Zori Noi, august 1972 (Anul 25, nr. 7655-7680)
1972-08-01 / nr. 7655
PROTETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI NR. 7655 mărți 1 august 1972 4 PAGINI 30 BANI ^\^^^ V\^^^^ :a\\\\vw\\\\\\\\\\v^^ I I in îreîmprire 4 iilei de 23 musti și 4 CELEI RE-4 UV-4 114 RIVERSARI 4 REPUBLICII I ACȚIONÎND IN SPIRITUL IDEILOR CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI CONSTRUCTORII RADAUTINI REALIZEAZĂ PREFABRICATELE DIRECT PE ȘANTIER La Șantierul de construcțiimontaj din Rădăuți, realizarea cu forțe proprii a prefabricatelor — activitate deosebit de importantă, date fiind avantajele ei și a cărei necesitate a fost subliniată pregnant de către tovarășul Nicolae Ceaușescu în raportul prezentat Conferinței Naționale partidului— a fost organizată a încă din anul trecut. în prezent, această acțiune se desfășoară, din punctul de vedere al numărului ca și al tipurilor de elemente prefabricate ce se realizează, de la o perioadă la alta, pe un plan superior. De la începutul anului și pînă acum, spre exemplu, la șantierul rădăuțean s-au executat diverse elemente prefabricate, în proporție de peste 70 la sută din necesarul total. Iată cîteva exemple: grinzi de diferite dimensiuni, stîlpi, buiandrugi, plăci, borduri, elemente pentru gard, fundații pahar, semiplanșee. S-a reușit, astfel, să se asigure, pentru marea majoritate a obiectivelor aflate în construcție, aproape întreaga cantitate de elemente prefabricate necesare. — Pînă la organizarea activității de realizare a prefabricatelor la șantierul nostru —■ ne-a spus tovarășul Dimitrie Ursan, șeful șantierului rădăuțean — întîmpinam, în anumite perioade, mari greutăți în imprimarea și menținerea unui ritm susținut de execuție a lucrărilor și, implicit, în devansarea termenelor de punere în funcțiune a obiectivelor. Cauza : neprimirea, uneori, la timp a prefabricatelor necesare. Pentru a înlătura aceste neajunsuri am hotărît să executăm singuri prefabricatele de care avem nevoie. Corelînd realizarea lor cu cerințele procesului de producție, am reușit să asigurăm un ritm de execuție corespunzător la toate obiectivele, iar la unele dintre acestea, cum sînt : îngroșătoria de taurine, complexul D.C.A. și sala de gimnastică a Liceului nr. 2 din Rădăuți, să depășim prevederile planului privind stadiile fizice. — Ce alte avantaje prezintă această acțiune și în ce se concretizează ele ?— Mai întîi, eliminarea cheltuielilor de transport care, după cum se știe, ridică mult prețul de cost. Apoi, eliminarea încărcărilor și descărcărilor, precum și a manipulărilor elementelor prefabricate de la gară la punctele de lucru care, pe lângă timp, necesită și cheltuieli mari. De asemenea, prin confecționarea prefabricatelor pe șantierul propriu, se eliberează și utilajele de ridicat (în special automacaralele) folosite la descărcarea vagoanelor în cazul cînd elementele necesare s-ar fi primit de la furnizori. Totodată, se asigură rezolvarea operativă a unor probleme ce apar în procesul de producție. De exemplu, în perioada mai — iunie a.c., la blocul de 103 garsoniere din Rădăuți, pentru a putea continua lucrările conform prevederilor, aveam nevoie de niște coșuri de ventilație. Nereușind să le procurăm pînă la acea dată, am hotărît — pentru a evita stagnările — să ie executăm pe șantier, din blocuri de simplu. Un alt avantaj, beton concretizat în însemnate economii bănești, rezultă din faptul VASILE BOTUȘAN (Continuare în pagina a IlI-a) Reducerea consumului de metal și execuția cu precizie a fiecărei piese — obiective importante ale colectivului de muncă de la Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava — stau în atenția comunistului Florin Șiabu Foto . L. BURAC DIN CRONICA ENTUZIASTEI ÎNTRECERI SOCIALISTE IMPORTANTE ECONOMII ȘI BENEFICII Dorința comuniștilor, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din unitățile industriei locale ale județului nostru de a contribui cu toate forțele la înfăptuirea mobilizatoarelor hotărîri ale Conferinței Naționale a partidului și de a asigura, astfel, condiții realizării sarcinilor optime actualului cincinal în 4 ani și jumătate se materializează, cu fiecare zi, în practică, mărturie