Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)

1972-06-24 / nr. 7623

/ V > < i COMUNIȘTII PROPULSORII INIȚIATIVELOR In calitate de secretar al organizației de partid din secția confecții a C.C.H. Su­ceava, funcție pe care o deține de peste un deceniu. Traian Roman inițiază deseori dis­cuții cu comuniștii și ceilalți muncitori pentru a se găsi la timp soluții optime tuturor problemelor pe care se ridică mersul producției. Prin activitatea sa politico - organizato­rică, el face ca rolul de conducător al organizației de partid să se manifeste din plin la fiecare loc de muncă. Zilele de puternic avînt premergătoare Conferinței Naționale a par­tidului sunt un nou prilej de afirmare a spiritului întreprinzător ce-l caracterizează pe co­munistul Traian Roman. Exploatarea minieră Leșu Ursului, sectorul III produc­ție, abatajul 26 (bloc 62). A­­colo, în zona aceea, unde muntele­ pare că se pleacă înfrînt în fața acelor care s-au răscolit și aflat taine­le,, am cunoscut un om între oameni, un neobosit căută­tor și explorator al noului­ comunistul Petru Moraru, șeful unei brigăzi. Ve­nisem ca­racterizare următoarea ca­făcută de di­rectorul exploatării minie­re, ing. Iuliu Crăciun : „O înaltă conștiință profesiona­lă ! profund atașament pen­tru meserie , optimism lu­cid ; aptitudini speciale de lucru în subteran". Ne-am oprit asupra primei trăsă­turi. — Conduceți o brigadă fruntașă de multă vreme. Ce v-a determinat să nu vă mul­țumiți cu ceea ce ați obținut la un moment dat ? — Nu mă lasă inima să rămîn pasiv atunci cînd, peste tot, oamenii nu se mai mulțumesc cu felul cum au muncit ieri, alaltăieri. Cînd m-am angajat în fața orga­nizației de partid că voi de­păși planul, m-am bizuit pe oamenii din brigadă, cu ca­re m-am sfătuit pe îndele­te, în prealabil. Știam că ei pot și vor mai mult. Prin­­tr-o­ mai bună organizare a muncii, normele puteau fi „sparte", că doar și ele sunt stabilite tot de către oa­meni. Am notat succint, așa cum ne-a fost comunicată, o par­te din „zestrea" succeselor brigăzii, obținută pe ultima lună, în lumina angajamen­telor luate de cei 19 mineri: 4,91 tone minereu la nor­ma de producție in tone pe post (8 ore) ; 178 la sută indice de realizare a nor­mei ; 8,7 tone randament realizat în 8 ore ; zero ab­sențe nemotivate; cîștig me­diu pe muncitor — 5.110 lei! Cîțiva ortaci care sînt în fruntea panoului de onoare: Nicolae Irimia, Dumitru Făgețeanu, Mirea Costiuc. Vestea succeselor n-a ră­mas fără ecou în conștiin­țele celorlalți mineri. Au de­clanșat nobile ambiții, au relevat nebănuite carate ale priceperii și hărniciei. In Întrecerea pentru atingerea recordului captării minere­ului util, s-au prins alte bri­găzi fruntașe ale minei con­duse de brigadierii : Con­stantin Trifan și Constantin Popa (sectorul I) , Tom­a Pora și Gheorghe Salanța (sectorul II) , Trifan Cotlet și Dumitru Donceanu (sec­torul III). Cursa inițiativei continuă. Ultimul cataliza­tor al ei îl reprezintă cele 800 tone de minereu peste plan obținute de brigada fruntașă care a dat și sem­nalul luptei cu rutina. Am reținut că pentru foarte multe brigăzi ale exploatării condițiile tehnice de lucru sunt similare : structura a­­batajelor ; camerele cu fe­lii ascendente; rambleierea mixtă în vatră și prin lopă­­tare; încărcarea și transpor­tul mecanic al minereului. Care este, totuși, explicația diferențelor de rezultate, a pragului înalt atins numai de unele ? Ne-a oferit-o, cu sobrietate, tot comunistul Petru Moraru : — Disciplina fermă , folo­sirea intensivă a timpului de lucru ; multă îndemînare în efectuarea lucrărilor minie­re. Pe primele cinci luni ale anului, am obținut un indi­ce mediu de îndeplinire a • PLANUL ANUAL­ IN 3 TRIMESTRE • CINCINALUL­ IN CEL W 4 ANI normei de 145 la sută. M-am sfătuit cu ortacii și am sta­bilit că avem posibilități ca pe viitoarele luni să reali­zăm un indice mediu de 150 la sută. — Și