Zori Noi, septembrie 1972 (Anul 25, nr. 7681-7706)

1972-09-27 / nr. 7703

PROIETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA Organ al Comitetului județean­ Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7703­­ miercuri 27 septembrie 1972 j 4 PAGINI 30 BANI Măsurile prind viață Aici, pînă nu de mult, lucră­rile agricole decurgeau anevo­ios. Acum situația evoluează spre bine, datorită faptului că atît conducătorii comunei cit și gospodarii acestei unități s-au dovedit a fi receptivi la indica­țiile concrete membrii biroului date de către comitetului județean de partid, trecînd cu fermitate la traducerea lor în fapte. Mărfi, orele 7,30. Secția de mecanizare, condusă de Ilie Bodnar, părea pustie. Toți mecanizatorii se deplasaseră pe tarlalele indicate de inginerul șef al C.A.P. Referitor la orga­nizarea muncii, solicităm cîteva amănunte inginerului Nicolae Tcaciuc, președintele Cooperati­vei agricole Costîna, care, îm­preună cu primarul comunei Todirești, tovarășul Mihai Pau­­liuc, îndruma deplasarea în cîmp a ultimelor formațiuni de muncă. • IN AGRICULTURĂ • ÎN AGRICULTURĂ • LUCRĂRILE DE SEZON IMPUN: ■ MOBILIZAREA TUTUROR FORJELOR ■ OPERATIVITATE ■ CALITATE Odată cu ameliorarea vremii, și ca rezultat al măsurilor ini­țiate de biroul comitetului ju­dețean de partid, ritmul lucră­rilor agricole cunoaște o evi­dentă intensificare în majorita­tea cooperativelor agricole de producție și a fermelor de stat din județul nostru. Se constată o preocupare sporită, în majorita­tea unităților, pentru mobiliza­rea tuturor mijloacelor și con­centrarea forțelor spre recolta­rea la timp și fără pierderi a produselor agricole. Un exem­plu în acest sens ni-1 oferă C.A.P. Costîna, depăși cu mult viteza zilnică planificată — 20 ha“. Și, in­tr-adevăr, peste tot lanurile erau impînzite de oameni, care dă­deau zor cu recoltatul cartofu­lui. Organizarea muncii­­ in funcție de condițiile specifice — In funcție de starea tarla­lelor — preciza interlocutorul nostru — astăzi utilizăm 5 discuri la pregătirea terenului. Paralel cu aceasta, însămînțăm primele hectare cu grîu, cu a­­jutorul a două semănători S.U. 29, continuăm cu eliberarea te­renului de paie, utilizînd două platforme special amenajate; transportăm, cu două remorci, porumbul siloz, recoltat ma­nual, la ,o tocătoare T.M.S. G . și peste 350 de membri coopera­tori recoltează cartofi. Fiecă­rui brigadier și șef de echipă i s-au încredințat sarcini precise privind locul unde trebuie să lucreze, ce suprafață este obli­gat să recolteze etc. Altfel nu putem ajunge la rezultatele scontate. Pe teren am avut posibilita­tea să ne convingem de spusele inginerului Tcaciuc. Tarlaua „Dumbravă“ (45 ha.), aparținînd brigăzii a II-a, condusă de co­munistul Victor Cocîrlă, cu­noștea, încă din primele ore ale dimineții, freamătul muncii intense. Trei din cei 5 tracto­riști concentrați aici acționau la discuitul terenului, iar în urma lor, pe suprafețele deja pregătite, mecanizatorii Gheor­ghe Vlaicu și Ion Moldovan în­corporau în sol boabele de grîu. „Mașinile funcționează foarte bine, terenul este pregă­tit la un nivel corespunzător, sămînță avem asigurată la ca­petele tarlalei. Sperăm că pînă diseară vom depăși cu mult norma stabilită pe mașină" —, a ținut să ne precizeze unul dintre tractoriștii care lucrau la semănat. Asemănător de­curgeau treburile și pe tarlaua „La Sector", unde numeroși bărbați și femei recoltau po­rumbul oiloz și tot ei îl încăr­­cau în remorcile care transpor­tau nutrețul la locul de tocare și depozitare. In jurul orelor 9, Mihai Loz­­neanu, inginerul șef al C.A.P. Todirești, și Gheorghe Rudnic, șeful secției mecanizate, se aflau la birou (?). La întrebările noastre s-au dovedit foarte ge­neroși în explicații, întrecîn­­du-se unul pe celălalt în a ne ION BĂNCESCU (Continuare în pagina a II-a) ...