Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)

1972-01-28 / nr. 7497

r % VB ® ,.«xírtS­ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7497 vineri 28 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Dominanta dezbaterii - abordarea responsabilă a problemelor activității colectivului Dominanta adunării salaria­ților de la U.E.S.S. Iacobeni, asigurată, în primul rînd, de darea de seamă anuală, prezen­tată de președintele comitetu­lui oamenilor muncii, tovară­șul inginer Matei Popescu, și apoi — într-o măsură inferioa­ră așteptărilor —, de discuții, au constituit-o abordarea res­ponsabilă a problemelor, spiri­tul critic și autocritic, obiecti­vitatea aprecie­rilor făcute la adresa fiecărui sector, activității asupra oa­menilor. Un fapt ce nu minimali­zează succesele obținute, meritul celor mai mulți dintre salariații unității, ci demonstrează pregnant ho­­tărîrea acestui harnic colectiv de a pune capăt unor neajun­suri, de a-și promova întrea­ga activitate în sfera înaltelor exigențe solicitate sectorului forestier în etapa actuală. Mărturie a competenței fo­restierilor de la U.E.S.S. Iaco­beni și, în primul rînd, a celor de la sectoarele de exploatare Dorna Burcut, Coșna și Negri­­șoara, a unor oameni de nă­dejde, între care au fost men­ționați Timiș Nicoară Scorpan, Silvestru Penteleiciuc, Ioan Ursache, Petru Cobiliță, Alexa Gorban, Octavian Moroșan, Sîrghie Moroșan, Dumitru Munteanu, Gavril Pardău, Gheorghe Spînu, Gheorghe Mutu, Florentin Isopel stau depășirile de plan, ș.a., de ordinul milioanelor, înregis­trate anul trecut: 8.191.000 lei la producția globală și 9.275.000 lei la producția marfă vîndută și încasată, de ordinul sutelor de metri cubi la principalele sortimente: bușteni de gater, lemn de mină, cherestea de rășinoase. — Nerealizarea graficului stabilit pentru fasonarea și valorificarea doborîturilor de vînt, la nici una din faze, o­­biectiv de bază al activității noastre pentru 1971 — se ară­ta în darea de seamă, — trebuie să ne invite ■ la serioase sectoare reflecții. Cele trei de exploatare de pe Valea Bistriței dețin pon­derea restanțelor. Șefii de par­chete Gheorghe Ursache de la Șesuri, Vasile Todirică, Gheorghe Levițchi și Gheor­ghe Filip de la Cîrlibaba, Petru Ujică și Ion Mutescu de la Ciocănești, principali execu­tanți în procesul de producție, au manifestat o scăzută răs­pundere față de sarcinile în­credințate. Delăsare și indife­rență au dovedit și Timiș Gh. Budău, Gherasim Nisici, Pan­­telimon Ianovici, Ilie Cobiliță, Nicolae Ghervan, șefi de par­chete, care nu și-au afirmat în fapt p­egătirea profesiona­lă și spiritul organizatoric, lăsînd ca lucrurile să decurgă de la sine. Din acest motiv, conducerea unității a trebuit să procedeze la înlocuirea lor, acțiune aflată, încă, în actua­litate. Aceleași sectoare, aflate pe Valea Bistriței, au fost vizate pentru lipsuri privind valori­ficarea masei lemnoase la un nivel corespunzător actualelor exigențe, exploatarea parti­zi­­lor în ordinea vechimii lor și respectarea termenelor din autorizațiile de exploatare, cu­rățirea și predarea către ocoa­lele silvice a parcelelor ex­ploatate, crearea stocurilor de material lemnos în faze. O primă explicație a acestei si­tuații este aceea că în sectoa­rele amintite este concentra­tă cea mai mare parte a dobo­rîturilor de vînt, existînd deci condiții de lucru grele. Cum, insă, recunoașterea dificultă­ților nu este suficientă și nici capabilă să aducă revirimen­tul necesar, participanții la a­­dunare au jalonat modalitățile de acționare în viitor. In care scop, în pl­anul de măsuri a­­doptat s-a stabi­lit: intensifica­rea fasonării și dării în exploa­tare a lemnoase masei din posibilitatea a­­nului 1971 și mai vechi, îmbunătățirea conduce­rii lucrărilor de exploatare din raza ocoalelor silvice Cîrliba­ba și Iacobeni, scoaterea lem­nului în timpul cel mai favo­rabil, sporirea randamentului utilajelor