Zori Noi, ianuarie 1974 (Anul 27, nr. 8095-8119)
1974-01-15 / nr. 8105
ori noi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII NR. 8105 marți 15 ianuarie 1974 4 PAGINI 30 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! JUDEȚUL SUCEAVA ^ pielii O datorie de onoare a sucevenilor: M*,*«*nHUHM «»* t* 28 *USUST *974 BILANȚ RODNIC AL FORESTIERILOR Forestierii suceveni, continuind în ritm susținut ampla întrecere pentru înfăptuirea sarcinilor cincinalului înainte de vreme, adoptînd procedee de lucru avansate, înscriu și în acest an succese de seamă în activitatea ce o desfășoară. în perioada care a trecut de la începutul anului, ei au realizat, peste prevederi, 1.7X8 m.c. bușteni de rășinoase, 780 m.c. bușteni de fag, 208 m.c. bușteni de fag pentru derulaj, 676 m.c. lemn de rășinoase pentru celuloză. Unitățile de industrializare participă la crearea acestui prim bilanț realizând suplimentar 340 m.c. cherestea de rășinoase, mobilă în valoare de 80.000 lei și 130 m.p. uși - ferestre. Printre colectivele care se înscriu cu cele mai bune rezultate în acest an se află cele de la unitățile forestiere de exploatare și transport din Fălticeni, Rădăuți și Cîmpulung Moldovenesc. ZILNIC, IMPORTANTE SPORURI DE PRODUCȚIE Desfășurînd, încă din primele zile de lucru din acest an, o activitate rodnică, colectivul de muncă de la întreprinderea de utilaje și piese de schimb din Suceava înregistrează succese de seamă în activitatea sa, în perioada care a trecut de la începutul anului, datorită eforturilor întregului colectiv — din rîndul căruia se evidențiază în mod deosebit metalurgist» și lucrătorii de la prelucrări mecanice — a fost înregistrat un spor la producția globală în valoare de 850.000 lei, iar la producția marfă — de 235.000 lei. Se cuvine menționat faptul că la un sortiment la care anul trecut au existat unele restanțe — piese de schimb pentru industria materialelor de construcții — se înregistrează depășiri în valoare de peste 250.000 lei. Eforturile muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la această unitate suceveană sunt orientate spre obținerea zi de zi a unor importante sporuri de producție, 4 pentru a realiza, pînă la 21 august, planul pe patru ani ai cincinalului. MATERIALIZAREA EFORTULUI COLECTIV După cum ne informează corespondența noastră Artemiza Ignătescu, un „start" bun în noul an a luat și Fabrica de conserve din lapte „Rarăul" din Cîmpulung Moldovenesc, unde, ca urmare muncii competente și responsabile, desfășurată de întregul colectiv, a fost înregistrată o depășire cu peste 20 la sută la producția valorică, față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția peste plan, concretizată, între altele, în 46 tone brînzeturi, a avut un suport trainic în funcționarea la parametrii optimi a secțiilor telemea de la Suceava și Fălticeni. Actetualmente, la fabrica cîmpulungeană se desfășoară o susținută activitate de șantier pentru darea în funcțiune a unei noi secții de telemea și caseină. DEPĂȘIRI CARE DESCHID PERSPECTIVE încheierea primei decade a lunii ianuarie a prilejuit și Șantierului „Leșu Ursului" din Frasin, aparținînd Trustului de construcții - montaje miniere, posibilitatea să facă un prim bilanț al realizării sarcinilor aferente noului an. Pregătind temeinic și din timp condițiile pentru bună desfășurare a activității, lucrătorii care construiesc galeriile și canalele de evacuare de la iazul de decantare a sterilului din Tărnicioara, ca și cei ce lucrează la amplificarea stației de compresoare de la Pîrîul Ursului, ori înalță blocuri de locuințe la Ostra și Broșteni, sau își dau aportul în alte subunități din Iacobeni și Frasin au raportat îndeplinirea planului de construcții montate pe primele zece zile ale lunii în procent de 106 la sută. Succesul lor este cu atît mai semnificativ cu cît în 1974 ei au de executat obiective de importanță majoră pentru dezvoltarea industriei extractive din județul nostru. Arcadă peste timp Dificultatea călătoriei reporterului este sporită, acum, de împrejurarea că, între carnetul de însemnări și evenimentele descrise, s-au așternut, ca peste orice lucrare omenească, dusă la bun sfîrșit, pînzele irecuperabile ale timpului. E ca și cum ai porni la drum așteptînd, într-o stație, o mașină, în timp ce, de pe cealaltă parte a drumului, alți oameni, apropiați inimii tale, cum sunt și personajele reportajului, au plecat cu altă mașină, dar ceva mai repede, mai devreme. . . Te desparte de ei dom acest drum, astăzi curat, în care au rămas întipăriți, pentru totdeauna, pașii hotărîți a u unei întregi generații. Reconstituind itinerarul lor prin epocă, descoperi — emoționat și surprins — că faptele oamenilor, aflați, astăzi, în altă postură (cei mai mulți