fiind rezultatele bune obținute în toate sectoarele de activitate. Preocupați de folosirea deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru, depunînd eforturi sporite pentru găsirea celor mai bune căi de valorificare superioară a resurselor locale, de diversificare a gamei de produse potrivit cerințelor și exigențelor consumatorilor, lucrătorii din acest important sector de activitate adaugă, la succesele obținute, noi și însemnate realizări. Pe lingă îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan la producția fizică și valorică, bilanțul de pînă acum indică și dobîndirea unor importante economii, concretizate în reducerea prețului de cost al producției marfă cu 695.000 lei, a cheltuielilor de producție cu 3.500.000 lei, a cheltuielilor la 1000 lei producție marfă, cu 17 lei și în obținerea de beneficii peste plan, în sumă de 1.690.000 lei. ANI CU FONDURILE FIXE EXISTENTE. = PRODUCȚII MU MARI ~ VALORIFICAREA DEPLINĂ A REZERVELOR -atenția Întregului colectiv Tovarășul inginer Dumitru Ulian, directorul unității pentru mecanizarea transporturilor forestiere din Gura Humorului (U.M.T.F.), relatîndu-ne despre rezultatele înregistrate în primul semestru al anului, s-a arătat nemulțumit de depășirile de plan înregistrate, deși acestea nu erau de neluat în seamă, argumentînd că există încă mari rezerve care, valorificate, ar duce la creșterea beneficiilor, sporirea productivității fizice pe autovehicul și reducerea prețului de cost. Trecînd repede peste faptul că planul producției valorice a fost îndeplinit în proporție de 119,4 la sută, interlocutorul nostru a insistat mai mult asupra productivității, indicator la care planul se depășise numai cu 2 la sută. Dar să-i dăm cuvântul. — Productivitatea de 102 la sută s-a obținut printr-o depășire cu 7 procente a coeficientului planificat de utilizare a parcului și prin sporirea cu 8 procente a aceluia de utilizare a capacității autovehiculelor. Parcursul mediu zilnic (P.M.Z.), cel de-al treilea indicator, care intră în componența productivității fizice a autovehiculelor, a fost îndeplinit în proporție de numai 92 la sută. Deși primii doi indicatori — C.U.P. și C.U.C. — dovedesc o activitate intensă și că, zilnic, am avut pe traseu mai multe autovehicule decât numărul planificat, iar volumul mărfurilor transportate a fost mai mare decât cel stabilit, totuși nu s-a realizat indicatorul „parcursul mediu zilnic". Staționarea autovehiculelor, peste limitele admise, la rampele de încărcare și, mai ales, la descărcare — la beneficiarii noștri, care sunt unitățile de exploatare și industrializare a lemnului, fabricile de cherestea și de mobilă din județ — a fost principala cauză a acestei rămîneri în urmă. Autovehiculele unității s-au aflat în exploatare peste 500.000 ore, , staționările la rampele de încărcare - descărcare reprezentând 260.000 ore. La U.E.S.S. Fălticeni au staționat 67.000 ore, la Vatra Dornei — 58.000 ore, la Câmpulung Moldovenesc—52.000 ore, iar la unitățile similare din Gura Humorului și Rădăuți — 45.000 și, respectiv, 40.000 ore. Acestea sunt, deci, importante rezerve de creștere a producției și productivității muncii. Cum vă propuneți să acționați în viitor pentru ca ele să fie pe deplin folosite ? — Documentele Conferinței Naționale a partidului zează că în transporturi precitrebuie să se acționeze mai hotărît pentru folosirea integrală a capacităților mijloacelor de transport și reducerea costurilor de transport, introducerea pe scară largă a paletizării și DUMITRU MIRON (Continuare in pagina a III-a) Contribuind la strînsul recoltei din unități agricole din sudul țării, mecanizatorul Vasile Hriț, de la S.M.A. Șcheia, și-a îmbogățit experiența acumulată, acum luînd parte activă la terminarea acestei lucrări in C.A.P. Șcheia Întîlnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste și muncitorești La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste, aflați intr-o scurtă vacanță în Uniunea Sovietică. La întîlnire au participat: T. Jivkov, prim - secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P. C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim - secretar al C.C. al