Zori Noi, martie 1973 (Anul 26, nr. 7834-7860)

1973-03-21 / nr. 7851

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 7851­­ miercuri 21 martie 1973­­ 4 PAGINI 30 BANI ÎN ACEST NUMĂR: • Revenimi la semnalele ziarului: La o lună de la consfătuirea cu populația din municipiul Suceava „Plaiuri sucevene Contrapunct SPORT PAGINA 2 IN PAGINA 3 IN PAGINA 4 Acțiuni convergente, subordonate creșterii eficienței producției Ca urmare a rezultatelor bune dobîndite an de an în activitatea sa, Combinatul de celuloză și hârt­ie din Suceava se numără printre unitățile e­­conomice fruntașe de pe aces­te meleaguri, realizînd 13 la sută din producția industrială a județului ; în același timp, pe plan național, el ocupă lo­cul întîi (în contextul unită­ților similare) în ceea ce pri­vește producția globală, mar­fă și beneficiile obținute, ca și sub raportul cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă. Cunoscînd faptul că sarcini­le de plan ce revin în acest an colectivului de aici prezin­tă, față de 1972, creșteri im­portante și că realizarea lor ritmică, la nivel maximal, se va face nu prin intensificarea efortului fizic, ci prin creș­terea eficienței economice, sti­mularea și promovarea noului, am adresat, în legătură cu a­­ceasta, cîteva întrebări tovară­șului ing. Nicolae Turtureanu, directorul general al combina­tului. — Vă rugăm, mai întîi, să vă referiți la cîteva dintre ac­țiunile întreprinse în perioade­le precedente de către colec­tivul în cadrul căruia lucrați, în scopul perfecționării pro­ducției și a muncii. — îmbunătățirea organizării producției și a muncii, a cărei necesitate a fost subliniată cu pregnanță și la recenta Ple­nară a C.C. al P.C.R., consti­tuie unul dintre obiectivele majore înscrise pe agenda noastră de lucru. Dezvoltarea combinatului, creșterea, de la an la an, a sarcinilor de plan, ca și a cerințelor și exigențe­lor beneficiarilor au impus a­­plicarea unor măsuri menite să ducă la folosirea integrală a capacităților de producție, ri­dicarea calității produselor, re­ducerea cheltuielilor materia­le ș.a. Astfel, s-a îmbunătățit calitatea celulozei prin monta­rea treptei a IV-a de spălare la cele două linii de fabrica­ție. De asemenea, a crescut și calitatea hîrtiei produsă pe­ ­ Interviu cu ing. NICOLAE TURTUREANU, directorul general al Combinatului celuloză și hîrtie din Suceava — mașina nr. 1, prin completa­rea acesteia cu instalații su­plimentare de deshidratare și prin schimbarea sistemului de alimentare cu pastă. In același scop, s-a montat o nouă insta­lație de preparare a macula­turii care este utilizată, îm­preună cu celuloza, la fabrica­rea hîrtiei. Noua instalație permite o sortare avansată a pastei, de maculatură și, în acest fel, nu diminuează re­zistența hîrtiei. O atenție de­osebită am acordat, pe de altă parte, reducerii consumurilor specifice de materii prime și materiale și, mai ales, a con­sumurilor de lemn și săruri sodice folosite la fabricarea celulozei, care dețin ponderea în totalul acestora. Analize­le privind consumul de lemn au arătat că există posibilități de reducere a acestuia îmbunătățirea procesului prin de­tocare, problemă aflată, în prezent, în studiul comparti­mentului de cercetare. In ceea ce privește sărurile sodice, consumul specific a fost redus prin micșorarea pierderilor pe canale și în atmosferă. Ast­fel, s-a adoptat un nou tip de catalizator, realizat în țară, care a permis diminuarea pier­derilor de leșie la atelierul de fierbere și s-a modificat e­lectrofiltrul nr. 1, mărindu-i-se capacitatea de reținere a pra­fului alcalin din gazele eva­cuate în atmosferă.