Zori Noi, septembrie 1972 (Anul 25, nr. 7681-7706)
1972-09-27 / nr. 7703
PROIETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7703 miercuri 27 septembrie 1972 j 4 PAGINI 30 BANI Măsurile prind viață Aici, pînă nu de mult, lucrările agricole decurgeau anevoios. Acum situația evoluează spre bine, datorită faptului că atît conducătorii comunei cit și gospodarii acestei unități s-au dovedit a fi receptivi la indicațiile concrete membrii biroului date de către comitetului județean de partid, trecînd cu fermitate la traducerea lor în fapte. Mărfi, orele 7,30. Secția de mecanizare, condusă de Ilie Bodnar, părea pustie. Toți mecanizatorii se deplasaseră pe tarlalele indicate de inginerul șef al C.A.P. Referitor la organizarea muncii, solicităm cîteva amănunte inginerului Nicolae Tcaciuc, președintele Cooperativei agricole Costîna, care, împreună cu primarul comunei Todirești, tovarășul Mihai Pauliuc, îndruma deplasarea în cîmp a ultimelor formațiuni de muncă. • IN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ • LUCRĂRILE DE SEZON IMPUN: ■ MOBILIZAREA TUTUROR FORJELOR ■ OPERATIVITATE ■ CALITATE Odată cu ameliorarea vremii, și ca rezultat al măsurilor inițiate de biroul comitetului județean de partid, ritmul lucrărilor agricole cunoaște o evidentă intensificare în majoritatea cooperativelor agricole de producție și a fermelor de stat din județul nostru. Se constată o preocupare sporită, în majoritatea unităților, pentru mobilizarea tuturor mijloacelor și concentrarea forțelor spre recoltarea la timp și fără pierderi a produselor agricole. Un exemplu în acest sens ni-1 oferă C.A.P. Costîna, depăși cu mult viteza zilnică planificată — 20 ha“. Și, intr-adevăr, peste tot lanurile erau impînzite de oameni, care dădeau zor cu recoltatul cartofului. Organizarea muncii in funcție de condițiile specifice — In funcție de starea tarlalelor — preciza interlocutorul nostru — astăzi utilizăm 5 discuri la pregătirea terenului. Paralel cu aceasta, însămînțăm primele hectare cu grîu, cu ajutorul a două semănători S.U. 29, continuăm cu eliberarea terenului de paie, utilizînd două platforme special amenajate; transportăm, cu două remorci, porumbul siloz, recoltat manual, la ,o tocătoare T.M.S. G . și peste 350 de membri cooperatori recoltează cartofi. Fiecărui brigadier și șef de echipă i s-au încredințat sarcini precise privind locul unde trebuie să lucreze, ce suprafață este obligat să recolteze etc. Altfel nu putem ajunge la rezultatele scontate. Pe teren am avut posibilitatea să ne convingem de spusele inginerului Tcaciuc. Tarlaua „Dumbravă“ (45 ha.), aparținînd brigăzii a II-a, condusă de comunistul Victor Cocîrlă, cunoștea, încă din primele ore ale dimineții, freamătul muncii intense. Trei din cei 5 tractoriști concentrați aici acționau la discuitul terenului, iar în urma lor, pe suprafețele deja pregătite, mecanizatorii Gheorghe Vlaicu și Ion Moldovan încorporau în sol boabele de grîu. „Mașinile funcționează foarte bine, terenul este pregătit la un nivel corespunzător, sămînță avem asigurată la capetele tarlalei. Sperăm că pînă diseară vom depăși cu mult norma stabilită pe mașină" —, a ținut să ne precizeze unul dintre tractoriștii care lucrau la semănat. Asemănător decurgeau treburile și pe tarlaua „La Sector", unde numeroși bărbați și femei recoltau porumbul oiloz și tot ei îl încărcau în remorcile care transportau nutrețul la locul de tocare și depozitare. In jurul orelor 9, Mihai Lozneanu, inginerul șef al C.A.P. Todirești, și Gheorghe Rudnic, șeful secției mecanizate, se aflau la birou (?). La întrebările noastre s-au dovedit foarte generoși în explicații, întrecîndu-se unul pe celălalt în a ne ION BĂNCESCU (Continuare în pagina a II-a) ...și tractoare ce stau nefolosite Vizitînd incinta secției de mecanizare am rămas surprinși văzînd că acolo, în jurul orelor 10, stăteau inactive un număr de 7 tractoare. Mecanicul Ștefan Drăghici și secretarul consiliului popular, Gavril Mirza, încercau să ne convingă că „tractoarele nu au unde să lucreze datorită faptului că terenul este prea umed". Insă dumnealor nu ne-au putut oferi nici o explicație plauzibilă cînd i-am întrebat de ce nu se utilizează forțele mecanice la eliberarea de paie a celor 120 ha., din care 35 ha. sunt ocupate încă cu ovăz nerecoltat. Dacă, într-adevăr, la Cajvana prisosesc tractoarele, adresăm conducerii S.M.A. Comănești întrebarea: de ce nu dispune transferarea acestora, pentru o perioadă, în altă unitate, unde condițiile permit utilizarea