Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)
1972-06-24 / nr. 7623
/ V > < i COMUNIȘTII PROPULSORII INIȚIATIVELOR In calitate de secretar al organizației de partid din secția confecții a C.C.H. Suceava, funcție pe care o deține de peste un deceniu. Traian Roman inițiază deseori discuții cu comuniștii și ceilalți muncitori pentru a se găsi la timp soluții optime tuturor problemelor pe care se ridică mersul producției. Prin activitatea sa politico - organizatorică, el face ca rolul de conducător al organizației de partid să se manifeste din plin la fiecare loc de muncă. Zilele de puternic avînt premergătoare Conferinței Naționale a partidului sunt un nou prilej de afirmare a spiritului întreprinzător ce-l caracterizează pe comunistul Traian Roman. Exploatarea minieră Leșu Ursului, sectorul III producție, abatajul 26 (bloc 62). Acolo, în zona aceea, unde muntele pare că se pleacă înfrînt în fața acelor care s-au răscolit și aflat tainele,, am cunoscut un om între oameni, un neobosit căutător și explorator al noului comunistul Petru Moraru, șeful unei brigăzi. Venisem caracterizare următoarea cafăcută de directorul exploatării miniere, ing. Iuliu Crăciun : „O înaltă conștiință profesională ! profund atașament pentru meserie , optimism lucid ; aptitudini speciale de lucru în subteran". Ne-am oprit asupra primei trăsături. — Conduceți o brigadă fruntașă de multă vreme. Ce v-a determinat să nu vă mulțumiți cu ceea ce ați obținut la un moment dat ? — Nu mă lasă inima să rămîn pasiv atunci cînd, peste tot, oamenii nu se mai mulțumesc cu felul cum au muncit ieri, alaltăieri. Cînd m-am angajat în fața organizației de partid că voi depăși planul, m-am bizuit pe oamenii din brigadă, cu care m-am sfătuit pe îndelete, în prealabil. Știam că ei pot și vor mai mult. Printr-o mai bună organizare a muncii, normele puteau fi „sparte", că doar și ele sunt stabilite tot de către oameni. Am notat succint, așa cum ne-a fost comunicată, o parte din „zestrea" succeselor brigăzii, obținută pe ultima lună, în lumina angajamentelor luate de cei 19 mineri: 4,91 tone minereu la norma de producție in tone pe post (8 ore) ; 178 la sută indice de realizare a normei ; 8,7 tone randament realizat în 8 ore ; zero absențe nemotivate; cîștig mediu pe muncitor — 5.110 lei! Cîțiva ortaci care sînt în fruntea panoului de onoare: Nicolae Irimia, Dumitru Făgețeanu, Mirea Costiuc. Vestea succeselor n-a rămas fără ecou în conștiințele celorlalți mineri. Au declanșat nobile ambiții, au relevat nebănuite carate ale priceperii și hărniciei. In Întrecerea pentru atingerea recordului captării minereului util, s-au prins alte brigăzi fruntașe ale minei conduse de brigadierii : Constantin Trifan și Constantin Popa (sectorul I) , Toma Pora și Gheorghe Salanța (sectorul II) , Trifan Cotlet și Dumitru Donceanu (sectorul III). Cursa inițiativei continuă. Ultimul catalizator al ei îl reprezintă cele 800 tone de minereu peste plan obținute de brigada fruntașă care a dat și semnalul luptei cu rutina. Am reținut că pentru foarte multe brigăzi ale exploatării condițiile tehnice de lucru sunt similare : structura abatajelor ; camerele cu felii ascendente; rambleierea mixtă în vatră și prin lopătare; încărcarea și transportul mecanic al minereului. Care este, totuși, explicația diferențelor de rezultate, a pragului înalt atins numai de unele ? Ne-a oferit-o, cu sobrietate, tot comunistul Petru Moraru : — Disciplina fermă , folosirea intensivă a timpului de lucru ; multă îndemînare în efectuarea lucrărilor miniere. Pe primele cinci luni ale anului, am obținut un indice mediu de îndeplinire a • PLANUL ANUAL IN 3 TRIMESTRE • CINCINALUL IN CEL W 4 ANI normei de 145 la sută. M-am sfătuit cu ortacii și am stabilit că avem posibilități ca pe viitoarele luni să realizăm un indice mediu de 150 la