­­ Cunoaștem că preocupă­rile specialiștilor din cadrul combinatului, pe linia perfec­ționării producției, sunt subor­donate și diversificării sorti­­mentației. In ce se concreti­zează eforturile depuse ? — In anul 1972, spre exem­plu, s-au realizat 6 sortimen­te noi de hîrtie înnobilată, cu caracteristici funcționale supe­rioare. Iată cîteva dintre aces­tea : hîrtie gumată, armată cu fir sintetic (utilizată la am­balarea cablurilor și în indus­tria de ambalaje); hîrtie me­talizat , gumată (destinată in­dustriei de ambalaje) ; hîrtie gumată pe suport hidrorezis­­tent (folosită în industria fur­nirelor și placajelor). Produ­sele noi, create și introduse în fabricație în anul 1972, în ca­drul cărora ponderea o dețin sortimentele de hîrtie înnobi­lată, au contribuit la obținerea unei producții globale supli­mentare de cca. 2,2 milioane lei și a unui beneficiu, peste plan, de cca. 900 mii lei, în­scrisă în planul de muncă al grupei de cercetare — în 1973 fiind prevăzute 3 teme de stu­diu­, lărgirea gamei de pro­duse constituie una dintre pre­ocupările majore ale colecti­vului combinatului, antrenînd Interviu realizat de GEORGE DAMIAN (Continuare in pagina a III-a) Io ® o##9999999999999999999999999999999 O ©†O†‡‡ Una din mașinile de hîrtie de la C.C.H. Su­ceava DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE Prin autodotare La Fabrica de conserve din carne – Șcheia, acțiu­nea de autodotare include realizarea unor lucrări meni­te să asigure înlăturarea un­or locuri înguste, obținerea unei productivități sporite și micșorarea cheltuielilor de producție.. Instalația pentru alimentarea mașinilor de to­cat, realizată de inginerul Ștefan Danielevici și mais­trul Constantin Bqiculese, pe lângă faptul că înlătură o operațiune manuală care solicita efort fizic sporit, eli­mină pierderile de materie primă. O altă recentă reali­zare — instalația pneumati­că cu flacără — are ca efi­ciență sporirea productivității muncii și îmbunătățirea calității materiei prime. Printre lucrările în curs de execuție se află o insta­lație continuă pentru amestecul sosurilor și o alta pen­tru amestecul condimentelor, ambele avind ca scop îmbunătățirea calității produselor. -------------------------­ Roade ale inițiativei creatoare In scopul reducerii timpului de staționare în repa­rații a autovehiculelor și, implicit, al creșterii produc­tivității muncii, colectivul de lucrători de la U.M.T.F. Gura Humorului desfășoară o intensă activitate, pe multiple planuri. Rod al eforturilor sale creatoare îl constituie și amplificarea mișcării de inovații și raționa­lizări, numărul propunerilor înregistrate și aplicate în practică crescînd de la o perioadă la alta. Menționăm cîteva dintre recentele realizări, în sensul arătat, care au contribuit într-o măsură însemnată la perfecționarea procedeelor de lucru, ușurarea efortului fizic și, im­plicit, la creșterea productivității muncii: dispozitiv pentru confecționarea tamburilor de frînă la funicula­­rul T.F.­­ 401 (Iohan Kohut), cadru pentru confec­ționarea pilonilor la același funicular (Gheorghe Anu­­ței) ; dispozitiv pneumatic pentru confecționarea bucșe­lor pentru pivoți (Gheorghe Crețu); instalație pentru recirculația aburului tehnologic la cazanul de medie presiune (Toader Moroșan); distribuirea aerului prin robinet la troliu pentru funicularul T.F. — 401 (Gheor­ghe Tasoti). Apreciind importanța deo­sebită pe care o au îngră­­șămintele naturale în spori­rea recoltelor, lucrătorii o­­goarelor din sectorul coope­ratist al agriculturii suceve­ne au transportat pînă a­­cum, pe cîmp, 307.060 tone gunoi de grajd, ceea ce do­vedește că ei și-au îndepli­nit planul la fertilizări în procent de 108,2 la sută (a­­cest procent pe total uni­tăți cooperatiste se datoreș­­te, în principal, faptului că numeroase C.A.P. au depă­șit cu mult cantitățile de în­grășăminte prevăzute a­ se­ transporta în cîmp). Asupra factorilor care au permis ob­ținerea acestor rezultate nu­ este cazul să insistăm prea mult, deoarece în principal ei vizează elemente cunos­cute : temeinica, organizare­a muncii, folosirea chibzuită a mijloacelor de transport, mecanice și cu tracțiune a­­nimală, buna utilizare, a timpului de lucru etc. Ceea ce, însă, surprinde, stîrnind numeroase nedu­meriri, este nepăsarea de ca­re au dat dovadă unii „gos­podari" care au tărăgănat în mod nejustificat, de la o­ zi la alta,­ ducerea operativă pe cîmp a gunoiului de grajd. Ca urmare, acum, cînd ne aflăm în pragul primăverii, un număr de 14 cooperative agricole se înscriu­­ cu se­rioase rămîneri în urmă la fertilizarea lanurilor cu în­grășăminte organice. Datele ultimei situații­­ operative centralizate la D.G.A.I.A.A. atestă că din categoria celor care nu manifestă suficientă preocupare pentru soarta