P.S.U.G.,I. Țedenbal, prim - secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim - secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim - secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfășurarea construcției socialiste și comuniste dezvoltarea continuă a colaborizării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaționale actuale. întîlnirea conducătorilor partidelor comuniste și muncitorești s-a caracterizat printr-o deplină înțelegere reciproca și unitate de vederi în toate problemele discutate și s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blazov, activist cu funcție de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P. C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la întîlnire. O nouă mărturie a preocupării partidului și statului pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației De la 1 septembrie a.c., salariul tarifar minim se stabilește la 1000 lei lunar Ca urmare a celor hotărite de Conferința a Partidului Comunist Național Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniștri a adoptat o hotărîre în care se prevăd următoarele : 1. — Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabilește la 1 000 lei lunar, cu o creștere de 25 la sută față de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 și 1 000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferențiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii vor beneficia un număr de circa 1.160.000 salariați. 2. — Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare in port de gradul de calificare laa personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1000 — 1180 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal, precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, în anul 1973. 3. — In scopul aplicării prevederilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii mentar de 1 130 milioane supliței, ceea ce reprezintă,a unui an întreg, un fond nivelul suplimetar de 3 390 milioane lei. 4. — Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare, vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, la condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1.800 lei la 2.200 lei venit lunar net al ambilor părinți, pentru acordarea burselor în învățămîntul de cultură generală și de artă, precum și din institutele pedagogice de învățători și educatoare, și de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în învățămîntul superior.Majorarea salariului tarifar minim pe economie și creșterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului și statului pentru îmbunătățirea condițiilor de trai materiale și culturale ale populației. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea și depășirea sarcinilor decurg din documentele care aprobate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din 19-2! iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dezvoltare economicosocială a Republicii Socialiste România. ÎN CAMPANIA DE RECOLTARE In locul apatiei, văicărelilor - măsuri ferme, responsabile! Duminică. Sfîrșit de iulie. Cuptorul solar prăjește cîmpiile, răscoace grînele. Pericolul risipei este prezent, fără drept de tăgadă. Analizâld, recent, stadiul recoltării pâioaselor, biroul comitetului județean de partid a indicat sarcini precise, acordînd, totodată, sprijinul necesar pentru urgentarea lucrărilor. Era firesc ca, din partea tuturor conducerilor unităților agricole, cadrelor tehnice agricole, apealului călduros să i se răspundă cu un spor de interes, de dăruire și răspundere în muncă. Constatările de pe teren, însă, ne-au demonstrat că aceste frumoase calități omenești nu acționează pretutindeni, ba, dimpotrivă, pe alocuri dăinuie încă învechita mentalitate de a tărăgăna lucrările de strîngere a cerealelor pînă pe la începutul toamnei. Sosim la Ilișești, la ora 9,30. Forțele sunt dirijate spre zonele „Corjan" și „După deal“, unde există o mare suprafață cu grîu. In general, eforturile sunt demne de remarcat. Cooperatorii au cosit, cu mult spor, o parte din lanurile îmburuienite. Mai sunt nerecoltate 108 ha., dintre care 75 ha,cu mijloace mecanice. Transportul recoltei va începe a doua zi. Sunt asigurate