Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)
1972-01-28 / nr. 7497
r % VB ® ,.«xírtS PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7497 vineri 28 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Dominanta dezbaterii - abordarea responsabilă a problemelor activității colectivului Dominanta adunării salariaților de la U.E.S.S. Iacobeni, asigurată, în primul rînd, de darea de seamă anuală, prezentată de președintele comitetului oamenilor muncii, tovarășul inginer Matei Popescu, și apoi — într-o măsură inferioară așteptărilor —, de discuții, au constituit-o abordarea responsabilă a problemelor, spiritul critic și autocritic, obiectivitatea aprecierilor făcute la adresa fiecărui sector, activității asupra oamenilor. Un fapt ce nu minimalizează succesele obținute, meritul celor mai mulți dintre salariații unității, ci demonstrează pregnant hotărîrea acestui harnic colectiv de a pune capăt unor neajunsuri, de a-și promova întreaga activitate în sfera înaltelor exigențe solicitate sectorului forestier în etapa actuală. Mărturie a competenței forestierilor de la U.E.S.S. Iacobeni și, în primul rînd, a celor de la sectoarele de exploatare Dorna Burcut, Coșna și Negrișoara, a unor oameni de nădejde, între care au fost menționați Timiș Nicoară Scorpan, Silvestru Penteleiciuc, Ioan Ursache, Petru Cobiliță, Alexa Gorban, Octavian Moroșan, Sîrghie Moroșan, Dumitru Munteanu, Gavril Pardău, Gheorghe Spînu, Gheorghe Mutu, Florentin Isopel stau depășirile de plan, ș.a., de ordinul milioanelor, înregistrate anul trecut: 8.191.000 lei la producția globală și 9.275.000 lei la producția marfă vîndută și încasată, de ordinul sutelor de metri cubi la principalele sortimente: bușteni de gater, lemn de mină, cherestea de rășinoase. — Nerealizarea graficului stabilit pentru fasonarea și valorificarea doborîturilor de vînt, la nici una din faze, obiectiv de bază al activității noastre pentru 1971 — se arăta în darea de seamă, — trebuie să ne invite ■ la serioase sectoare reflecții. Cele trei de exploatare de pe Valea Bistriței dețin ponderea restanțelor. Șefii de parchete Gheorghe Ursache de la Șesuri, Vasile Todirică, Gheorghe Levițchi și Gheorghe Filip de la Cîrlibaba, Petru Ujică și Ion Mutescu de la Ciocănești, principali executanți în procesul de producție, au manifestat o scăzută răspundere față de sarcinile încredințate. Delăsare și indiferență au dovedit și Timiș Gh. Budău, Gherasim Nisici, Pantelimon Ianovici, Ilie Cobiliță, Nicolae Ghervan, șefi de parchete, care nu și-au afirmat în fapt pegătirea profesională și spiritul organizatoric, lăsînd ca lucrurile să decurgă de la sine. Din acest motiv, conducerea unității a trebuit să procedeze la înlocuirea lor, acțiune aflată, încă, în actualitate. Aceleași sectoare, aflate pe Valea Bistriței, au fost vizate pentru lipsuri privind valorificarea masei lemnoase la un nivel corespunzător actualelor exigențe, exploatarea partizilor în ordinea vechimii lor și respectarea termenelor din autorizațiile de exploatare, curățirea și predarea către ocoalele silvice a parcelelor exploatate, crearea stocurilor de material lemnos în faze. O primă explicație a acestei situații este aceea că în sectoarele amintite este concentrată cea mai mare parte a doborîturilor de vînt, existînd deci condiții de lucru grele. Cum, insă, recunoașterea dificultăților nu este suficientă și nici capabilă să aducă revirimentul necesar, participanții la adunare au jalonat modalitățile de acționare în viitor. In care scop, în planul de măsuri adoptat s-a stabilit: intensificarea fasonării și dării în exploatare a lemnoase masei din posibilitatea anului 1971 și mai vechi, îmbunătățirea conducerii lucrărilor de exploatare din raza ocoalelor silvice Cîrlibaba și Iacobeni, scoaterea lemnului în timpul cel mai favorabil, sporirea randamentului utilajelor și