viitoarei recolte fac parte cooperatorii din Baineț, ca­re și-au îndeplinit planul la fertilizări abia în procent de 42 la sută: Hănțești (43 la sută), Dumbrăveni (54 la su­tă), Mitocu Dragomirnei (58 la sută), Udești (59 la sută), Ciumulești (60 la sută), Ple­­șești (60 la sută), Moara (64 la sută), Probota (67 la su­tă), Fîntînele (67 la sută), Arbore (71 la sută), Costîna (73 la sută), Iacobești (78 la sută) și Stroești (88 la sută). Ținînd seama de timpul scurt ce a mai rămas pînă la începerea campaniei agrico­le de primăvară, organele locale de partid și de stat, toți factorii răspunzători din unitățile amintite au datoria să mobilizeze urgent forțele și mijloacele existente, ini­țiind ample acțiuni, care să ducă la transportarea grab­nică in cîmp a întregilor cantități de îngrășăminte naturale planificate. Orice tergiversare­­ atrage după si­ne riscul neîndeplinirii pla­nului de fertilizare a tarla­lelor cu gunoi de­ grajd și, de aici, un întreg cortegiu de cunoscute neajunsuri ce au implicații directe asupra nivelului producției agrico­le. Privind transportul îngrășămintelor naturale pe timp 14 cooperative agricole nu se încadrează în eșalonul fruntașilor ^ooooooooooooooeooooooooooooooooooooooooooossoooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooe^ © ! * ­\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­,­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­\v ^oeooooooeoG^ooeooeooooeoeoeooooooooooeoooooooooooooooooooooooeooosoeoooeooooooooooooooooob ÎNNOBILAȚI PE VIRTUȚILE MUNCII Comunista Ortansa Gorgan este una dintre cele mai bune muncitoare de la Fa­brica de mucava din Molid. Lucrînd la a­­ceastă unitate de aproape douăzeci de ani, ea a acumulat o bogată experiență. Achi­tîndu-se cu conștiinciozitate de sarcinile ce îi revin, și-a cîștigat stima și respectul colectivului din care face parte. Foto - text : D. VINTILA E­vocări In dorința de a se valorifica eficient valențele educative ale producțiilor românești, la cinematografice cinematograful „Tineretului“ din municipiul Suceava a fost organizată o acțiune, în cadrul căreia elevii grupului școlar profesional și tehnic din localitate s-au în­­tîlnit cu locotenent-colonelul Badea Crăciun, participant la războiul antihitlerist. Înaintea vizionării filmului „Sfînta Te­reza și diavolii", care înfățișea­ză un episod al luptei pentru eliberarea patriei, invitatul le-a evocat elevilor emoționan­te pagini de eroism înscrise în istoria poporului nostru, sub conducerea P.C.R., prin efortu­rile pentru eliberarea terito­riului țării de sub ocupația fascistă. In cadrul acestei ma­nifestări, unor tineri li s-au înmînat carnetele de membru al U.T.C. In sistemul consiliilor populare Perfecționarea pregătirii politice și profesionale, în consens cu cerințele activită­ii practice Lărgirea continuă a orizon­tului profesional al tuturor cadrelor reprezintă o parte integrantă a procesului gene­ral de perfecționare a econo­miei, a întregii vieți sociale, o coordonată de maximă impor­tanță pentru progresul conti­nuu în toate domeniile. Pie­rind de la aceasta, în ultimii ani au fost adoptate măsuri, acte normative care au regle­mentat numeroase probleme în acest important domeniu. Cadrul juridic al instituționa­­lizării pregătirii permanente a fost creat prin Legea nr. 2/1971, care, între altele, preci­zează că însușirea de noi cu­noștințe constituie „o înaltă îndatorire patriotică", „o con­diție fundamentală a partici­pării active a oamenilor mun­cii la dezvoltarea și propăși­rea societății". Pe o asemenea temelie, per­fecționarea profesională a de­venit o acțiune de masă, care, numai în județul nostru, a cu­prins anul trecut a peste 13.000 de salariați, în vederea creșterii intere­sului cadrelor pentru pregăti­rea lor, s-a urmărit ca acțiu­nea să răspundă nevoilor rea­le privind lărgirea orizontului de cunoștințe. La aceasta s-a adăugat și aplicarea unei jus­te politici de selecționare și promovare a­ personalului, în­ raport de competența­ reală a fiecăruia. Unitățile economice și in­stituțiile din sistemul consi­liilor populare au conceput perfecționarea pregătirii pro­fesionale ca un proces conti­nuu, care să răspundă unor o­­biective