Zori Noi, ianuarie-martie 1977 (Anul 30, nr. 8491-8565)

1977-01-15 / nr. 8501

Proletari din toate țările, uniți-vă­i ori noi Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXI Nr. 8501 ] sîmbătă 15 ianuarie 1977 14 pagini 30 bani -----CONSTRUCTORII-----­DE DRUMURI ȘI PODURI ACȚIONEAZĂ SUB BUNE AUSPICII Zilele geroase de la începu­tul anului1 curent nu consti­tuie impedimente pentru lu­crătorii Șantierului de drumuri și poduri Suceava. Organiza­rea judicioasă a muncii, efor­turile continue au făcut ca încă în prima decadă a celei dintîi luni a lui 1977 să se înregistreze rezultate merito­rii : pe total șantier s-a reali­zat 3S­ la sută din sarcinile de plan din ianuarie, în timp ce la obiectivele din Suceava pro­centul e mai mare : 36. In municipiu, pot fi întîlniți la constructorii trei puncte de lucru : podul mari de peste rîul Suceava, consolida­re versanți și racordarea D.N. 2 cu D.N. 17 (în zona spitalu­lui). Anul 1977 înseamnă și fi­nalizarea modernizării podu­lui. Cunoscînd aceasta, oame­nii maistrului Vasile Gîgîlici execută săpături de pămînt, naaaiun­ea toarnă, de­cor, betoane la fundații. Agregatele din com­poziția betoanelor sunt încăl­zite, iar pentru accelerarea prizei li se adaugă preparate speciale. Odată turnate, be­­toanele sunt ocrotite cu­­ grijă, astfel ca toată operațiunea să fie de cea mai bună calitate. La racordul D.N. 2 cu D.N. 17, obiectiv ce urmează să fie fi­nalizat în septembrie a.c., se află în plină execuție canali­zările pentru apele pluviale, balastări la infrastructură, montări borduri. Ritmul, sta­diul de execuție permit ca ra­cordul să fie terminat mai re­pede decît prevede planul. Relatînd­ cele de mai sus, tovarășul inginer Dumitru Baciu, șeful șantierului, ne-a precizat că se acționează in­tens și la consolidare versanți. Aici, lucrătorii sub îndruma­rea inginerului Cornelia Ur­sache și a maistrului Stelian DUMITRU MIRON (Continuare în pagina a II-a) Lucrătorii fermei eli­tă de vaci cu lapte a Stațiunii de cercetări a­­gricole Suceava, aplicînd o furajare abundentă și echilibrată, respectînd cu strictețe programul de grajd, au reușit să realizeze producții de lapte superioare celor obținute anul trecut. A­­ceasta le-a permis să livreze la fondul de stat cu 8.000 litri lapte mai mult decît prevedeau sarcinile de plan pentru prima decadă a lunii ianuarie. Bogățiile subsolului sunt cercetate cu migală și in­­­­­troduse — în urma unor complexe prelucrări — în­­| circuitul economic. La Ostra, în cariera de balită, Samoi­­­­­lă Mardar și George Moldovan stabilesc direcția de ]! „atac" pentru o nouă pușcare (fotografia din stingă). i­ In laboratorul fizico - chimic de la instalația de prepa­­­­­rare a minereurilor neferoase, Aglaia Smărăndeanu­­l determină, folosind aparatură de înaltă tehnicitate, ca­­i­­litatea concentratelor­ (fotografia din dreapta). ]' A în cadrul acțiunilor dedicate aniversării marii răscoale țărănești din 1907, la Casa de cultură din Cîmpulung Moldovenesc, în fața activului orășenesc de partid și din cultură, tovarășul dr. Petru Rusșindilar, director adjunct al ca­binetului județean pentru activi­tatea ideologică și politico - edu­cativă, a ținut expunerea ,,70 ani de la răscoala din 1907“. • Venind în sprijinul bunei a­­provizionări a cetățenilor cu com­bustibili pentru foc, depozitul su­cevean specializat în desfacerea acestora a livrat, în anul ce a tre­cut, populației 4.900 tone lemne, 941 tone brichete, 793 tone lignit și 38 tone huilă. în 1977, cantită­țile destinate acestui scop vor spori considerabil. de Cartierul „George E­­nescu" din Suceava de­vine unul din cele mai încîntătoare locuri de promenadă C.A.P. MOARA­­ FRUNTAȘĂ LA PRODUCȚIA DE GRÎU UN HECTAR A PRODUS CI­ ALTĂDATĂ TREI Este greu să precizăm exact influența fiecărui factor de producție în parte. Cert este că prin munca harnică și