bucurîndu-se de odihna binemeritată a senectuții), nu și-au pierdut nici căldura, nici semnificația istorică, tot atît de nerepetabilă. Și privești, atunci, cu stimă și-i întrebi : cum a fost ? Istorisește unul dintre activiștii partidului nostru, tovarășul Ene Țurcanu, care făcea parte, în anul 1945, din detașamentul muncitoresc al feroviarilor suceveni: —... Se ducea o acțiune largă, avînd ca obiective consolidarea organizațiilor partidului nostru comunist, întemeierea Frontului Plugarilor, la sate, precum și catalizarea tuturor forțelor democratice, progresiste, atragerea lor în jurul Partidului Comunist. Aceste cuvinte vi se par, poate, astăzi, foarte concise și simple. Care a fost, însă, situația politică, economică, socială, din acei ani ? Țara se afla în refacere. Revenind pe meleagurile natale ale Sucevei (după ce s-au retras din calea frontului), oamenii au găsit casele distruse și pustiite, iar majoritatea întreprinderilor existente pe atunci, devastate, în fuga lor, de fasciști și chiar de unii proprietari. Nu se găsea, practic, aproape nimic. Marilor greutăți legate de aprovizionarea populației cu mărfuri strict necesare, cu alimente, li se adăugau bolile infecțioase, epidemiile. Lipseau cele mai simple articole din cîte se pot închipui. Existau doar cîteva colective muncitorești: la C.F.R., la fosta tăbăcărie, la mica fabrică de unt, topitoria de in și la alta 1945 lui, acestea în Suceava, precum și muncitorii forestieri din județ. Firește că oamenii ar fi vrut să lucreze, dar unde cum ? Utilajele au fost înstrăișinate, ascunse, nimeni nu știa de urma lor. O contribuție deosebită la reașezarea activității în multe domenii și-au adus feroviarii. Luni în șir depoul de locomotive și atelierul C.F.R. Burdujeni păreau un adevărat parc de utilaje. . . agricole ; din arcuri vechi de vagoane, din ce se găsea, meseriașii noștri înjghebau cuțite pentru pluguri. Era anul în care se înfăptuia, în toată țara, reforma agrară. In aceste condiții, atît de grele, ceferiștii au avut tăria și energia să asigure, totuși, viabilitatea căii, să pună bazele unor transporturi organizate, îmi amintesc cu plăcere de foștii mei tovarăși și colegi de muncă din acei ani, ca Ion Pînzaru, Mihai și Ștefan Stabu, Vasile Stărică și Nistor ltorobeț, Dumitru Lazăr, Vasile Iroate, Iosif Cucinschi, mulți alții, care s-au dăruit, cu trup și suflet, operei noastre de făurire a unei lumi noi. Știți, eram, atunci, cel mai puternic detașament muncitoresc din Suceava. Cînd ieșeam la demonstrație răsuna tot orașul de uralele ceferiștilor. . . I Intr-o casă liniștită de strada Barbu Delavrancea, pe un cartierul Ițcani, care a vegheat somnul mecanicului de locomotivă de odinioară, Ștefan Stabu, pensionar, ne-a relatat, cu o vioiciune sfidînd vîrsta sa sexagenară, un alt episod dramatic : „Mașinile erau, se poate spune, mai rău decit niște hîrburi. Se focărea cu lemn, nu văzusem de multă vreme cărbune. Pe un asemenea hîrb, locomotiva 50S98, după care aveam cîteva vagoane de marfă, am făcut proba de rezistență a podului (de lemn) de la Gura Humorului, peste rîul Moldova. A rezistat. De altfel, pe atunci, singuri ne reparam mașinile și materialul rulant — adică vagoanele. Uzina de impregnat abia făcea față. Erau de repus în stare de circulație zeci și zeci de kilometri de cale. Cu devotament pentru profesie, fără odihnă, îndrumați pas cu pas de partidul comuniștilor, am izbutit. . III Iată, acum, imaginea de ansamblu a rețelei feroviare din Țara de Sus, cum se prezintă această rețea la începutul anului 1974. Relatează inginerul feroviar Virgil Oancea, regulatorului de circulație șeful mișcare din Stația C.P.R. Sașiceava : „Centralizarea electrodinamică a stațiilor Suceava, ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a IlI-a) SFAWi'AWAVWM p Printre muncitorii de la U.M.T.F. Gura Humorului care se afirmă prin hărnicie și conștiinciozitate se numără și tînărul strungar Vasile Andronic AZI CONSEMNAM: Cerc de informatică Perfecționarea personalului didactic din județ se înscrie ca un obiectiv central între preocupările Casei corpului didactic din Suceava. In afară de formele curente elaborate de Ministerul Educației și Învățămîntului în acest scop, cadrele didactice din județul nostru beneficiază de forme suplimentare. Zilele trecute, în aula Liceului „Ștefan cel Mare" din Suceava, a avut loc deschiderea cercului de studii „Elemente de informatică“, inițiat pentru profesorii de matematică și alte specialități de casa corpului didactic și filiala suceveana a Societăți de științe matematice, în colaborare cu filiala din Iași a Societății de științe matematice. Cercul a avut ca prim invitat pe lectorul universitar Toader Jucan de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, care