sută. — Și ce va însemna în final tot acest efort înzecit ? — Asta înseamnă că vom realiza planul anual în trei trimestre, astfel că în ultimele 3 luni ale anului vom da numai producție suplimentară — 10.000 tone minereu. Pe această bază, avem toate posibilitățile să îndeplinim cincinalul in cel mult 4 ani ! — Vă mai încearcă acum vreo idee din acestea care... iți înfierb însă inima ? — E și gata ! Vreau să chem la întrecere alte brigăzi de la minele de metale neferoase din Maramureș și Hunedoara. Sunt sigur că ortacii mei mă vor urma ! Cu o expresie plastică, tehnicianul sectorului, comunistul Dimitrie Coca, ni-l definise pe acest om ca . . . „o moviliță de vorbe, dar un munte de fapte". Și metafora se voia amplificată acum, în pragul despărțirii , „un vulcan de fapte a cărui pașnică erupție e alimentată de magma incandescentă a energiei și inițiativei colective". Cu astfel de oameni înfrîngi și mumții 1 VICTOR MICU Neobosite căutări la fiecare loc de muncă Existau perioade cînd, la banda de montaj, activitatea cunoștea o anumită încetinire. Ba, uneori ea se întrerupea plet. Aceasta se întîmpla commai cu seamă dimineața, în primele ore de lucru. Cauza principală provenea de la atelierul de recondiționări. Avînd o capacitate socotită limitată, atelierul nu asigura suficiente piese recondiționate, majoritatea acestora fiind consumate în schimbul de după - amiază. O oră, de multe montajul stagna, ori chiar două. Urmările, se înțelege, erau dintre cele mai neplăcute, pentru că, așa cum aflăm dintr-un panou de la montaj, o oră de staționare a benzii înseamnă nerealizarea unui autocamion. De fapt, capacitatea atelierului de recondiționat era pe nedrept socotită ca fiind limitată. Cînd se făcea o asemenea afirmație, se pierdea din vedere că la unele locuri de muncă se lucra numai în două schimburi. Cei care au sesizat acest lucru și au venit cu o inițiativă valoroasă au fost comuniștii. — Ne-am majorat cu mult angajamentele în întrecere. Pentru realizarea lor se impune să valorificăm la maximum rezervele interne existente, ne spune maistrul Vasile Șerban, secretarul organizației de partid fabricație - recondiționări (URA Suceava). Noi știam că, în anumite cazuri, piesele ajung la montaj cu întîrziere. Știam că, datorită acestui lucru, uzina pierde mult. Atunci ne-am sfătuit, cîțiva comuniști, asupra soluției ce ar trebui s-o aplicăm. Am gîndit că dacă se extinde lucrul în schimbul al treilea, la toate locurile de muncă, se poate realiza o producție mult mai mare. Comunistul Isidor Boiculesi, șeful atelierului recondiționări, unul dintre cunoscuții promotori ai noului în uzină, ne furnizează cîteva lămuriri în plus i — Inițiativa are o mare valoare. Extinzînd lucrul în schimbul trei, am „descoperit" încă 21 locuri de muncă. Aceasta înseamnă, pentru întreaga uzină, un important spor de producție, o mai bună alimentare a benzii de montaj. Remarca făcută mai sus, că maistrul Isidor Bobculesi este un cunoscut promotor al noului, e confirmată și de alte fapte. Lărgirea gamei de recondiționări constituie un obiectiv central în uzină. Explicația e simplă : prin recondiționare, renunțîndu-se la procurarea unor piese noi, se realizează importante economii de metal, se diminuează cheltuielile de producție. De pildă, maistrul Bobculesi pregătește acum condițiile pentru recuperarea arborilor cu came. N-a solicitat, pentru aceasta, o mașină specială. A adus unele modificări la o freză universală. — Ce se va cîștiga prin aceasta ? — Vor rezulta, rînd, mari economii, în primul ne relatează interlocutorul. Un arbore cu came nou, scos de la magazie, costă în jurul a 900 lei. Noi putem recondiționa lunar cel puțin 150 asemenea repere. Rezolvăm, apoi, o altă problemă, destul de importantă : asigurarea ritmică a arborilor pentru că aprovizionarea acestora se face, in