și tractoare ce stau nefolosite Vizitînd incinta secției de mecanizare am rămas surprinși văzînd că acolo, în jurul ore­lor 10, stăteau inactive un nu­măr de­ 7 tractoare. Mecanicul Ștefan Drăghici și secretarul consiliului popular, Gavril Mir­za, încercau să ne convingă că „tractoarele nu au unde să lucreze datorită faptului că terenul este prea umed". Insă dumnealor nu ne-au putut oferi nici o explicație plauzibilă cînd i-am întrebat de ce nu se utili­zează forțele mecanice la eli­berarea de paie a celor 120 ha., din care 35 ha. sunt ocupate încă cu ovăz nerecoltat. Dacă, într-adevăr, la Cajvana prisosesc tractoarele, adresăm conducerii S.M.A. Comănești întrebarea: de ce nu dispune transferarea acestora, pentru o perioadă, în altă unitate, unde condițiile permit utilizarea lor la întreaga capacitate ? Ar avea mai mult de cîștigat. „Realizările“ din birou nu există pe cimp Semănatul griului la C.A.P. Costîna Peste 700 de cooperatori pe tarlale... La C.A.P. Cajvana, pentru că terenul se zvîntă încet, recolta­tul cartofului se efectuează manual. „Nu avem greutăți cu participarea țăranilor coopera­tori la muncă — ne informa to­varășul Ion Șorodoc, secretarul comitetului comunal de partid. Astăzi, în toate brigăzile, lu­crează peste 700 de bărbați și femei la scosul tuberculilor din pămînt și la sortatul acestora pe grupe calitative, ceea ce mă determină să apreciez că vom IN ACEST NUMAR . In dezbatere, PROIECTUL CODULUI MUNCII INFORMEAZĂ CORESPONDENȚII ZIARULUI CONTRAPUNCT IN PAGINA a ® VIATA DE partid membrii Biroului comitetului orășenesc de partid­­ per­manent în mijlocul pam­enilor, acolo unde se hotărăște soarta producției IN PAGINA 3 Perfecționarea organizării producției și a muncii con­stituie pentru colectivul de muncă al Fabricii de tri­cotaje „Zimbrul" din Su­ceava o preocupare con­stantă, măsurile întreprin­se în acest sens concreti­­zîndu-se în realizări de seamă. Notăm astfel că, pî­nă acum, au fost produse, peste prevederi, 85.000 bu­căți articole de tricotaje, făcîndu-se pași importanți spre înfăptuirea angaja­mentului anual asumat în întrecerea socialistă. Printre măsurile care au condus la obținerea unor astfel de rezultate, amin­tim preocupările pentru pr­im­a întrecerea socialistă pentru înfăptuirea angaja­mentelor asumate, în bătă­lia cu timpul pentru strîn­­sul recoltelor, cooperatorii din Plopeni, în frunte cu comuniștii, au obținut un important succes : înche­ierea recoltatului cartofu­lui de pe întreaga suprafa­ță de 150 ha. Paralel cu recoltatul, conform indica­țiilor organelor de partid și de stat, cantitățile de tuberculi au fost scoase la drum tare, de unde, după sortare, continuă să fie transportate cu mijloace mecanice și atelaje. Succesul se datorește faptului că, indiferent de­ganizarea muncii la secția confecții în „sistem agre­gat", o mai prin care se asigură judicioasă progra­mare a producției și o com­pletă încărcare a utilajelor. In urma efectuării unui studiu, avînd ca scop folo­sirea mai­ eficientă a spații­lor de producție construite, au fost puse