a prezentat, cu acest prilej, prima temă: „Noțiuni introductive în calculatoare, algoritmi și scheme logice“. Totodată, s-au înfățișat aspecte și concluzii reieșite, la sfîrșitul trimestrului I, în legătură cu predarea matematicii, în urma controalelor efectuate în județ, de către inspectoratul școlar județean, ca și unele probleme ale activității în cadrul Societății de științe matematice. Gală de filme Comandamentul Aviației Civile TAROM organizează, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, o interesantă gală de filme cu specific aviatic. Manifestarea va avea loc miercuri, 16 ianuarie a.c., cu începere de la ora 17, fiind un bun prilej de documentare pentru toți cei interesați. Intrarea este liberă. TOVARASUL NICOLE CLAIM) A PRIMIT PL PARTICIPAIII LA SEMINARUL INTERNATIONAL ..STUDENȚII SI SECURITATEA EUROPEANA“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură , din Sinaia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Studenții și securitatea europeană", care s-au desfășurat la București. La întrevedere au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim - secretar al Comitetului Central al ______________ Uniunii Tineretului Comunist, (Continuare în pagina a ÎII-a) ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim - secretar al Comitetului județean Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, in primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securității europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așezarea relațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec în treburile interne, pe o colaborare și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economicosociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menționez că tineretul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea Securității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de rezultate : a început conferința generaleuropeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cu am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaționale sau în problemele științelor sociale sunt păreri deosebite; în înseși științele naturii și tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie așa, numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înțelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ridice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepții filozofice și concepții religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, într-adevăr, probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei națiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinței sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în fața lumii (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar în această lume ? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forțelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internațională, vechile practici în raporturile dintre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, țărănesc, cît și intelectual, deci și tineretul de pe băncile universităților — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viața internațională. Cel care astăzi se află pe băncile universităților se preocupă de însușirea științei și culturii —, care, pînă la urmă, nu au granițe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle științei și civilizației moderne. Numai așa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condițiuni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ în această grandioasă luptă pentru o lume mai dreaptă și mai bună. Aceasta este, după părerea mea, rolul și menirea tineretului universitar in zilele de astăzi. Oriunde în lume — în Europa, în America Latină, în Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotăritoare pentru soarta multor popoare, a însăși omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs mare satisfacție întilnirile recente pe care le-am avut cu studenții din cîteva țări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constatarea plăcută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependența țărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogățiile naționale ale fiecărui stat să fie stăpînite de propriul popor, pentru a-și asigura bunăstarea și fericirea. Tineretul universitar se găsește în primele rînduri ale acestei lupte drepte și mărețe. In același spirit cred că trebuie să acționeze și tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiții, cu istorie, cu o veche civilizație, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lucruri de îmbunătățit, de schimbat și în Europa. In Europa sunt țări socialiste, sunt și țări capitaliste, și trebuie să înțelegem că securitatea europeană înseamnă a învăța