unele perioade, foarte anevoios. Reîntîlnim, în uzină, inovatori cu care discutasem, cu cîtăva vreme în urmă, despre lucrări în curs de execuție, despre proiecte. Consemnăm cu plăcere că în momentul de față ideile au fost finalizate, că ele contribuie la perfecționarea producției. Comunistul Gheorghe Gheorghiu ne face cunoscut că instalația complexă de rectificat tacheți și pinioane sateliți, realizată împreună cu tehnicianul Eugen Gavriliu și maistrul Vasile Măciucă, a intrat în funcțiune, că pe această cale pot fi realizate anual economii de cîteva sute de mii de lei. La rîndul său, Gheorghe Olaru, muncitor la atelierul S.D.V., ne informează că au fost executate 6 dispozitive de rectificare a scaunelor supapelor din chiulasă, iar acum lucrează la o matriță care va scurta cu mult durata de execuție a clemelor care fixează arcurile de la autovehicule. Un grup de muncitori, tehnicieni și ingineri execută o mașină pentru tăiat fagurele de radiatoare, in vederea recondiționării acestora. Se fac din nou calcule și se ajunge la concluzia că astfel se pot realiza anual economii de cel puțin 400.000 lei. Căutări neobosite la fiecare loc de muncă; o permanentă mobilizare, a inteligenței și experienței, a exigenței față de calitate. Comuniștii oferă, ca întotdeauna, în această activitate creatoare, exemple demne de urmat. Toate eforturile sunt orientate spre același obiectiv — îndeplinirea angajamentelor reînnoite, un aport tot mai mare la înfăptuirea înainte de termen a cincinalului. NICOLAE GROZA HOTARIREA MECANIZATORILOR: „ECONOMISIREA" A CEL PUȚIN... 12 LUNI Atmosfera de emulație, de avînt creator generează, în fiecare colectiv de muncă, performanțe, recorduri, valoroase inițiative, autentice fapte de eroism. Un asemenea climat există și în cadrul colectivelor de mecanizatori din județul nostru. Realizările, cu o puternică forță convingătoare, stau mărturie. Astfel, planul de venituri, exprimat valoric, pe semestrul I, a fost depășit cu 2,8 milioane lei în numai 5 luni. Prin reducerea cu 279 lei a cheltuielilor prevăzute la 1.000 lei venituri s-a obținut un volum de 2.000.000 lei economii. Succesele sunt pe măsura hărniciei și capacității colectivelor de mecanizatori, care, mobilizați de către comuniști și urmînd pilda acestora, au depus eforturi stăruitoare pentru ca în perioada parcursă de la începutul anului să depășească substanțial sarcinile de plan pe întregul semestru și de aproape patru ori angajamentul asumat inițial pentru acest an. Plecînd de la izbînzile dobîndite, de la posibilitatea amplificării acestora pe calea folosirii mai judicioase a rezervelor existente, de la hotărîrea unanimă de a întîmpina Conferința Națională a partidului și aniversarea republicii cu realizări superioare celor de pînă acum, lucrătorii celor 13 S.M.A., aparținînd trustului județean, și-au reanalizat activitatea, condițiile de muncă, resursele ce le au la dispoziție, ceea ce a determinat înregistrarea, din partea mecanizatorilor, a noi propuneri, inițiative și angajamente, a noi performanțe și recorduri în întrecerea cu timpul, cu consumurile specifice, cu parametrii mașinilor, cu ei înșiși. Inițiativa concretă a mecanizatorilor din Ipotești ca „3 zile pe lună să lucreze cu carburanți economisiți" a și fost extinsă în aproape toate secțiile de mecanizare, lucrătorii din S.M.A. Bosanci, de exemplu, hotărîndu-se ca „o decadă din acest an, toate tractoarele să funcționeze cu carburanți economisiți". Angajamentul colectivului de muncă din Mitocu Dragomirnei de a realiza, pînă la sfîrșitul anului, economii la piese, materiale, carburanți și lubrifianți în valoare de 150 mii lei, a avut un larg ecou în mai toate secțiile de mecanizare. Centralizarea mentelor, pe trust, a angajaarată că acestea depășesc pe cele inițiale de aproape patru ori. Inițiativei