață comer­cială utilă de 6.500 m.p. — aceasta fiind mai mare de­­cît suprafața actuală a în­tregii rețele comerciale nealimentare din munici­piu. Respectivul magazin, va rezolva mult discutata problemă a spațiilor co­merciale, un vechi dezide­rat al sucevenilor, începe, de asemenea, construcția hanului turistic de la Dră­­gușeni și a motelului de la Spătărești. O grădină de vară și un camping la Mi­­tocu Dragomirnei, un alt camping la Siret, etajarea magazinului supra­din centrul acestui oraș și în­ceperea construcției unui complex comercial tot la Siret — iată cîteva din­tre noile obiective prevă­zute pentru extinderea re­țelei comerciale. Un accent deosebit se va pune, însă, și pe diversificarea, re­profilarea, reamenajarea, modernizarea actualei re­țele comerciale. Vor fi a­­vute în vedere, cu deose­bire, o serie de localuri de alimentație publică din toa­te orașele județului. Aș a­­minti, între altele, intimi­­zarea restaurantului „Bucu­rești" și a braseriei „U­­nion" din Suceava, a res­taurantelor „Carpați” din Cîmpulung și „Bucovina" din Vatra Dornei, reprofi­larea birtului popular din Suceava în restaurant cu autoservire și a bufetului „Dorna“ — în plăcintărie etc. Menționez, de aseme­nea, că vor fi readuse în circuitul comercial foste­le vaduri, care au avut un timp alte destinații, în atenția cooperației lor de consum va sta problema creării unor noi spații co­merciale în zonele munci­torești Ostra, Călimani, Broșteni, Delnița. în sfar- CARMEN PANA (Continuare în pagina a IIa) Fabrica de P.A.L. Fălticeni. Mecanicul Gh. Costin, urmărind buna funcționare a com­­presoarelor . Foto: D. VINTILA LA FERMA ZOOTEHNICA A C.A.P. GĂLĂNEȘTI ACORDUL GLOBAL ETNIC STIMULENT IN MUNCA UN PUT O însemnată pondere în ba­lanța veniturilor pe care le obțin țăranii cooperatori din Gălănești o deține, alături de ramura cultivării plantelor, sectorul creșterii animalelor. Că așa stau lucrurile ne-o dove­desc convingător producțiile tot mai bune obținute în fer­ma zootehnică. In anul trecut, planul producției de lapte a fost depășit cu 386 hl., iar­ la indicatorul lapte marfă s-a consemnat livrarea a 301 hl. peste prevederile inițiale. In același timp, unitatea și-a o­­norat toate obligațiile asumate față de stat la produsul carne. Făcând o succintă prezentare a factorilor care au concurat a­­supra realizării producțiilor amintite, inginerul Vasile Gheorghiță, șeful fermei zoo­tehnice a C.A.P. Gălănești, și-a exprimat opinia potrivit căreia „asemenea rezultate nu erau posibile fără introducerea sistemului de plată a muncii îngrijitorilor în acord global“. Avînd ca punct­­ de plecare afirmația specialistului, am că­utat ca prin discuțiile avute cu mai mulți membri cooperatori să relevăm unele amănunte despre modul concret în care consiliul de conducere al C.A.P. Gălănești a aplicat principiile acordului global. — Primul lucru pe care l-am făcut după ce adunarea gene­rală de la începutul anului tre­cut a hotărît ca în zoo­tehnie oamenii să fie retribuiți în acord global — ne preciza cooperatorul Gheorghe Rusu, a fost lotiza­rea animalelor pe grupe, la constituirea cărora s-a ținut seama de capacitatea producti­vă a fiecărui exemplar, astfel încît, chiar de la început, toți îngrijitorii aveau­ posibilități egale de cîștig. Oscilațiile ce au intervenit ulterior în venituri­le realizate de către fiecare cooperator nu au fost decît o­­glinda fidelă a cantității și ca­lității muncii prestate, expri­mată prin producțiile obținute. — La început, mulți dintre noi, a ținut să ne spună coope­ratorul Dumitru Hurjui, cre­deau că dacă vor lua spre în­grijire mai multe animale de­cît se hotărîse inițial (12 vaci cu lapte, sau 28 viței puși la îngrășat, sau 12 juninci ges­­tante) vor putea cîștiga mai bine. Pe parcurs însă s-au con­vins că de fapt, printr-o în­grijire atentă, sporind produc­ția medie pe animal furajat se realizează aceleași cîștiguri. Dar lotizarea animalelor și stabilirea mărimii optime a grupelor nu a reprezentat de­cît o primă etapă în aplicarea acordului global la C.A.P. Gă­lănești. Ulterior, cum era și normal,­­ oamenilor le-au fost aduse la cunoștință tarifele di­ferențiate de plată a muncii, explicîndu-li-se pe larg core­lația ce există