două autocamioane și două tractoare, dintre care unul are o remorcă în plus. Se evaluează producții bune. La baza de recepție s-a transportat puțin, pentru că treieratul în plin va începe marți. Totuși, președintele C.A.P., George Grosaru, și inginerul șef, Ioan Cărăbuț, sunt foarte optimiști. Se bazează pe cele cinci combine (o „Glorie“, 3 C-3 și una C-1). Am dori ca acest sentiment al dumnealor să se acorde cu un ritm de lucru mai vioi. Il laudă pe șeful sectorului de mecanizare, Constantin Mănăstireanu. De acord, dar nu ne putem opri să întrebăm : — Combina „Gloria" a staționat mult timp (știrea ne-a fost oferită de tovarășul Mihai Gușiev, activist al comitetului județean de partid) și sâmbata a lucrat sub randament, din cauza unui șurub. — Așa-i, se mai îmtîmplă astfel de stagnări, ne spune preșiședintele. Stroești. Suprafețele cu păioase sînt destul de mari: 455 ha., dintre care 380 cu grîu. Din cauza îmburuienirii, o bună parte din recoltare s-a făcut manual. In condițiile respective, mijloacele mecanice trebuiau utilizate pe porțiunile curate. Că nu s-a întîmplat așa ne-o confirmă tovarășul Vasile Lupu, secretarul comitetului comunal de partid : — Ritmul recoltării este foarte nemulțumitor, din cauza deselor defecțiuni ce se ivesc la mașini. Priviți, această combină s-a defectat de azi dimineață. Nici acum nu este reparată. Stăm de vorbă cu șeful secției de mecanizare, Ioan Pujină. — De ce natură este defecțiunea pentru ca să necesite atita timp de stagnare ? — S-a rupt suportul da la grupul conic. Este vorba de o sudură. Am anunțat atelierul de reparații de la S.M.A. Ilișești, dar nici acum, în jurul prînzului, nu a venit cineva. Ieri, la ora 12, s-a defectat o presă de balotat. Era necesar să înlocuim acele. Nu le-am putut ridica, din cauză că magazinerul a lipsit toată ziua de la sediu. Eu nu știu... ce se intim, plă acolo la stațiune, că nu-i lucru bun ! — Și defecțiunea cine o remediază ? — Ne-am hotărît s-o facem la C.A.P. Am și trimis după mecanic. E limpede că reparația s-ar fi putut efectua urgent, cu mijloace locale, dacă nu s-ar fi sperat în sprijinul atelierului stațiunii. Dar subunitatea aceasta oferă numai „ofuri“, după cum se exprimă Dumitru Văleanu, președintele C.A.P.: — Trei prese avem în dotare, dar nici una nu funcționează birie. Ieri, îndată ce s-a făcut proba după reparație la una din acestea, alta s-a stricat. O mașină se află la atelier, pentru remedieri, încă de anul trecut. Nu am efectuat decât 4 ha. de arături, din cauză că aceste utilaje nu ne sprijină la eliberarea grabnică a terenului. Cooperatorii vin la lucru, cu toată bunăvoința, însă sunt obligați să stea în așteptare. Alte necazuri, pornite tocmai din dezinteresul celor plătiți să sprijine activitatea de mecanizare a agriculturii, ne sunt comunicate de inginerul șef al C.A.P., Constantin Mihai: — Vă miră ritmul lent al recoltării lată și alte cauze ce-l determină : în primăvară, ni s-a luat cea mai bună combină „C—3", pe motiv că ni se dă o „Glorie". Am pierdut mașina, dar cealaltă n-a mai sosit. Este interesant de aflat, că două combine de ultimul tip au fost date la C.A.P. „Ciprian Porumbescu". Asta nu mai înseamnă o repartiție judicioasă a forțelor de mecanizare! Dacă am expediat cam puțin în baza, această situație se datorează și altor deficiențe : noi trebuie să selectăm întreaga cantitate de VICTOR MICU (Continuare în pagina a II-a) VIIII • La Salonul internațional al invențiilor de la Brno — R. S. Cehoslovacă, juriul concursului acordat recent țării noastre Medalia de Aur pentru invenția „Procedeu, instalație și soluție pentru lipirea aluminiului la radiatoarele auto“ — creație a unui colectiv de la Fabrica de radiatoare și cabluri din Brașov. De asemenea, standul României a primit Diploma de onoare a Salonului pentru nivelul tehnic și modul de prezentare a invențiilor. "1 " Luni seara, au început pe litoral manifestările cultural - artistice înmănunchiate sub genericul „Serbările mării". A treia ediție a acestei ample acțiuni culturale antrenează peste 4 000 de artiști niști și amatori, profesiecare prezintă programe pentru turiștii români și străini aflați în vacanță la mare.