mecanizatorilor Gheorghe Botnariuc din Șcheia, Dragoș Senciuc din Ipotești, Ion Cîrlan și Ion Găitan din Bosanci, de a efectua două planuri anuale pe tractor i s-au alăturat alte zeci și zeci de asemenea hotărîri aparținînd mecanizatorilor din Verești, Dumbrăveni, Salcea, Liteni, din toate secțiile de mecanizare. Aproape că nu a rămas mecanizator în afara angajamentului de a realiza planul anual de venituri pe tractor înainte de termen. Asemenea inițiative vor permite depășirea planului anual de venituri, pe județ, cu 3.000.000 lei (față de 1 milion de lei angajament inițial) și realizarea, în primii 2 ani (1971 și 1972), a 45 la sută din prevederile cincinalului. Sporirea simțitoare a bazei materiale a agriculturii județului nostru și hărnicia, tenacitatea și dorința de autodepășire a mecanizatorilor, susțin concluzia desprinsă de către lucrătorii din S.M.A. și anume că în anii 1973 — 1974, ei pot realiza încă 55 la sută din prevederile actualului cincinal, ceea ce înseamnă realizarea cincinalului cu 12 luni mai devre- PETRU SIMINICEANU A ZORI NOI PAGINA 3 ZILNIC-UN APARTAMENT Analizînd cu toată răspunderea posibilitățile materiale și umane, rezervele interne existente, hotărîți să înfăptuiască necondiționat o importantă măsura stabilită de recenta plenară a comitetului județean partid de a realiza, pînă la de august, 65 la sută din planul anual de investiții, să întîmpine cu succese superioare în muncă cele două mari evenimente din viața partidului și poporului nostru — Conferința Națională și aniversarea republicii— comuniștii de la Șantierul de construcții - montaj din Suceava au chibzuit și lansat o valoroasă inițiativă, care a devenit, apoi, hotărîrea întregului colectiv. Ea se referă la realizarea, în cele 60 de zile rămase pînă la darea în folosință blocului de locuințe nr. 21, din cartierul „George Enescu", aflat la începutul lunii mai a.c. la cota zero, a 60 de apartamente, adică să execute zilnic cîte un apartament. In acest scop s-a propus înlocuirea soluției constructive indicată în proiect, care nu putea fi respectată întrucît lipseau panourile mari prefabricate, cu alta mixtă, ce putea fi realizată. Recuperarea restanțelor înregistrate — timpul rămas fiind destul de scurt — necesita, desigur, organizarea optimă a producției și a muncii, amplificarea eforturilor întregului colectiv. Ce măsuri s-au întreprins ? Ce direcții s-au urmărit în principal ? Ne-a răspuns tovarășul inginer Vlad Roșca, șeful șantierului sucevean . — De la început am avut în vedere asigurarea ritmică cu materialele necesare, urmărind zilnic, comparativ cu prevederile graficelor întocmite în acest scop, cantitățile sosite și intervenind prompt ori de cîte ori apăreau necorelări. Am pus accent, totodată, pe folosirea deplină a fiecărui minut, ziua de lucru depășind, de ori, 8 ore. Astfel, echipele multe de montori - dulgheri, condusă de Teodor Anton, de betoniști, condusă de Mihai Dorneanu, și cea de fierari condusă de Vasile Ungureanu, au depus eforturi susținute lucrînd în schimburi prelungite de 10 și chiar 12 ore. De asemenea, în același scop, am introdus lucrul în două schimburi, îndeosebi la echipele de muncitori care au executat structura de rezistență (diafragmele, cadrele din beton armat, montarea planșeelor). Pentru a asigura ritmicitatea corespunzătoare în execuție am organizat lucrul în două schimburi și la poligonul de prefabricate, care produs, în majoritate, panouri mari pentru planșee, comenzile fiind onorate, astfel, cu promptitudine. Utilajele existente le-am folosit, de asemenea, la întreaga capacitate, una din cele două macarale turn lucrînd, în permanență, în două schimburi. Tot în scopul grăbirii ritmului de execuție am efectuat, concomitent cu structura de rezistentă și pe măsura înaintării ei, lucrările de finisaj. Spre exemplu, cînd se