între cîștiguri­­le lor și producțiile pe care le predau cooperativei. Pentru fiecare hectolitru de lapte, bunăoară, un îngrijitor pri­mește 50 de lei. De asemenea, lunar i se mai acordă încă 36 lei, sumă ce reprezintă recom­pensa îngrijirii celor 12 vaci. Veniturile cooperatorilor care muncesc la această categorie de animale își măresc cuantu­mul cu 250 lei pentru fiecare vițel predat sănătos la o vîrstă de 21 zile. (Această sumă are o valoare mai mare, întrucît ea cuprinde și stimulentul de 100 lei pe care alte unități îl plă­tesc îngrijitorilor pentru fie­care vacă diagnosticată ca fi­ind gestantă). Rezultatul unei asemenea măsuri își găsește co­respondentul în îndeplinirea ritmică a planului de montă — fătări și, totodată, contribuie simțitor la reducerea morta­lității tineretului taurin și a sacrificărilor din așa zisă ne­cesitate. La aplicarea tarifelor de pla­ ION BANCESCU (Continuare in pagina a 11-a) Toader Bursuc, șef de briga­dă în depozitul de bușteni al Fabricii de cherestea Po­­jorîta it ÎN ACEST NUMĂR, OPINIA CETĂȚEANULUI ECOURI—ECOURI CONTRAPUNCT IN PAGINA 2 in ajutorul propagandiștilor și cursanților din invățămîn­­tul de partid ÎN PAGINA 3 Instruirea locțiitorilor secretarilor comitetelor comunale și orășenești de partid In zilele de 13 și 14 ianua­rie a avut loc în orașele Su­ceava, Cîmpulung, Rădăuți și Fălticeni, în cadrul programu­lui de pregătire periodică, in­struirea locțiitorilor secretari­lor comitetelor comunale și orășenești de partid, în cadrul programului, unii dintre cei prezenți au relatat despre aspecte ale activității cabinetelor de științe sociale, informare și documentare a maselor în sprijinul învăță­­mîntului de partid, politic U.T.C., informării politice, agi­tatorilor, muncii politice de masă. S-au desfășurat, apoi, con­sultațiile : „Unele probleme ale conștiinței socialiste în e­­tapa actuală" și „Organizarea și funcționarea cabinetelor de științe sociale, informare documentare a maselor, for­și­me și metode a­le activității ca­binetelor". S-a participat, de asemenea, la unele manifestări practice. In acest sens, căminele cultu­rale din Dolhasca, Vama și Păltinoasa și Casa de cultură din Rădăuți au oferit specta­cole de montaje literar -­ mu­zicale. Concluziile prezentate cu a­­cest prilej au evidențiat, în primul rînd, necesitatea de a ridica, în satele și orașele ju­dețului nostru, cait­atea tutu­ror acțiunilor cultural - artis­tice, de a spori eficiența edu­cativă a acestora. 4" COEFICIENTUL DE SCHIMB reflectă coeficientul de preocupare pentru utilizarea deplină CAPACITĂȚILOR PRODUCTIVE. Utilizarea deplină a capaci­tăților de producție, majoră cerință a eficienței, impune, în fiecare unitate economică, în funcție de potențialul re­zervelor de care dispune, apli­carea cu operativitate a unor măsuri concrete pentru gene­ralizarea activității în schim­bul al doilea și extinderea ce­lui de-al treilea schimb. A­­vantajele ce decurg de aici sînt mai multe. In primul rînd, se creează posibilitatea ca, utilizîndu-se aceleași ca­pacități, să se obțină o im­portantă producție suplimen­tară. Raportînd, în al doilea rînd, cheltuielile generale la un volum sporit de producție, rezultă importante economii. Limitîndu-ne la aceste două consecințe pozitive, ne-am propus să vedem ce acțiuni au fost sau urmează a fi între­prinse la Uzina de auto din Suceava în reparații scopul creșterii coeficientului de schimb. Pentru aceasta, am solicitat cîteva amănunte to­varășului ing. loan Moldovan, directorul uzinei, care, pentru început, ne-a relatat: — Generalizarea schimbului al doilea a devenit, începînd cu acest an, o necesitate, de­oarece volumul de producție este, față de 1971, cu 17 la su­tă mai mare și nu-l putem realiza într-un singur schimb. Pentru aceasta, este în curs de elaborare un studiu, care are drept scop stabilirea riguroa­să a capacității de producție pe fiecare loc de muncă, res­pectiv capacitatea utilajelor, a instalațiilor. Raportarea planu­lui la capacitățile existente ne permite să evidențiem la care anume locuri de muncă avem capacitate disponibilă și la ca­re capacitatea nu este asigu­rată. Pentru ambele situații, am stabilit deja direcțiile în care trebuie să acționăm. De pildă, pentru