și curățirea văilor mecanismelor, de material lemnos de valorificat etc. O remarcă : fiecare din aceste prevederi este însoțită de in­dicații tehnice concrete, defal­cată pe sectoare și chiar pe unități de­­ producție — sursă de încredere că ele vor fi ma­terializate întocmai. Firesc era ca, într-un ase­menea context, defavorabil, re­prezentanții celor trei sectoare să vină cu elemente în com­pletarea celor prezentate în darea de seamă, să spună a­­dunării ce au de gînd să facă în viitorul imediat, în parte, așa a fost. Luînd cuvîntul, to­varășul Alexandru Dumitru, șeful sectorului de exploatare Cîrlibaba, a relevat preocupa­rea colectivului pe care îl re­prezintă : — Neajunsurile privind rea- MARIA FLOREA (Continuare în pagina a IlI-a) ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Leșu Ursului. Prin folosirea la întreaga capacitate a mașinii de încărcat, șeful tip echipă Ștefan Jaucă, de la abatajul 214—215, obține a productivitate sporită Foto : D. IANOVICI < SV \ Instruire a șefilor secțiilor de mecanizare Direcția generală a mecanizării din cadrul MAIASA a organizat, la Casa agronomului Suceava, o instruire pe țară cu toți șefii secțiilor de mecanizare, care deser­vesc cooperative agricole cultivatoare de cartofi. . Instructajul se va desfășura eșalonat, pe cinci serii, la el participînd 600 cursanți. Potrivit programului stabilit, șefii secțiilor de meca­nizare vor avea posibilitatea să audieze lecții teoretice și să participe direct la apli­cații practice. Simpozion In sala de conferințe a Muzeului din Suceava a avut loc simpozionul „Istorici suceveni", organizat de Comitetul județean de cultură și educație socialis­tă și Societatea de științe istorice — filiala Suceava. Simpozionul a fost susținut de către tovarășii : prof. dr. docent Nicolae Corivan, care a vorbit despre Dimitrie Onciul : asistent universitar Mihai Iacobescu (As­pecte din activitatea de istoric a lui Gh. Popovici), lec­tor universitar Nicolae Ursulescu (Istoricul T. V. Ștefa­­nelli) și profesorul Mircea Ignat (Dionisie Olinescu, pio­nier și animator al cercetărilor arheologice din Buco­vina). Primii oaspeți La Stațiunea balneo - climaterică din Vatra Dor­­nei au început să sosească, cei dintîi oaspeți din noua serie de tratament și odihn­ă a anului 1972. Prin moder­nizările efectuate, în ultimul timp, și prin extinderea încălzirii centrale la majoritatea vilelor, stațiunea dis­pune în prezent de 520 locuri pe serie, de condiții op­time de cazare și tratament. Nu peste multă vreme, baza materială a stațiunii se va întregi cu încă un modern complex sanatorial, pre­văzut cu o bază de tratament, hotel și cantină - res­taurant pentru 300 de locuri. Aceasta va permite ca pe parcursul anului 1972, pitoreasca stațiune de pe valea Bistriței să poată găzdui circa 10.000 de oameni ai mun­cii din întreaga țară. IN ACEST NUMĂR: • O mai bună organizare, lărgirea sferei de cuprindere­ IN PAGINA 3 • Contribuție unanimă la ridicarea gradului de civilizație a orașelor și comunelor IN PAGINA 2 Experiența, rezultatele ne-au convins de importanța aplicării ACORDULUI GLOBAL Acordul global, avînd la ba­ză tarife fixe la zona de pro­dus și la mia de lei venituri, formă superioară de retribui­re a muncii prestate de mem­brii cooperatori, a fost intro­dus în unitatea noastră, C.A.P. Siminicea, încă din anul 1970. Rezultatele bune obținute în mobilizarea cooperatorilor la executarea muncilor agricole, cointeresarea lor în efectua­rea unor lucrări la timp și de cea mai bună calitate ne-au făcut să generalizăm, în 1971, plata muncii în acord global la mia de lei venituri obținu­te. S-a optat pentru această formă de retribuire, deoarece din practica anului 1970 a re­zultat că acest sistem de răs­plătire a muncii este mai efi­cient, membrii cooperatori fi­ind preocupați nu numai de a produce mult, ci și de calita­tea producției obținute. Un ar­gument convingător în