curățirea văilor mecanismelor, de material lemnos de valorificat etc. O remarcă : fiecare din aceste prevederi este însoțită de indicații tehnice concrete, defalcată pe sectoare și chiar pe unități de producție — sursă de încredere că ele vor fi materializate întocmai. Firesc era ca, într-un asemenea context, defavorabil, reprezentanții celor trei sectoare să vină cu elemente în completarea celor prezentate în darea de seamă, să spună adunării ce au de gînd să facă în viitorul imediat, în parte, așa a fost. Luînd cuvîntul, tovarășul Alexandru Dumitru, șeful sectorului de exploatare Cîrlibaba, a relevat preocuparea colectivului pe care îl reprezintă : — Neajunsurile privind rea- MARIA FLOREA (Continuare în pagina a IlI-a) ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Leșu Ursului. Prin folosirea la întreaga capacitate a mașinii de încărcat, șeful tip echipă Ștefan Jaucă, de la abatajul 214—215, obține a productivitate sporită Foto : D. IANOVICI < SV \ Instruire a șefilor secțiilor de mecanizare Direcția generală a mecanizării din cadrul MAIASA a organizat, la Casa agronomului Suceava, o instruire pe țară cu toți șefii secțiilor de mecanizare, care deservesc cooperative agricole cultivatoare de cartofi. . Instructajul se va desfășura eșalonat, pe cinci serii, la el participînd 600 cursanți. Potrivit programului stabilit, șefii secțiilor de mecanizare vor avea posibilitatea să audieze lecții teoretice și să participe direct la aplicații practice. Simpozion In sala de conferințe a Muzeului din Suceava a avut loc simpozionul „Istorici suceveni", organizat de Comitetul județean de cultură și educație socialistă și Societatea de științe istorice — filiala Suceava. Simpozionul a fost susținut de către tovarășii : prof. dr. docent Nicolae Corivan, care a vorbit despre Dimitrie Onciul : asistent universitar Mihai Iacobescu (Aspecte din activitatea de istoric a lui Gh. Popovici), lector universitar Nicolae Ursulescu (Istoricul T. V. Ștefanelli) și profesorul Mircea Ignat (Dionisie Olinescu, pionier și animator al cercetărilor arheologice din Bucovina). Primii oaspeți La Stațiunea balneo - climaterică din Vatra Dornei au început să sosească, cei dintîi oaspeți din noua serie de tratament și odihnă a anului 1972. Prin modernizările efectuate, în ultimul timp, și prin extinderea încălzirii centrale la majoritatea vilelor, stațiunea dispune în prezent de 520 locuri pe serie, de condiții optime de cazare și tratament. Nu peste multă vreme, baza materială a stațiunii se va întregi cu încă un modern complex sanatorial, prevăzut cu o bază de tratament, hotel și cantină - restaurant pentru 300 de locuri. Aceasta va permite ca pe parcursul anului 1972, pitoreasca stațiune de pe valea Bistriței să poată găzdui circa 10.000 de oameni ai muncii din întreaga țară. IN ACEST NUMĂR: • O mai bună organizare, lărgirea sferei de cuprindere IN PAGINA 3 • Contribuție unanimă la ridicarea gradului de civilizație a orașelor și comunelor IN PAGINA 2 Experiența, rezultatele ne-au convins de importanța aplicării ACORDULUI GLOBAL Acordul global, avînd la bază tarife fixe la zona de produs și la mia de lei venituri, formă superioară de retribuire a muncii prestate de membrii cooperatori, a fost introdus în unitatea noastră, C.A.P. Siminicea, încă din anul 1970. Rezultatele bune obținute în mobilizarea cooperatorilor la executarea muncilor agricole, cointeresarea lor în efectuarea unor lucrări la timp și de cea mai bună calitate ne-au făcut să generalizăm, în 1971, plata muncii în acord global la mia de lei venituri obținute. S-a optat pentru această formă de retribuire, deoarece din practica anului 1970 a rezultat că acest sistem de răsplătire a muncii este mai eficient, membrii cooperatori fiind preocupați nu numai de a produce mult, ci și de calitatea producției obținute. Un argument convingător în această