lor la întreaga capacitate ? Ar avea mai mult de cîștigat. „Realizările“ din birou nu există pe cimp Semănatul griului la C.A.P. Costîna Peste 700 de cooperatori pe tarlale... La C.A.P. Cajvana, pentru că terenul se zvîntă încet, recoltatul cartofului se efectuează manual. „Nu avem greutăți cu participarea țăranilor cooperatori la muncă — ne informa tovarășul Ion Șorodoc, secretarul comitetului comunal de partid. Astăzi, în toate brigăzile, lucrează peste 700 de bărbați și femei la scosul tuberculilor din pămînt și la sortatul acestora pe grupe calitative, ceea ce mă determină să apreciez că vom IN ACEST NUMAR . In dezbatere, PROIECTUL CODULUI MUNCII INFORMEAZĂ CORESPONDENȚII ZIARULUI CONTRAPUNCT IN PAGINA a ® VIATA DE partid membrii Biroului comitetului orășenesc de partid permanent în mijlocul pamenilor, acolo unde se hotărăște soarta producției IN PAGINA 3 Perfecționarea organizării producției și a muncii constituie pentru colectivul de muncă al Fabricii de tricotaje „Zimbrul" din Suceava o preocupare constantă, măsurile întreprinse în acest sens concretizîndu-se în realizări de seamă. Notăm astfel că, pînă acum, au fost produse, peste prevederi, 85.000 bucăți articole de tricotaje, făcîndu-se pași importanți spre înfăptuirea angajamentului anual asumat în întrecerea socialistă. Printre măsurile care au condus la obținerea unor astfel de rezultate, amintim preocupările pentru prima întrecerea socialistă pentru înfăptuirea angajamentelor asumate, în bătălia cu timpul pentru strînsul recoltelor, cooperatorii din Plopeni, în frunte cu comuniștii, au obținut un important succes : încheierea recoltatului cartofului de pe întreaga suprafață de 150 ha. Paralel cu recoltatul, conform indicațiilor organelor de partid și de stat, cantitățile de tuberculi au fost scoase la drum tare, de unde, după sortare, continuă să fie transportate cu mijloace mecanice și atelaje. Succesul se datorește faptului că, indiferent deganizarea muncii la secția confecții în „sistem agregat", o mai prin care se asigură judicioasă programare a producției și o completă încărcare a utilajelor. In urma efectuării unui studiu, avînd ca scop folosirea mai eficientă a spațiilor de producție construite, au fost puse în funcțiune, pe spațiile existente, 34 de mașini de tricotat. Acțiunea amintită, împreună cu alte măsuri aplicate ori în curs de aplicare, vor permite realizarea anuală, cu o aceeași înzestrare tehnică, unei producții suplimentare de peste 20 milioane lei. starea vremii, infruntînd capriciile acesteia, aici s-a lucrat cu toate forțele, înregistrîndu-se o mobilizare de masă a membrilor cooperatori, a tovarășilor din organele locale de partid și de stat repartizați pe brigăzi. Pe terminate cu recoltatul sînt și celelalte două cooperative agricole din comuna Salcea — respectiv, Prelipca și Salcea — unde, la fel, întreaga forță umană, mecanică și atelajele sînt pe cîmp tot timpul zilei. Cinste fruntașilor, al căror exemplu trebuie urmat. ÎN ÎNTÎMPINAREA ELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII AZI MAI BINE CA IERI, MINE MAI BINE CA AZI CINSTELORI Industria laptelui Vatra Dornei. Colectivul de aici se poate mindri cu numeroși oameni destoinici. In rândul acestora se află și strungarul Al. Malarciuc, fruntaș în întrecerea socialistă și iscusit inovator Foto : I. MIHU CU O LUNĂ MAI DEVREME Hotărît să întîmpine cea de-a XXV-a aniversare a proclamării Republicii cu noi și însemnate realizări, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Șantierul de construcțiimontaj din Rădăuți a raportat, recent, dobîndirea unui nou succes : darea în folosință, cu o lună devreme, a unui bloc mai de locuințe de 103 apartamente. Pe lângă eforturile depuse pentru îmbunătățirea organizării muncii și a producției, folosirea deplină a utilajelor și a timpului de lucru, extinderea acordului global, constructorii rădăuțeni s-au preocupat de confecționarea pe șantier, cu forțe proprii, a unei importante cantități de elemente prefabricate, reușind, astfel, să răspundă cu operativitate cerințelor producției. Iată un exemplu edificator: întrucît furnizorii întîrziau livrările, coșurile de ventilație, necesare în construirea blocului de 103 apartamente, la care ne-am referit, s-au executat pe șantier din blocuri de beton simplu, evitîndu-se, în acest fel, stagnarea lucrărilor. BILANȚ RODNIC ÎN INDUSTRIA LOCALA Colectivele de muncă din unitățile de industrie locală, angajate în ampla întrecere pentru înfăptuirea sarcinilor actualului