aceas­tă privință îl constituie fap­tul că la fondul de stat au fost predate produse cu indici calitativi superiori. Astfel, la cartofi, în cazul cărora exigen­țele privind calitatea au spo­rit, s-a reușit ca, în toamna trecută, din producția totală livrată — și anume, 3.300 tone — 82 la sută să fie de calita­tea I și a 11-a, iar la porumb, randamentul să fie, în medie, de 78 la sută. Aceasta a do­vedit că membrii cooperatori au fost conștienți că venituri­le lor sunt direct proporționa­le cu prețurile medii realiza­te la aceste produse. Iată și un exemplu concludent: coope­­ratoarea Maria C. V. Andrici, de pe o suprafață de 0,33 ha. cultivată cu cartofi, a obținut, datorită aplicării întregii teh­nologii ridicate, 11.116 kg. (fa­ță de 5.015 kg., plan). Din a­ceastă cantitate, 6.874 kg. tu­berculi le-a predat la, calita­tea I și 3.250 kg. la calitatea a II-a, cuvenindu-i-se 8.656 lei. Spre deosebire de exemplul de mai sus, care a fost ca­racteristic majorității coope­ratorilor, prezentăm pe acela al lui Costache I. Boicu. Ne­­acordînd importanța cuvenită calității lucrărilor, el a obți­nut de pe suprafața de 0,29 ha., cultivată tot cu cartofi, numai 4.735 kg., reprezentînd un procent de numai 92 la sută din plan. Așa cum era și normal, venitul obținut a fost de 2.843 lei, ceea ce re­prezintă abia 79 la sută din planul valoric. Acest fapt a fost influențat direct de can­titatea de 2.710 kg. tuberculi predați­ la calitatea a III-a și a IV-a. Exemplele date arată că prin aplicarea acordului global se retribuției, înlătură nivelarea plata făcîndu-se după efortul depus de fiecare cooperator. La baza stabilirii tarifelor de plată au stat normele de muncă diferențiate pe culturi. Au rezultat, astfel, tarife di­ferite pentru munca depusă la fiecare cultură în parte, după cum urmează : porumb — 240 lei; cartofi — 203 lei; sfeclă de zahăr — 320 lei; mac — 593 lei ; legume — 370 lei. Desigur, pentru a se putea aplica acordul global corect, consiliul de conducere, secto­rul financiar - contabil, briga­dierii au luat din timp mă­suri organizatorice, din care cele mai importante au fost: întocmirea, la nivel de fermă și brigadă, a unei evidențe co­recte a suprafețelor și produc­țiilor planificate, iar în timpul recoltărilor , a producțiilor zilnice, predate pe calități, de fiecare cooperator, pe baza bo­nurilor de cîntar special tipă­rite pentru aceasta. Rezultatele economice do­­bîndite anul trecut au de­monstrat cu prisosință avan­tajele oferite de retribuirea muncii în acord global. Ast­fel, deși au fost calamitate 200 SORIN RÂDULESCU inginer șef, GH. HALIȚA contabil șef C.A.P. Siminicea (Continuare în pagina a II a) Creșterea în permanență a gradului de folosire a fondu­rilor fixe cons­tituie una din preocupările majore, de actua­litate, ale colectivelor de mun­că din întreprinderile indus­triale. însemnătatea economi­că a utilizării eficiente a a­­cestora rezidă, în primul rînd, în avantajale ce le creează. Astfel, utilizarea din plin, cu indici tot mai înalți, a mași­nilor și utilajelor, creșterea randamentului lor au ca efect obținerea unei producții mai mari în aceeași perioadă de timp, sporirea productivității muncii, reducerea prețului de cost ș.a. Una din căile folosite în scopul realizării acestora este îmbunătățirea continuă a co­eficientului schimburilor, în scopul cunoașterii rezul­tatelor obținute, pe această li­nie, de colectivul de muncă al întreprinderii metalurgice de industrie locală din Rădăuți, măsurilor întreprinse și celor care vizează perspectiva, ne-am adresat directorului unității, tovarășul Dumitru Parfene, ca­re ne-a spus : — Pe agenda de lucru a co­lectivului nostru, între princi­palele obiective, un loc de sea­mă îl ocupă acțiunea de îm­bunătățire a coeficientului schimburilor prin generaliza­rea schimbului al doilea și ex­tinderea celui de-al treilea în toate secțiile de producție. In principal, am urmărit