ce va însemna în fi­nal tot acest efort înzecit ? — Asta înseamnă că vom realiza planul anual în trei trimestre, astfel că în ulti­mele 3 luni ale anului vom da numai producție supli­mentară — 10.000 tone mi­nereu. Pe această bază, a­­vem toate posibilitățile să îndeplinim cincinalul in cel mult 4 ani ! — Vă mai încearcă acum vreo idee din acestea care... iți înfierb însă inima ? — E și gata ! Vreau să chem la întrecere alte bri­găzi de la minele de meta­le neferoase din Maramureș și Hunedoara. Sunt sigur că ortacii mei mă vor urma ! Cu o expresie plastică, tehnicianul sectorului, co­munistul Dimitrie Coca, ni-l definise pe acest om ca . . . „o moviliță de vorbe, dar un munte de fapte". Și metafo­ra se voia amplificată a­­cum, în pragul despărțirii , „un vulcan de fapte a cărui pașnică erupție e alimenta­tă de magma incandescentă a energiei și inițiativei co­lective". Cu astfel de oa­meni înfrîngi și mumții 1 VICTOR MICU Neobosite căutări la fiecare loc de muncă Existau perioade cînd, la ban­da de montaj, activitatea cu­noștea o anumită încetinire. Ba, uneori ea se întrerupea plet. Aceasta se întîmpla com­mai cu seamă dimineața, în prime­le ore de lucru. Cauza princi­pală provenea de la atelierul de recondiționări. Avînd o ca­pacitate socotită limitată, ate­lierul nu asigura suficiente piese recondiționate, majorita­tea acestora fiind consumate în schimbul de după - amiază. O oră, de multe montajul stagna, ori chiar două. Urmările, se înțelege, erau dintre cele mai neplăcute, pentru că, așa cum aflăm dintr-un panou de la montaj, o oră de staționare a benzii înseamnă nerealizarea unui autocamion. De fapt, capacitatea atelieru­lui de recondiționat era pe ne­drept socotită ca fiind limitată. Cînd se făcea o asemenea afir­mație, se pierdea din vedere că la unele locuri de muncă se lucra numai în două schimburi. Cei care au sesizat acest lucru și au venit cu o inițiativă valo­roasă au fost comuniștii. — Ne-am majorat cu mult an­gajamentele în întrecere. Pen­tru realizarea lor se impune să valorificăm la maximum rezer­vele interne existente, ne spu­ne maistrul Vasile Șerban, se­cretarul organizației de partid fabricație - recondiționări (URA Suceava). Noi știam că, în anu­mite cazuri, piesele ajung la montaj cu întîrziere. Știam că, datorită acestui lucru, uzina pierde mult. Atunci ne-am sfă­tuit, cîțiva comuniști, asupra soluției ce ar trebui s-o apli­căm. Am gîndit că dacă se ex­tinde lucrul în schimbul al trei­lea, la toate locurile de muncă, se poate realiza o producție mult mai mare. Comunistul Isidor Boiculesi, șeful atelierului recondiționări, unul dintre cunoscuții­­ promo­tori ai noului în uzină, ne furnizează cîteva lămuriri în plus i — Inițiativa are o mare va­loare. Extinzînd lucrul în schimbul trei, am „descoperit" încă 21 locuri de muncă.­ Aceas­ta înseamnă, pentru întreaga uzină, un important spor de producție, o mai bună alimen­tare a benzii de montaj. Remarca făcută mai sus, că maistrul Isidor Bobculesi este un cunoscut promotor al nou­lui, e confirmată și de alte fap­te. Lărgirea gamei de recondi­ționări constituie un obiectiv central în uzină. Explicația e simplă : prin recondiționare, renunțîndu-se la procurarea u­­nor piese noi, se realizează im­portante economii de metal, se diminuează cheltuielile de pro­ducție. De pildă, maistrul Bob­culesi pregătește acum con­dițiile pentru recuperarea arbo­rilor cu came. N-a solicitat, pentru aceasta, o mașină specia­lă. A adus unele modificări la o freză universală. — Ce se va cîștiga prin a­­ceasta ? — Vor rezulta, rînd, mari economii, în primul ne rela­tează interlocutorul. Un arbore cu came nou, scos de la maga­zie, costă în jurul a 900 lei. Noi putem recondiționa lunar cel puțin 150 asemenea repere. Rezolvăm, apoi, o altă pro­blemă, destul de importantă : asigurarea ritmică a arborilor pentru că aprovizionarea aces­tora se face, in unele