în funcțiune, pe spațiile existente, 34 de mașini de tricotat. Acțiu­nea amintită, împreună cu alte măsuri aplicate ori în curs de aplicare, vor per­mite realizarea anuală, cu o aceeași înzestrare tehnică, unei producții su­plimentare de peste 20 mi­lioane lei. starea vremii, infruntînd capriciile acesteia, aici s-a lucrat cu toate forțele, în­­registrîndu-se o mobilizare de masă a membrilor coo­peratori, a tovarășilor din organele locale de partid și de stat repartizați pe brigăzi. Pe terminate cu recolta­tul sînt și celelalte două cooperative agricole din comuna Salcea — respec­tiv, Prelipca și Salcea — unde, la fel, întreaga for­ță umană, mecanică și ate­lajele sînt pe cîmp tot timpul zilei. Cinste fruntașilor, al că­ror exemplu trebuie urmat. ÎN ÎNTÎMPINAREA ELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII AZI MAI BINE CA IERI, MI­NE MAI BINE CA AZI CINSTE­LORI Industria laptelui Vatra Dornei. Colectivul de aici se poa­te mindri cu numeroși oameni destoinici. In rândul aces­tora se află și strungarul Al. Malarciuc, fruntaș în întrece­rea socialistă și iscusit inovator Foto : I. MIHU CU O LUNĂ MAI DEVREME Hotărît să întîmpine cea de-a XXV-a aniversare a proclamării Republicii cu noi și însemnate realizări, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Șantierul de co­nstrucții­­montaj din Rădăuți a ra­portat, recent, dobîndirea unui nou succes : darea în folosință, cu o lună devreme, a unui bloc mai de locuințe de 103 aparta­mente. Pe lângă eforturile de­puse pentru îmbunătățirea organizării muncii și a pro­ducției, folosirea deplină a utilajelor și­ a timpului de lucru, extinderea acordu­lui global, constructorii ră­­dăuțeni s-au preocupat de confecționarea pe șantier, cu forțe proprii, a unei im­portante cantități de ele­mente prefabricate, reu­șind, astfel, să răspundă cu operativitate cerințelor pro­ducției. Iată un exemplu e­­dificator: întrucît furni­zorii întîrziau livrările, co­șurile de ventilație, nece­sare în construirea blo­cului de 103 apartamente, la care ne-am referit, s-au executat pe șantier din blocuri de beton simplu, e­­vitîndu-se, în acest fel, stagnarea lucrărilor. BILANȚ RODNIC ÎN INDUSTRIA LOCALA Colectivele de muncă din unitățile de industrie loca­lă, angajate în ampla în­trecere pentru înfăptuirea­ sarcinilor actualului cin­cinal înainte de termen, înscriu­ succese de seamă în activitatea lor. Notăm astfel faptul că, în perioa­da care a trecut din acest an, la producția globală se consemnează o depășire valorică de peste 20 mili­oane lei, iar la producția marfă — de peste 24 mili­oane lei. Bilanțul înfățișat a fost obținut printr-o mai organizare a producției bună și a muncii, lucru concretizat de altfel în sporirea, în a­­ceastă perioadă, cu 3,6 la sută a productivității mun­cii. Ultimul indicator expri­mă, de asemenea, preocu­pările, mereu mai susținu­te, pentru valorificarea la un nivel superior a resur­selor locale, de a introduce în producție sortimente so­­­­licitate de către beneficiari. „Pierdut legitimația nr. 2165, eliberată de Uzina de utilaje și piese de schimb Suceava, în anul 1­971, pe numele Roșca Octavian. O declar nulă". „Pierdut legitimația nr. 154, eliberată de U.E.I.L. Fălticeni, în 1972, pe numele Verdeș Vio­rica. O declar nulă“. Am spicuit la întîmplare două din multele anunțuri pu­blicitare, prin care unii sala­riați, conform dispozițiilor în vigoare, declară nulitatea u­­nor acte publice, în cazul