lucra la structura de rezistență la al treilea nivel, parterul era deja finisat. Prin măsurile luate am reușit să recuperăm integral restanțele înregistrate și să creăm, astfel, toate condițiile pentru darea în folosință la termen a celor 60 de apartamente. La materializarea acțiunilor întreprinse — inițiatorii acestora fiind, ca întotdeauna, comuniștii — a contribuit, desigur, întregul colectiv de muncă, din cadrul căruia s-au remarcat, în mod deosebit, Traian Mihăilescu — șeful lotului de locuințe, secretarul organizației de bază a șantierului, Petrică Popovici — maistru, Constantin Feducel — montor prefabricate, Dumitru Giuraniuc, Lucian Grămadă și Nicolae Vasilovici — macaragii, echipa de zidari și conducătorul acesteia, Ioan Hrițac. Rezultă că cele 60 apartamente, pornind de la cota zero, s-au executat în 60 de zile, adică un apartament pe zi. Care este „secretul" acestei performanțe ? — Buna organizare a producției și a muncii, sincronizarea acțiunilor tuturor factorilor ce concură la realizarea investițiilor. La acestea se mai adaugă, și nu în ultimul rînd, voința, hotărîrea și răspunderea fiecăruia dintre noi de a dovedi prin fapte că sîntem comuniști. Și în continuare, vom depune eforturi susținute pentru a reedita succesul înregistrat, deviza de muncă a colectivului nostru fiind: „zilnic — un apartament pentru oamenii muncii!". VASILE BOTUȘAN PE TRAIECTORIA GENERALIZĂRII Cu cîtva timp în urmă, pe adresa C.E.I.S. Suceava au sosit trei tractoare U—445 destinate, în special, exploatărilor forestiere din zona de șes și coline. Au fost repartizate, cîte unul, la Rădăuți, Cîmpulung și Fălticeni. La scurt timp, specialiștii aveau să constate că, pentru condițiile de lucru din unitățile lor, tractoarele nu dădeau randament, trasul materialului lemnos din pădure făcîndu-se prin tîrîre. Și atunci ? Atunci, au început căutările. Primul pas a fost făcut la Rădăuți. Comunistul Ilie Grigoraș, inginer, șeful serviciului mecanic-energetic de la U.E.S.S. din localitatea amintită, a propus echiparea tractorului cu troliu și sapă. Pusă în practică, ideea s-a dovedit deosebit de eficientă : trasul materialului lemnos se face prin semitizare, iar randamentul tractorului — foarte ridicat. Rezultate excepționale se obțin în special la vehicularea buștenilor de dimensiuni mai reduse, a produselor secundare, în sectoarele de exploatare Pătrăuți, Dorohoi și Sucevița, unde se află, acum, cele trei tractoare ale unității. Expresia valorică a ideii inginerului Grigoraș — 167.000 lei anual. Fălticenenii au aflat de soluția rădăuțenilor și au trecut, la rîndul lor, la acțiune, luînd în calcul trei elemente : stabilitate, viteză de înaintare și randament in producție. Și-au suflecat apoi mînecile — inginerul Brădescu și maistrul Eftimie Lupu de la atelierul mecanic al U.E.I.S. Fălticeni — și au construit ei un troliu și o sapă. De o concepție mai elevată, de o construcție mai suplă. Le-au montat pe tractor și au constatat că rezultatele lor sunt și mai bune. Apoi s-au ocupat de echiparea celui de-al doilea tractor, iar acum se ocupă de-al treilea. Invitat la fața locului, un specialist de la C.E.I.L. a constatat superioritatea realizării de la Fălticeni și a hotărît generalizarea ei în toate unitățile din județ care au fost dotate cu asemenea tractoare. Parametrii de lucru ai utilajului, eficiența economică, aflată în stadiul adunăre - scădere, pledează în acest sens. Consemnînd bucuroși aceste inedite faze în identificarea și afirmarea unei soluții tehnice valoroase, alcătuind, într-un fel, radiografia intimă a efervescenței creatoare, prezentă în această perioadă în activitatea fiecărui colectiv de munca, ne întrebăm : cîți dintre cei care vor prelua și utiliza procedeul perfectat vor cunoaște amănunte despre competiția prin care a trecut el ? MARIA FLOREA 1