pri­cepută a coope­ ___________ ratorilor și me­canizatorilor am obținut anul trecut o recolta de grîu record ,pentru zona în care ne aflăm : 5.310 kg. la ha, de pe întrea­ga suprafață cultivată, situîn­­du-ne, astfel, pe primul loc pe județ. Observațiile efectuate de noi ne-au permis să apreciem că un rol determinant în spori­rea producției de grîu l-a a­­vut planta premergătoare. Grîul de toamnă a urmat du­pă cartofi (170 ha.), sfeclă de zahăr (16 ha.) și un fuior (24 ha.). Fertilizarea cu cîte 25-30 tone de gunoi de grajd a fie­cărui hectar cultivat cu car­tofi, după care a urmat grîul de toamnă, ne-a ușurat sarcina de a asigura un agrofond corespunzător. Am mai aplicat totuși cîte 20—50 kg. îngră­șăminte cu azot și 40—80 kg. îngrășăminte cu fosfor, ambele. VASILE ALBU, președintele C.A.P. Moara, CONSTANȚA BOCA, inginer șef (Continuare în pagina a IlI-a) EXPERIENȚA ÎNAINTATĂ ÎN ACEST NUMĂR: CETĂȚENEȘTI : • In folosul populației ® Opinii ® Contrapuncte Medicale In pagina 2 .CANTAREA ROMÂNIEI“ în pagina 3 C­ONCURS ORGANIZAT DE REDACȚIA ZIARULUI „ZORI NOI“ în contextul desfășurării Festivalului „Cîn­­tarea României“, amplă întrecere de afir­mare a creativității în toate sferele vieții economice, sociale și spirituale, redacția ziarului „Zori noi“ organizează, în perioada 1 februarie — 23 August 1977, un concurs publicistic deschis tuturor oamenilor mun­cii din județul Suceava. Concursul își propune să contribuie la ilustrarea și mai pregnantă în paginile zia­rului a preocupărilor și eforturilor colecti­velor din industrie, agricultură, construcții, din celelalte domenii și sectoare, consacrate înfăptuirii sarcinilor din acest al doilea an al cincinalului revoluției tehnico - științifi­ce, an marcat de importante evenimente aniversative. Semnatarii articolelor, reportajelor, note­lor, informațiilor ș.a trimise redacției (cu mențiunea „Pentru concurs“) vor trebui să aibă calitatea de angajați ai unei unități economice, instituții etc. din județ și, în materialele pe care le vor elabora, să însere­ze fapte și atitudini de muncă și viață sem­nificative, cu respectarea strictă a realită­ților. Cele mai izbutite creații vor fi publicate în „Zori noi“ pe parcursul desfășurării con­cursului, cei care se vor situa pe locurile fruntașe în întrecere urmînd a primi pre­mii și diplome. Materialele vor fi expediate pe adresa : Redacția ziarului „Zori noi", str. Tipografiei nr. 1 — Suceava. V \\\\\\\\\\\\ UN VN\\\\\\\\\\VA\^ SÁNÁ TOS \ PRINCIPIU I DE VIAȚĂ I Dintre cei peste opt sute de­­ tineri care lucrează la C.P.L. 4 din Suceava, unul dintre ei­­ 4 se face cunoscut tovarășilor­­ săi de muncă nu prin fapte a­­ căror relatare ar putea „opri­­ respirația“ cuiva, ci prin com­­­­­portarea sa, prin felul în care 4 concepe munca. Este vorba de­­ Ioan Pentilescu, frezor în ca­­drul atelierului mecanic al în­­­­­­treprinderii. — Dat fiind profilul secto­­­­rului nostru de activitate — 4 PROFIL CONTEMPORAN de reparare a unor utilaje și confecționare a pieselor de schimb —, sîntem uneori soli­citați sa efectuăm și lucrări neprevăzute în graficele de producție. Atunci ni se cer efor­turi suplimentare. Colegul meu Pentilescu nu lipsește nicioda­tă de la acțiunile la care „co­ta“ acestora este maximă — precizează frezorul Ilie Lu­­chian. Îmi amintesc că, odată, trebuia făcută recondiționarea ștenderelor (ghidaje) de susți­nere de la presa de P.F.L. A fost alcătuită, atunci, o echipă „de șoc“ — ca să-i zic așa — din care făcea parte,­ ca om de bază, și el. A rămas pe „baricadele“ luptei cu timpul două zile și două nopți, fără întrerupere. — Se vede, în tot ceea ce face, o pasiune care nu poate veni decât dintr-o nemăsurată dragoste de muncă. Am vrea ca toți tinerii de la noi să fie ca el — a ținut să ne spună OCTAVIAN NESTOR (Continuare în pagina a Ilî-at .(\\\\\\\\\V&\Vi \\vw\\\v\v)*v

Next