privință îl constituie faptul că la fondul de stat au fost predate produse cu indici calitativi superiori. Astfel, la cartofi, în cazul cărora exigențele privind calitatea au sporit, s-a reușit ca, în toamna trecută, din producția totală livrată — și anume, 3.300 tone — 82 la sută să fie de calitatea I și a 11-a, iar la porumb, randamentul să fie, în medie, de 78 la sută. Aceasta a dovedit că membrii cooperatori au fost conștienți că veniturile lor sunt direct proporționale cu prețurile medii realizate la aceste produse. Iată și un exemplu concludent: cooperatoarea Maria C. V. Andrici, de pe o suprafață de 0,33 ha. cultivată cu cartofi, a obținut, datorită aplicării întregii tehnologii ridicate, 11.116 kg. (față de 5.015 kg., plan). Din această cantitate, 6.874 kg. tuberculi le-a predat la, calitatea I și 3.250 kg. la calitatea a II-a, cuvenindu-i-se 8.656 lei. Spre deosebire de exemplul de mai sus, care a fost caracteristic majorității cooperatorilor, prezentăm pe acela al lui Costache I. Boicu. Neacordînd importanța cuvenită calității lucrărilor, el a obținut de pe suprafața de 0,29 ha., cultivată tot cu cartofi, numai 4.735 kg., reprezentînd un procent de numai 92 la sută din plan. Așa cum era și normal, venitul obținut a fost de 2.843 lei, ceea ce reprezintă abia 79 la sută din planul valoric. Acest fapt a fost influențat direct de cantitatea de 2.710 kg. tuberculi predați la calitatea a III-a și a IV-a. Exemplele date arată că prin aplicarea acordului global se retribuției, înlătură nivelarea plata făcîndu-se după efortul depus de fiecare cooperator. La baza stabilirii tarifelor de plată au stat normele de muncă diferențiate pe culturi. Au rezultat, astfel, tarife diferite pentru munca depusă la fiecare cultură în parte, după cum urmează : porumb — 240 lei; cartofi — 203 lei; sfeclă de zahăr — 320 lei; mac — 593 lei ; legume — 370 lei. Desigur, pentru a se putea aplica acordul global corect, consiliul de conducere, sectorul financiar - contabil, brigadierii au luat din timp măsuri organizatorice, din care cele mai importante au fost: întocmirea, la nivel de fermă și brigadă, a unei evidențe corecte a suprafețelor și producțiilor planificate, iar în timpul recoltărilor , a producțiilor zilnice, predate pe calități, de fiecare cooperator, pe baza bonurilor de cîntar special tipărite pentru aceasta. Rezultatele economice dobîndite anul trecut au demonstrat cu prisosință avantajele oferite de retribuirea muncii în acord global. Astfel, deși au fost calamitate 200 SORIN RÂDULESCU inginer șef, GH. HALIȚA contabil șef C.A.P. Siminicea (Continuare în pagina a II a) Creșterea în permanență a gradului de folosire a fondurilor fixe constituie una din preocupările majore, de actualitate, ale colectivelor de muncă din întreprinderile industriale. însemnătatea economică a utilizării eficiente a acestora rezidă, în primul rînd, în avantajale ce le creează. Astfel, utilizarea din plin, cu indici tot mai înalți, a mașinilor și utilajelor, creșterea randamentului lor au ca efect obținerea unei producții mai mari în aceeași perioadă de timp, sporirea productivității muncii, reducerea prețului de cost ș.a. Una din căile folosite în scopul realizării acestora este îmbunătățirea continuă a coeficientului schimburilor, în scopul cunoașterii rezultatelor obținute, pe această linie, de colectivul de muncă al întreprinderii metalurgice de industrie locală din Rădăuți, măsurilor întreprinse și celor care vizează perspectiva, ne-am adresat directorului unității, tovarășul Dumitru Parfene, care ne-a spus : — Pe agenda de lucru a colectivului nostru, între principalele obiective, un loc de seamă îl ocupă acțiunea de îmbunătățire a coeficientului schimburilor prin generalizarea schimbului al doilea și extinderea celui de-al treilea în toate secțiile de producție. In principal, am urmărit