introdu­cerea lucrului în două și trei schimburi, în secțiile dotate cu utilaje de bază. In momentul de față, la confecțiile metali­ce pentru mobilierul comer­cial se lucrează în două schim­buri, iar la stația de nichelare, utilajele de prelucrare a lem­nului, presele pentru mobilă, precum și la instalațiile de a­­pu­cat lac, la freze, strunguri, ghilotine etc. — în trei schim­buri. Totuși, mai sunt încă locuri de muncă unde activita­tea se desfășoară într-un sin­gur schimb. Este vorba de a­­cele secții în care predomină operațiunile manuale, ca, de exemplu, la confecționarea mobilei de bucătărie, a mobi­lierului comercial din lemn ș.a. Aceeași situație o avem și în cazul producției de uni­cate, dar, mai ales, atunci cînd executarea unui produs unicat necesită un timp mai mare decît opt ore. Variația coeficientului de schimb își găsește explicația și în lipsa, în unele perioade, a o serie de materiale cum sînt: lacuri, șuruburi de lemn, oxigen, plăci aglomerate lem­noase, profile, corniere etc. Ce măsuri ați întreprins pentru intensificarea utilizării capacității productive și în ce s-au concretizat efectele lor ? — Pentru acoperirea capa­cității de producție disponibi­lă, am contractat o serie de comenzi — în cadrul planului de cooperare — de la alte în­treprinderi din țară. Ca urma­re, în secția mecanică, înce­­pînd cu această lună, activita­tea se desfășoară în două schimburi. Pe de altă parte, prin omologarea de noi tipuri de piese de schimb auto, pe care le producem, de aseme­nea, în colaborare cu diferite întreprinderi republicane, am reușit să lucrăm în trei schim­buri la instalația de tratament termic și la mașina de rectifi­cat, care, mai înainte, erau fo­losite doar 2—3 zile pe săptă­­mînă, cîte 8 ore. Generaliza­rea schimbului al doilea și extinderea celui de al treilea constituie o acțiune de mare răspundere, care trebuie să se bazeze pe o analiză temeini­că a posibilităților reale exis­tente. De aceea, în unitatea noastră s-a format un colectiv condus de inginerul - șef, cu­­prinzînd șefii de secții și ingi­nerii din cadrul serviciilor tehnico - funcționale, care și-a propus întocmirea unui studiu privind creșterea gradului de utilizare a capacităților pro­ductive, îndeosebi se vor ana­liza posibilitățile concrete de extindere a schimbului al doi­ VASILE BOTUȘAN (Continuare tn pagina a Ill-a) COEFICIENTUL DE SCHIMB FOSIE A GRADULUI DE FOLOSIRE 1 u K A CAPACITATILOR DE PRODUCȚIE Í Í Ascuțitorul Wilhelm Loy, de la Fabrica de cherestea Po­­jorîta, este unul dintre muncitorii fruntași ai unității * • Uzina de prelucra­re a maselor plastice din Buzău pregătește pentru agricultură noi sortimente de folii din polietilenă necesare so­­lariilor cu dimensiuni mari. Specialiștii bu­­zoieni au stabilit tehno­logii de fabricație care conferă noului produs o mai mare rezistență. • Specialiștii Uzinei de fire și fibre sinteti­ce din Săvinești au ela­borat o tehnologie ine­dită de fabricare a pa­ielor de melană, cu aju­torul căreia durata de polimerizare se reduce cu aproximativ 40 la sută, fără ca însușirile calitative ale produsului să fie afectate. • La Pașcani, pe dru­mul național 28—a, ce leagă Iașul de nordul Moldovei, a început con­strucția unui pasaj su­perior peste calea ferată, care va îmbunătăți în mod simțitor circulația rutieră pe această arteră. • NEW YORK — La New York, noul repre­zentant permanent al Republicii Socialiste Ro­mânia pe lângă Organi­zația Națiunilor Unite, ambasadorul Ion Datcu, și-a prezentat scrisorile de acreditare secretaru­lui general al O.N.U., Kurt Waldheim. • GENEVA — Repre­zentantul permanent al Republicii Socialiste Ro­mânia pe lângă Oficiul Națiunilor Unite și in­stituțiile specializate ale O.N.U. la Geneva, Con­stantin Ene, și-a prezen­tat, la 27 ianuarie 1972, scrisorile de acreditare directorului general al Oficiului Națiunilor Uni­te la Geneva, Vittorio Winspeare Guicciardi.

Next