perioade, foarte anevoios. Reîntîlnim, în uzină, inova­tori cu care discutasem, cu cî­­tăva vreme în urmă, despre lu­crări în curs de execuție, des­pre proiecte. Consemnăm cu plăcere că în momentul de fa­ță ideile au fost finalizate, că ele contribuie la perfecționarea producției. Comunistul Gheor­ghe Gheorghiu ne face cunoscut că instalația complexă de rectifi­cat tacheți și pinioane sateliți, realizată împreună cu tehnicia­nul Eugen Gavriliu și maistrul Vasile Măciucă, a intrat în func­țiune, că pe această cale pot fi realizate anual economii de cî­teva sute de mii de lei. La rîndul său, Gheorghe Ola­­ru, muncitor la atelierul S.D.V., ne informează că au fost exe­cutate 6 dispozitive de rectifi­care a scaunelor supapelor din chiulasă, iar acum lucrează la o matriță care va scurta cu mult durata de execuție a cle­melor care fixează arcurile de la autovehicule. Un grup de muncitori, tehnicieni și ingineri execută­­ o mașină pentru tăiat fagurele de radiatoare, in ve­derea recondiționării acestora. Se fac din nou calcule și se a­­junge la concluzia că astfel se pot realiza anual economii de cel puțin 400.000 lei. Căutări neobosite la fiecare loc de muncă; o permanentă mobilizare, a inteligenței și ex­perienței, a exigenței față de calitate. Comuniștii oferă, ca întotdeauna, în această activita­te creatoare, exemple demne de urmat. Toate eforturile sunt o­­rientate spre același obiectiv — îndeplinirea angajamentelor re­înnoite, un aport tot mai mare la înfăptuirea înainte de ter­men a cincinalului. NICOLAE GROZA HOTARIREA MECANIZATORILOR: „ECONOMISIREA" A CEL PUȚIN... 12 LUNI Atmosfera de emulație, de avînt creator generează, în fie­care colectiv de muncă, per­formanțe, recorduri, valo­roase inițiative, autentice fapte de eroism. Un aseme­nea climat există și în ca­drul colectivelor de meca­nizatori din județul nostru. Realizările, cu o puternică forță convingătoare, stau mărturie. Astfel, planul de venituri, exprimat valoric, pe semestrul I, a fost depă­șit cu 2,8 milioane lei în nu­mai 5 luni. Prin reducerea cu 279 lei a cheltuielilor prevăzute la 1.000 lei veni­turi s-a obținut un volum de 2.000.000 lei economii. Succesele sunt pe măsura hărniciei și capacității colec­tivelor de mecanizatori, ca­re, mobilizați de către co­muniști și urmînd pilda a­­cestora, au depus eforturi stăruitoare pentru ca în pe­rioada parcursă de la în­ceputul anului să depășească substanțial sarcinile de plan pe întregul semestru și de aproape patru ori angaja­mentul asumat inițial pen­tru acest an. Plecînd de la izbînzile do­­bîndite, de la posibilitatea amplificării acestora pe ca­lea folosirii mai judicioase a rezervelor existente, de la hotărîrea unanimă de a în­tîmpina Conferința Naționa­lă a partidului și aniversa­rea republicii cu realizări superioare celor de pînă a­­cum­, lucrătorii celor 13 S.M.A., aparținînd trustului județean, și-au reanalizat activitatea, condițiile de muncă, resursele ce le au la dispoziție, ceea ce a de­terminat înregistrarea, din partea mecanizatorilor, a noi propuneri, inițiative și an­gajamente, a noi performan­țe și recorduri în întrecerea cu timpul, cu consumurile specifice, cu parametrii ma­șinilor, cu ei înșiși. Inițiati­va­­ concretă a mecanizatori­lor din Ipotești ca „3 zile pe lună să lucreze cu carbu­ranți economisiți" a și fost extinsă în aproape toate sec­țiile de mecanizare, lucrăto­rii din S.M.A. Bosanci, de exemplu, hotărîndu-se ca „o decadă din acest an, toa­te tractoarele să funcționeze cu carburanți economisiți". Angajamentul colectivului de muncă din Mitocu Dra­­gomirnei de a realiza, pînă la sfîrșitul anului, economii la piese, materiale, carbu­ranți și lubrifianți în valoa­re de 150 mii lei, a avut un larg ecou în mai toate sec­țiile de mecanizare. Centra­lizarea­ mentelor, pe trust, a angaja­arată că acestea depășesc pe cele inițiale de aproape patru ori. Inițiativei mecanizatorilor