introducerea lucrului în două și trei schimburi, în secțiile dotate cu utilaje de bază. In momentul de față, la confecțiile metalice pentru mobilierul comercial se lucrează în două schimburi, iar la stația de nichelare, utilajele de prelucrare a lemnului, presele pentru mobilă, precum și la instalațiile de apucat lac, la freze, strunguri, ghilotine etc. — în trei schimburi. Totuși, mai sunt încă locuri de muncă unde activitatea se desfășoară într-un singur schimb. Este vorba de acele secții în care predomină operațiunile manuale, ca, de exemplu, la confecționarea mobilei de bucătărie, a mobilierului comercial din lemn ș.a. Aceeași situație o avem și în cazul producției de unicate, dar, mai ales, atunci cînd executarea unui produs unicat necesită un timp mai mare decît opt ore. Variația coeficientului de schimb își găsește explicația și în lipsa, în unele perioade, a o serie de materiale cum sînt: lacuri, șuruburi de lemn, oxigen, plăci aglomerate lemnoase, profile, corniere etc. Ce măsuri ați întreprins pentru intensificarea utilizării capacității productive și în ce s-au concretizat efectele lor ? — Pentru acoperirea capacității de producție disponibilă, am contractat o serie de comenzi — în cadrul planului de cooperare — de la alte întreprinderi din țară. Ca urmare, în secția mecanică, începînd cu această lună, activitatea se desfășoară în două schimburi. Pe de altă parte, prin omologarea de noi tipuri de piese de schimb auto, pe care le producem, de asemenea, în colaborare cu diferite întreprinderi republicane, am reușit să lucrăm în trei schimburi la instalația de tratament termic și la mașina de rectificat, care, mai înainte, erau folosite doar 2—3 zile pe săptămînă, cîte 8 ore. Generalizarea schimbului al doilea și extinderea celui de al treilea constituie o acțiune de mare răspundere, care trebuie să se bazeze pe o analiză temeinică a posibilităților reale existente. De aceea, în unitatea noastră s-a format un colectiv condus de inginerul - șef, cuprinzînd șefii de secții și inginerii din cadrul serviciilor tehnico - funcționale, care și-a propus întocmirea unui studiu privind creșterea gradului de utilizare a capacităților productive, îndeosebi se vor analiza posibilitățile concrete de extindere a schimbului al doi VASILE BOTUȘAN (Continuare tn pagina a Ill-a) COEFICIENTUL DE SCHIMB FOSIE A GRADULUI DE FOLOSIRE 1 u K A CAPACITATILOR DE PRODUCȚIE Í Í Ascuțitorul Wilhelm Loy, de la Fabrica de cherestea Pojorîta, este unul dintre muncitorii fruntași ai unității * • Uzina de prelucrare a maselor plastice din Buzău pregătește pentru agricultură noi sortimente de folii din polietilenă necesare solariilor cu dimensiuni mari. Specialiștii buzoieni au stabilit tehnologii de fabricație care conferă noului produs o mai mare rezistență. • Specialiștii Uzinei de fire și fibre sintetice din Săvinești au elaborat o tehnologie inedită de fabricare a paielor de melană, cu ajutorul căreia durata de polimerizare se reduce cu aproximativ 40 la sută, fără ca însușirile calitative ale produsului să fie afectate. • La Pașcani, pe drumul național 28—a, ce leagă Iașul de nordul Moldovei, a început construcția unui pasaj superior peste calea ferată, care va îmbunătăți în mod simțitor circulația rutieră pe această arteră. • NEW YORK — La New York, noul reprezentant permanent al Republicii Socialiste România pe lângă Organizația Națiunilor Unite, ambasadorul Ion Datcu, și-a prezentat scrisorile de acreditare secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim. • GENEVA — Reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România pe lângă Oficiul Națiunilor Unite și instituțiile specializate ale O.N.U. la Geneva, Constantin Ene, și-a prezentat, la 27 ianuarie 1972, scrisorile de acreditare directorului general al Oficiului Națiunilor Unite la Geneva, Vittorio Winspeare Guicciardi.