execuția lucrări­lor de strungărie, unde capa­citatea este deficitară, avem un plan de colaborare cu alte unități. Pe de altă parte, spre a acoperi disponibilul de ca­pacitate, existent la utilajele de presat, la atelierul de aco­periri galvanice și la alte locuri de muncă, executăm noi, pentru alte unități, un în­semnat volum de lucrări. Am ajuns, astfel, ca la atelierul de acoperiri galvanice să lucrăm în 3 schimburi, iar la utilaje­le de presat să lucrăm în 2 schimburi. Spre a răspunde cerințelor producției, am mai extins schimbul al treilea la atelierul pentru reparat ra­diatoare, la tinichigerie și vop­­sitorie. Din cele ce am des­prins pînă în prezent din stu­diul aflat în curs de elabora­re, rezultă că va trebui să extindem schimbul al treilea la atelierul de sudură, la cel pentru asamblat cabine și la altele.­­ Generalizarea schimbu­lui al doilea și celui de-al treilea extinderea schimb impun unele măsuri pregăti­toare, îndeosebi de ordin or­ganizatoric. Intre acestea, un loc de seamă ocupă crearea tuturor condițiilor pentru a­­provizionarea ritmică a lo­curilor de muncă. — Intr-adevăr, este aceasta o problemă majoră, de a că­rei soluționare ne ocupăm de mai multă vreme, pentru că știm foarte bine că de calita­tea aprovizionării ține reali­zarea ritmică a planului, in ultimă instanță însăși calita­tea reparațiilor. Astfel că, la locurile de muncă la care se generalizează schimbul al doi­lea și se extinde al treilea schimb, se stabilește, pe bază de calcule, sistemul de apro­vizionare. Au fost organizate deja două depozite mai mari, care asigură aprovizionarea cu piese și materiale a două schimburi, precum și cinci de­pozite intermediare, la mai multe­­ locuri­ de muncă. — Hotărîtoare pentru ma­terializarea tuturor măsuri­lor preconizate este, cum bine se știe, asigurarea for­ței de muncă. Ați corelat, in acest sens, cerințele produc­ției cu formarea unor noi cadre calificate ? — A stat în atenția noastră și pregătirea unor noi efective de muncitori. In ultimul tri­mestru al anului trecut, au absolvit cursurile de califica­re 100 de muncitori. Alți 150 de muncitori participă în pre­zent la diverse forme de pre­gătire — strungari, lăcătuși mecanici auto, vopsitori etc.— ei urmînd să încheie cursurile eșalonat, pînă la începutul lu­nii iunie a acestui an. Apreciem că, în general, cu forța de muncă ne prezentăm bine. Aceasta și pentru că, du­pă cum este prevăzut, sporul de producție se va realiza, în cea mai mare parte, pe seama creșterii productivității mun­cii. — Aceasta presupune sus­ținute eforturi pentru conti­nua perfecționare a produc­ției. — Va trebui să acționăm mult mai operativ pentru me­canizarea unor operațiuni, pentru o mai completă dota­re a tuturor locurilor de mun­că. Ne-am întocmit un plan îndrăzneț de autoutilaje. Am creat în acest scop un atelier special, pentru care am pre­gătit personalul necesar, iar în prezent ne preocupăm de crearea unei grupe de proiect NICOLAE GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) Orizont cotidian Condiții optime de odihnă și tratament întrucît la balneară Vatra Stațiunea Dornei se execută lucrări de re­parații curente, data so­sirii, la odihnă și trata­ment, a primei serii de oameni ai muncii a fost fixată pentru 25 ianuarie a.c. Intre timp, celor 7 vile încălzite termic, ii se vor alătura încă două, cu o capacitate de cazare de 70 locuri. Totodată, intense pregătiri, con­­stînd din reparații și do­tări cu aparate medicale, se fac și la baza de tra­tament; în prima se­rie, stațiunea va putea găzdui aproape 600 de cetățeni. Expoziție de caricaturi Ieri, în holul cinema­tografului „Modern" din Suceava, a avut loc ver­nisajul expoziției de ca­ricaturi semnate de Mi­­hai Pînzaru. Tînărul grafician, aflat la cea de-a doua manifestare individuală de acest fel, expune peste 20 de lu­crări reunite sub titlul „Pentru responsabilita­te, echitate, demnitate“. Actualitatea tematică desprinsă din conținutul lucrărilor expuse a fost relevată, cu acest pri­lej, de profesoara Ro­­dica Alexandru, pre­ședintele comitetului municipal de cultură și educație socialistă. In secția de reparat cabine de autocamioane de la Uzina de reparații auto din Su­ceava Foto : D. VÎNTU

Next