să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalității și să realizăm realmente o nouă politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii și colaborării, care să exercite o influență puternică în lume, să asigure triumful politicii noi de egalitate între toate națiunile, al unei lumi a păcii și dreptății sociale. (Aplauze puternice). Știu că preocupările tuturor celor de pe băncile universităților sunt de a învăța, de a-și însuși prețioasele cuceriri ale științei și culturii universale ; dar în același timp nu putem și nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvoltarea societății omenești. Preocupîndu-vă de a vă însuși tot ce e mai înaintat în știința și cultura universală, trebuie să fiți totodată în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea în lume a principiilor de egalitate, de umanism, de dreptate socială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte conlucrarea între popoare, între tineret, între tineretul universitar din Europa și din întreaga lume. Și, dacă într-o anumită măsură această reuniune din București a contribuit la aceasta, atunci intr-adevăr putem spune că ea are rezultate pozitive. Aș dori să vă rog pe toți cei prezenți să adresați colegilor, prietenilor dv. din toate centrele universitare pe care le reprezentați, urarea mea, poporului român, de noi succese în întreaga activitate a studențimii și tineretului din țările respective, de întărire a colaborării și unității tineretului în lupta pentru dreptate socială, pace și colaborare, pentru o Europă a securității și a cooperării pașnice, pentru o lume mai bună în care fiecare națiune să se poată dezvolta așa cum dorește. Vă doresc multă sănătate, succes deplin în activitatea dumneavoastră, multă fericire. (Aplauze puternice, prelungite). LA FERMA LEGUMICOLĂ SALCE: APLICAREA ACORDULUI GLOBAL, cîștig sigur pentru C.A.P. și cooperatori O analiză atentă a factorilor care au asigurat nivelul ridicat al recoltei și veniturilor obținute anul trecut în ferma legumicolă a Cooperativei agricole de producție Salcea relevă că locul principal între aceștia îl deține acordul global. O discuție cu cadre de conducere și cooperatori a permis desprinderea concluziei că prin aplicarea acestei forme superioare de organizare și retribuire a muncii s-a reușit creșterea responsabilității oamenilor față de îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le-au fost încredințate, atragerea cooperatorilor la lucru, executarea muncilor agricole la timp și de bună calitate, obținerea de venituri sporite. —■ Dacă în momentul de față, relata tovarășul Gheorghe Nechita, președintele C.A.P. Salcea, cultivarea cerealelor păioase, spre exemplu, sau chiar a plantelor prășitoare (porumb, cartofi etc.) nu solicită într-o măsură prea mare folosirea forței manuale de muncă — aceasta ca urmare a creșterii gradului de mecanizare —, nu același lucru se poate spune și despre legumicultură. In acest sector, deocamdată, oamenii sînt cei care stabilesc în cea mai mare măsură, prin eforturile depuse, nivelul recoltelor și al veniturilor. Am făcut intenționat această precizare întrucît astfel de realități trebuie :să le avem în vedere la repartizarea ,pe sectoare de producție a forței de muncă existentă în cooperativa noastră. Anul trecut, deși terenul afectat grădinii a însumat 100 ha., adică 8,7 la sută din suprafața arabilă a unității, adunarea generală a stabilit ca în legumicultură să lucreze 180 de membri cooperatori, ceea ce reprezintă 21 la sută din numărul total al brațelor de muncă active de care dispune cooperativa. — De fapt, și în anii precedenți — a reluat ideea tovarășul Vasile Oanea, inginerul șef al C.A.P. — tot la fel preconizat, numai că oamenii nu se prea „înghesuiau" spre legumicultură. — Așa este — a intervenit în discuție și cooperatoarea Elena Dumitraș. La început toți lucram la zile-muncă, iar apoi la norme convenționale. Unii, știind că la grădină e o treabă mai grea, mai migăloasă, care cere un plus de pricepere și răbdare, se fereau de legumicultură, spunînd, și pe bună dreptate, că pot să cîștige la fel de bine dacă lucrează numai la co tura mare, unde au mai puțină „bătaie de cap“. După introducerea acordului global însă treburile s-au schimbat. La grădină se muncește mai mult, dar și cîștigurile sînt mai bune. — Cred că cea mai importantă problemă care s-a rezolvat prin aplicarea acordului global — opina inginerul Vasile Oanea — o constituie sporirea considerabilă a interesului cooperatorilor nu numai față de creșterea producției, ci și față de valorificarea ei superioară, înainte, cînd oamenii din legumicultură munceau la norme convenționale, mai erau unii care nu participau la toate fazele de ION BANCESCU (Continuare in pagina a II-a) f i