cincinal înainte de termen, înscriu succese de seamă în activitatea lor. Notăm astfel faptul că, în perioada care a trecut din acest an, la producția globală se consemnează o depășire valorică de peste 20 milioane lei, iar la producția marfă — de peste 24 milioane lei. Bilanțul înfățișat a fost obținut printr-o mai organizare a producției bună și a muncii, lucru concretizat de altfel în sporirea, în această perioadă, cu 3,6 la sută a productivității muncii. Ultimul indicator exprimă, de asemenea, preocupările, mereu mai susținute, pentru valorificarea la un nivel superior a resurselor locale, de a introduce în producție sortimente solicitate de către beneficiari. „Pierdut legitimația nr. 2165, eliberată de Uzina de utilaje și piese de schimb Suceava, în anul 1971, pe numele Roșca Octavian. O declar nulă". „Pierdut legitimația nr. 154, eliberată de U.E.I.L. Fălticeni, în 1972, pe numele Verdeș Viorica. O declar nulă“. Am spicuit la întîmplare două din multele anunțuri publicitare, prin care unii salariați, conform dispozițiilor în vigoare, declară nulitatea unor acte publice, în cazul nostru a legitimațiilor de serviciu. Fenomenul ridică ficate semne de întrebare justila adresa posesorilor, mai bine spus a „foștilor posesori" ai unor astfel de acte. Excepțional, se poate concepe, ca urmare a unui concurs nefavorabil de împrejurări, pierderea unui act atît de important. Justificarea, însă, unei asemenea situații nu poate avea loc decit intr-un caz de forță majoră (furt, incendiu, inundație etc.). Dimpotrivă, in cazul unor pierderi pe „bandă rulantă", care la unele întreprinderi aproape că au devenit fapte curente, este firesc să ne întrebăm cu privire la împrejurările în care s-au produs, a cauzelor acestea care le-au favorizat. La Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava dăm peste cîteva asemenea „pierderi" survenite într-o perioadă de timp relativ scurtă. Stăruim să aflăm cum s-au întîmplat faptele. — In lipsa mea de acasă, declară Elena Șotropa, toate la secția bobinat, muncifiica gazdei (un copilaș — n.a.) umblind prin cameră a găsit legitimația și a rupt-o... — Intr-o dimineață, afirmă Constantin Cartușan, de la aceeași întreprindere, du-mă la autobuz, mi-a grăbitsărit (sublinierea noastră) legitimația din buzunar... Gh. V. Lăzăreanu, elev lăcătuș mecanic, și-a pierdut legitimația într-o... „împrejurare neclară". Se pare — după cum aflăm din sursă autorizată — că mintea respectivului era neclară în urma unui consum de băuturi alcoolice. Desigur că motivele menționate nu reprezintă justificări care ar putea fi luate în seamă, ci tot atîtea momente de crasă neglijență cu privire la grija care trebuie să i se acorde unui asemenea act. Ciudată apare și optica salariatului T. Drafta, de la aceeași întreprindere, care, fiind găsit fără bilet de călătorie pe un autobuz al I.G.O., a dat legitimația de serviciu... unui controlor. Dar mai ciudat e faptul că, deși conducerea unității a avizat, la propunerea șefului serviciului administrativ, sancționarea celui vinovat (a se vedea referatul tovarășului M. Mihălăchiuță din 6 iulie 1972) lucrurile au rămas... baltă. Iar explicația care ni s-a oferit în legătură cu această omisiune („că e un băiat pregătit și că ța a fost găsită“) nu-l legitimapoate absolvi pe cel culpabil baremi de o răspundere... disciplinară. Rămîne de cunoscut, în această privință, și punctul de vedere al conducerii unității, și mai ales măsurile pe care aceasta le va lua cel puțin acum, în ceasul al doisprezecelea. De curând, un alt salariat al respectivei întreprinderi — e vorba de V. Gașparovici — și-a pierdut legitimația de serviciu cu nr. 2567/1972. Contrar uzanței impuse în asemenea împrejurări, respectivului nu i s-a luat nici o declarație. — Desigur lucrurile trebuiau cercetate, ne informează Elena Pentelescu, șeful serviciului personal și învățămînt de la amintita unitate. Mai avem cazuri cînd unii salariați nu dau suficientă atenție acestui act de o deosebită importanță. Noi ne facem datoria, explicînd importanța păstrării atente a legitimațiilor, atît prin stația de radioficare din întreprindere cit și prin convorbiri de la om la om... Unii dau dovadă de înțelegere, alții însă nu... — Uneori pierderile sau chiar sustragerile, ne spune Elena Brandier, funcționar principal în cadrul aceluiași survin chiar în incinta serviciu, unității ca urmare a unei glume MIHAI BANDEA (Continuare La pagina a II-a) ANCHETA NOASTRĂ „PIERDUT LEGITIMAȚIA... CUM AI PASTRAT-O, VISA, TOVARĂȘE ?