majore, sarcinilor specifice, cum sunt : îmbogă­țirea cunoștințelor științifice și tehnice ale specialiștilor, tehnici și metode moderne în conducerea și organizarea pro­ceselor economice, elaborarea de noi tehnologii de producție, intensificarea acțiunii de ino­vații și raționalizări, valorifi­carea superioară a resurselor și posibilităților locale, asimilarea de noi produse cerute de pia­ța internă și externă etc. Pa­­ralel cu împrospătarea cunoș­tințelor și asimilarea altora, cerute de progresul tehnic, s-a urmărit dezvoltarea la fiecare lucrător a capacității creatoa­re, precum și crearea posibili­tăților pentru manifestarea polivalentă a personalității. Cea mai­ mare parte din sala­riații înscriși la perfecționare în anul de pregătire 1972/1973 au fost orientați spre instrui­rea la locul de muncă și prin programe personale — forme legate nemijlocit de activita­tea de producție și cu eficien­ță practică imediată asupra realizării sarcinilor de plan. Cursurile de perfecționare — o altă formă de pregătire pro­fesională cu mare pondere — cuprind peste 3.400 de sala­riați din județ. Printre obiec­tivele urmărite în cadrul aces­tora menționăm : reîmprospă­tarea, sistematizarea și conso­lidarea cunoștințelor anteri­oare, însușirea de noi cunoș­tințe necesare, folosirea inten­să a utilajelor moderne, asi­milarea de metode și procedee înaintate în conducerea și or­ganizarea științifică a produc­ției. Pentru aparatul propriu al comitetelor executive ale con­siliilor populare județean, mu­nicipal, orășenești și comuna­le a fost adoptat un program de perfecționare profesională potrivit recomandărilor și in­dicațiilor C.S.E.A.L. Un nu­măr important de președinți și vicepreședinți ai consiliilor populare comunale au urmat cursurile de 3 luni din cadrul Școlii interjudețene de partid Bacău, iar pentru secretarii NICOLAE SENCIUC metodist principal la consiliul popular al județului (Continuare in pagina a IlI-a) EXPUNERE La Fălticeni, în fața a pes­te 100 de cursanți ai Univer­sității serale de marxism - le­ninism, de pe lângă comitetul județean de partid, tovarășul Petre Russindilar, șeful cate­drei de istorie de la cabinetul județean de partid, a susținut expunerea „80 de ani de la crearea primului partid poli­tic al proletariatului din Ro­mânia , P.S.D.M.R.“. Subliniind importanța realizării acestui partid, vorbitorul, a insistat a­­supra rolului său de școală re­voluționară în lupta pentru a­­firmarea politică­ a clasei noas­tre muncitoare, pentru obține­rea de drepturi și libertăți de­mocratice. Expoziție de carte științifică La sediul Bibliotecii muni­cipale Suceava s-a deschis o expoziție de carte sub generi­cul „Știința și ateismul în concepția materialist - dialec­tică". Sunt expuse lucrări ale clasicilor marxism - leninis­mului, documente ale P. C. R., privind educația științifică a maselor, opere reprezentative ale filozofiei materialiste ro­mânești și universale, lucrări despre originea și caracterul unor credințe religioase, su­perstiții, prejudecăți, cărți de literatură beletristică, circum­scrise, prin conținut, acestei tematici. Biblioteca dispune, în colecțiile sale, și de alte e­­xemplare ale lucrărilor din expoziție, care stau la dispozi­ția celor ce doresc să le îm­prumute. • TELEX 6 • Producția de mobilă a anului 1973 va fi realizată în peste 400 de modele, din care mai bine de o sută vor fi livrate „in premieră”" magazinelor de specialitate din țară. Larga acțiune de diversificare a producției in acest sector vizează satisfa­cerea preferințelor manifes­tate de cumpărători, care solicită un mobilier rezis­tent, multifuncțional și cu o linie arhitectonica moder­nă. • Cercetătorii Arhivelor statului din Iași au trecut la elaborarea unui corpus al documentelor economice din Moldova, la care cola­borează specialiști ai filia­lelor Arhivelor statului din județele Galați, Vas­lui, Bacău, Neamț, Boto­șani și Suceava. Primele 5 volume au și fost predate tiparului. • o floare pentru fieca­re din cei peste 20 de mi­lioane de locuitori ai patriei aceasta este cota la care se ridică astăzi producția a­­nuală a întreprinderii de sere din Codlea, aflată capătul a două decenii di­n­ existență.

Next