Gheorghe Botnariuc din Șcheia, Dragoș Senciuc din Ipotești, Ion Cîrlan și Ion Găitan din Bosanci, de a efectua două planuri anuale pe tractor i s-au alăturat al­te zeci și zeci de asemenea hotărîri aparținînd mecani­zatorilor din Verești, Dum­brăveni, Salcea, Liteni, din toate secțiile de mecanizare. Aproape că nu a rămas me­canizator în afara­­ angaja­mentului de a realiza pla­nul anual de venituri pe tractor înainte de termen. Asemenea inițiative vor permite depășirea planului anual de venituri, pe județ, cu 3.000.000 lei (față de 1 milion de lei angajament inițial) și realizarea, în pri­mii 2 ani (1971 și 1972), a 45 la sută din prevederile cincinalului. Sporirea simțitoare a ba­zei materiale a agriculturii județului nostru și hărnicia, tenacitatea și dorința de au­­todepășire a mecanizatorilor, susțin concluzia desprinsă de către lucrătorii din­ S.M.A. și anume că în anii 1973 — 1974, ei pot realiza încă 55 la sută din prevederile ac­tualului cincinal, ceea ce în­seamnă realizarea cincina­lului cu 12 luni mai devre- PETRU SIMINICEANU A ZORI NOI PAGINA 3 ZILNIC-UN APARTAMENT Analizînd cu toată răspun­derea posibilitățile materiale și umane, rezervele interne exis­tente, hotărîți să înfăptuiască necondiționat o importantă mă­sura stabilită de recenta plena­ră a comitetului județean partid de a realiza, pînă la de august, 65 la sută din planul a­­­­nual de investiții, să întîmpine cu succese superioare în mun­că cele două mari evenimente din viața partidului și poporu­lui nostru — Conferința Națio­nală și aniversarea republicii­­— comuniștii de la Șantierul de construcții - montaj din Sucea­va au chibzuit și lansat o va­loroasă inițiativă, care a deve­nit, apoi, hotărîrea întregului colectiv. Ea se referă la realiza­rea, în cele 60 de zile rămase pînă la darea în folosință blocului de locuințe nr. 21, din­­ cartierul „George Enescu", a­­flat la începutul lunii mai a.c. la cota zero, a 60 de apartamen­te, adică să execute zilnic cîte un apartament. In acest scop s-a propus înlocuirea soluției constructive indicată în proiect, care nu putea fi respectată în­­trucît lipseau panourile mari prefabricate, cu alta mixtă, ce putea fi realizată. Recuperarea restanțelor înregistrate — timpul rămas fiind destul de scurt — necesita, desigur, or­ganizarea optimă a producției și a muncii, amplificarea efor­turilor întregului colectiv. Ce măsuri s-au întreprins ? Ce di­recții s-au urmărit în princi­pal ? Ne-a răspuns tovarășul inginer Vlad Roșca, șeful șan­tierului sucevean . — De la început am avut în vedere asigurarea ritmică cu materialele necesare, urmărind zilnic, comparativ cu prevede­rile graficelor întocmite în a­­cest scop, cantitățile sosite și intervenind prompt ori de cîte ori apăreau necorelări. Am pus accent, totodată, pe folosirea deplină a fiecărui minut, ziua de lucru depășind, de ori, 8 ore. Astfel, echipele multe de montori - dulgheri, condusă de Teodor Anton, de betoniști, condusă de Mihai Dorneanu, și cea de fierari condusă de Vasile Ungureanu, au depus e­­forturi susținute lucrînd în schimburi prelungite de 10 și chiar 12 ore. De asemenea, în același scop, am introdus lu­crul în două schimburi, îndeo­sebi la echipele de muncitori care au executat structura de rezistență (diafragmele, cadre­le din beton armat, montarea planșeelor). Pentru a asigura ritmicitatea corespunzătoare în execuție am organizat lucrul în două schimburi și la poli­gonul de prefabricate, care produs, în majoritate, panouri­­ mari pentru planșee, comenzile fiind onorate, astfel, cu prom­ptitudine. Utilajele existente le-am folosit, de asemenea, la întreaga capacitate, una din cele două macarale turn lu­crînd, în permanență, în două schimburi. Tot în scopul grăbi­rii ritmului de execuție am e­­fectuat, concomitent cu struc­tura de rezistentă și pe măsura înaintării ei, lucrările de fini­saj. Spre exemplu, cînd se lu­cra