nos­tru a legitimațiilor de ser­viciu. Fenomenul ridică ficate semne de întrebare justi­la adresa posesorilor, mai bine spus a „foștilor posesori" ai unor astfel de acte. Excep­țional, se poate concepe, ca ur­mare a unui concurs nefavora­bil de împrejurări, pierderea unui act atît de important. Jus­tificarea, însă, unei aseme­nea situații nu poate avea loc decit intr-un caz de forță ma­joră (furt, incendiu, inunda­ție etc.). Dimpotrivă, in cazul unor pierderi pe „bandă ru­­lantă", care la unele între­prinderi aproape că au deve­nit fapte curente, este firesc să ne întrebăm cu privire la împrejurările în care s-au produs, a cauzelor acestea care le-au favorizat. La Fabrica de tricotaje „Zim­brul“ din Suceava dăm peste cîteva asemenea „pierderi" survenite într-o perioadă de timp relativ scurtă. Stăruim să aflăm cum s-au întîmplat fap­tele. — In lipsa mea de acasă, declară Elena Șotropa, toate la secția bobinat, munci­fiica gazdei (un copilaș — n.a.) um­­blind prin cameră a găsit le­gitimația și a rupt-o... — Intr-o dimineață, afirmă Constantin Cartușan, de la a­­ceeași întreprindere, du-mă la autobuz, mi-a grăbit­­sărit (sublinierea noastră) legitima­ția din buzunar... Gh. V. Lăzăreanu, elev lă­cătuș mecanic, și-a pierdut le­gitimația într-o... „împrejurare neclară". Se pare — după cum aflăm din sursă autorizată — că mintea respectivului era neclară în urma unui consum de băuturi alcoolice. Desigur că motivele mențio­nate nu reprezintă justificări care ar putea fi luate în seamă, ci tot atîtea momente de crasă neglijență cu privire la grija care trebuie să i se acorde u­­nui asemenea act. Ciudată a­­pare și optica salariatului T. Drafta, de la aceeași întreprin­dere, care, fiind găsit fără bi­let de călătorie pe un autobuz al I.G.O., a dat legitimația de serviciu... unui controlor. Dar mai ciudat e faptul că, deși conducerea unității a avizat, la propunerea șefului serviciului administrativ, sancționarea ce­lui vinovat (a se vedea refera­tul tovarășului M. Mihălăchiu­ță din 6 iulie 1972) lucrurile au rămas... baltă. Iar explicația care ni s-a oferit în legătură cu această omisiune („că e un băiat pregătit și că ț­a a fost găsită“) nu-l legitima­poate absolvi pe cel culpabil baremi de o răspundere... disciplinară. Rămîne de cunoscut, în această privință, și punctul de vedere al conducerii unității, și mai ales măsurile pe care aceasta le va lua cel puțin acum, în ceasul al doisprezecelea. De curând, un alt salariat al respectivei întreprinderi — e vorba de V. Gașparovici — și-a pierdut legitimația de ser­viciu cu nr. 2567/1972. Contrar uzanței impuse în asemenea împrejurări, respectivului nu i s-a luat nici o declarație. — Desigur lucrurile tre­buiau cercetate, ne informează Elena Pentelescu, șeful servi­ciului personal și învățămînt de la amintita unitate. Mai a­­vem cazuri cînd unii salariați nu dau suficientă atenție aces­tui act de o deosebită impor­tanță. Noi ne facem datoria, ex­­plicînd importanța păstrării atente a legitimațiilor, atît prin stația de radioficare din între­prindere cit și prin convorbiri de la om la om... Unii dau do­vadă de înțelegere, alții însă nu... — Uneori pierderile sau chiar sustragerile, ne spune Elena Brandier, funcționar principal în cadrul aceluiași survin chiar în incinta serviciu, unită­­­ții ca urmare a unei glume MIHAI BANDEA (Continuare La pagina a II-a) ANCHETA NOASTRĂ „PIERDUT LEGITIMAȚIA... CUM AI PASTRAT-O, VISA, TOVARĂȘE ?

Next