la structura de rezistență la al treilea nivel, parterul era deja finisat. Prin măsurile lua­te am reușit să recuperăm in­tegral restanțele înregistrate și să creăm, astfel, toate condiți­ile pentru darea în folosință la termen a celor 60 de apar­tamente. La materializarea ac­țiunilor întreprinse — inițiato­rii acestora fiind, ca întotdeau­na, comuniștii — a contribuit, desigur, întregul colectiv de muncă, din cadrul căruia s-au remarcat, în mod deosebit, Tra­ian Mihăilescu — șeful lotu­lui de locuințe, secretarul or­ganizației de bază a șantieru­lui, Petrică Popovici — maistru, Constantin Feducel — montor prefabricate, Dumitru Giura­­niuc, Lucian Grămadă și Ni­colae Vasilovici — macaragii, echipa de zidari și conducăto­rul acesteia, Ioan Hrițac.­­ Rezultă că cele 60 apar­tamente, pornind de la cota zero, s-au executat în 60 de zile, adică un apartament pe zi. Care este „secretul" acestei performanțe ? — Buna organizare a pro­ducției și a muncii, sincroniza­rea acțiunilor tuturor factori­lor ce concură la realizarea in­vestițiilor. La acestea se mai a­­daugă, și nu în ultimul rînd, voința, hotărîrea și răspunderea fiecăruia dintre noi de a dovedi prin fapte că sîntem comuniști. Și în continuare, vom depune eforturi susținute pentru a re­edita succesul înregistrat, devi­za de muncă a colectivului nostru fiind: „zilnic — un apartament pentru oamenii muncii!". VASILE BOTUȘAN PE TRAIECTORIA GENERALIZĂRII Cu cîtva timp în urmă, pe a­­dresa C.E.I.S. Suceava au sosit trei tractoare U—445 destinate, în special, exploatărilor fores­tiere din zona de șes și coline. Au fost repartizate, cîte unul, la Rădăuți, Cîmpulung și Fălti­ceni. La scurt timp, specialiștii aveau să constate că, pentru condițiile de lucru din unități­le lor, tractoarele nu dădeau randament, trasul materialului lemnos din pădure făcîndu-se prin tîrîre. Și atunci ? Atunci, au început căutările. Primul pas a fost făcut la Ră­dăuți. Comunistul Ilie Grigo­­raș, inginer, șeful serviciului mecanic-energetic de la U.E.S.S. din localitatea amintită, a pro­pus echiparea tractorului cu troliu și sapă. Pusă în practi­că, ideea s-a dovedit deosebit de eficientă : trasul materialu­lui lemnos se face prin semiti­­zare, iar randamentul tractoru­lui — foarte ridicat. Rezultate excepționale se obțin în special la vehicularea buștenilor de di­mensiuni mai reduse, a produ­selor secundare, în sectoarele de exploatare Pătrăuți, Doro­­hoi și Sucevița, unde se află, acum, cele trei tractoare ale unității. Expresia valorică a ideii inginerului Grigoraș — 167.000 lei anual. Fălticenenii au aflat de solu­ția rădăuțenilor și au trecut, la rîndul lor, la acțiune, luînd în calcul trei elemente : stabilita­te, viteză de înaintare și ran­dament in producție. Și-au su­flecat apoi mînecile — inginerul Brădescu și maistrul Eftimie Lu­­pu de la atelierul mecanic al U.E.I.S. Fălticeni — și au con­struit ei un troliu și o sapă. De o concepție mai elevată, de o construcție mai suplă. Le-au montat pe tractor și au consta­tat că rezultatele lor sunt și mai bune. Apoi s-au ocupat de echi­parea celui de-al doilea tractor, iar acum se ocupă de-al trei­lea. Invitat la fața locului, un spe­cialist de la C.E.I.L. a consta­tat superioritatea realizării de la Fălticeni și a hotărît genera­lizarea ei în toate unitățile din județ care au fost dotate cu a­­semenea tractoare. Parametrii de lucru ai utilajului, eficiența economică, aflată în stadiul a­­dunăre - scădere, pledează în a­­cest sens. Consemnînd bucuroși aceste inedite faze în identificarea și afirmarea unei soluții tehnice valoroase, alcătuind, într-un fel, radiografia intimă a eferves­cenței creatoare, prezentă în a­­ceas­tă perioadă în activitatea fiecărui colectiv de munca, ne întrebăm : cîți dintre cei care vor prelua și utiliza procedeul perfectat vor cunoaște amă­nunte despre competiția prin care a trecut el ? MARIA FLOREA 1

Next