Zori Noi, ianuarie-martie 1978 (Anul 31, nr. 8801-8876)

1978-03-15 / nr. 8862

CETĂȚENEȘTI O CETĂȚENEȘTI • CETĂȚENEȘTI O CETĂȚENEȘTI O COOPERATIVA DE CONSUM COMUNALĂ ADÎNCATA MUNCĂ FĂCUTĂ — TEMEINIC — Pentru început con­semnăm cîteva realizări ale anului 1977 : la des­­lacerea mărfurilor, pia­nul îndeplinit în pro­porție de 104,6 la sută, la alimentația publică — 101 la sută, la­ achiziții 100 la sută, la prestări servicii —­ 122 la sută, iar beneficiul net înre­gistrat — 321.700 lei. A­­cesta este bilanțul cu care Cooperativa comu­nală de consum Adînca­­ta a încheiat anul prece­dent, în primele două luni din anul în curs a­­ceeași unitate se înscrie cu 195.800 lei depășire la desfacerea mărfuri­lor, cu 6.000 lei la pro­ducția proprie etc. Aces­tea sunt doar c­îteva e­­xemple care definesc un colectiv harnic, conștient de importanța aportului său la înflorirea fiecă­rei localități, la îmbună­tățirea continuă a condi­țiilor de viață ale locui­­torilor satelor. Ce a stat la temelia acestor­ înfăp­tuiri ?­­— Munca făcută cu te­mei, zi de zi, cu convin­gerea că tot ceea ce în­făptuim este în folosul cumpărătorilor, al nos­tru. . (Petru Șandru, șef de magazine). Lucrez în cooperația de consum de 20 de ani, timp în care am învățat că datoria mea zilnică este aceea de a urmări și aduce în magazine toate mărfuri­le noi care apar în de­pozite, bineînțeles ținînd cont de specificul local și de cerințele locuitorilor din fiecare sat. Apoi, nu uit să stau de vorbă cu fiecare lucrător, să-l în­drum și să-l­ controlez asupra modului în care se achită de îndatoriri. Mă cunosc și tovarășii de la depozite și conlu­crăm în bune condiții. Nu mi se refuză notele de comandă, pentru că sînt întocmite chibzuit, în cunoștință de cauză. Avem grijă și de bunu­rile pe care le mînuim. La noi, în unități, amba­lajele nu se stochează, sînt trimise cu regulari­tate la depozite. Mă cu­nosc și cetățenii, și știu că atunci cînd îmi soli­cită, un produs de care au nevoie cu siguranță îl vor găsi la data pro­misă în magazin, încă un lucru deosebit de im­portant : avem un co­lectiv de conducere bun, bine închegat, ne sfă­tuim și ne înlocuim re­ciproc atunci cînd situ­ația o impune. — Aș adăuga (Con­stantin Luca, președin­tele cooperativei) că ne-am străduit în per­manență să formăm oa­menii cul care lucrăm. A­vem lucrători pricepuți, gospodari, cu simț de răspundere. Lunar, ne întîlnim cu toții și facem analiza muncii, discutăm asupra modului de înde­plinire a sarcinilor ce ne revin în perioada ur­mătoare, iar trimestrial organizăm testări ale în­tregului personal mun­citor. Dacă primim o se­sizare, de la diferite or­gane sau de la cetățeni, imediat trecem la verifi­carea ei și luăm măsuri­le ce se impun. Prelu­crăm cu gestionarii arti­colele ce apar în presă referitoare la activitatea de comerț. De asemenea, ne bucurăm de sprijinul concret și atent al orga­nelor locale. Fapte­­ și gînduri care se împletesc în­ bogatul bilanț al împlinirilor. Și o realizare de dată mai recentă : îmbogățirea ba­zei materiale cu un su­­permagazin în satul A­­dîncata, unitate care poate rivaliza cu orica­re alta din centrele ur­bane, prin dotare, apro­vizionare și bună ser­vire. CARMINA IOHANOLACHE Noul și modernul magazin din Adincata este bine aprovizionat CONTRA PUNCT DE LA INSPECTORATUL JUDEȚEAN SUCEAVA AL MINISTERULUI DE INTERNE AU DEVENIT.. . BLINZI Adunare cetățenească la Căminul cultural din Vadu Moldovei. ..E­­roii“, îmbrăcați în haine vărgate, erau frații Vasile și Alexandru Roșu, în vîrstă de 51 și, respectiv, 47 de ani, care, nu de mult, au ultragiat un paznic de la coopera­tiva de consum din localitate, iar­­ atunci cînd a intervenit u­n mili­țian au pus mina pe bîtă și l-au lovit cu cruzime. în cătușe, zbirii de atunci păreau, acum, mielușei. Sperăm că vor fi și mai blinzi după ispășirea pedepselor : 4 ani și 10 luni de închisoare primul, 6 ani și 10 luni cel de-al doilea. PENTRU CÎȚIVA LEI. . . 11­ie Ilisei, din Gura Humorului, nici n-a pășit bine pe treptele ma­turității și s-a făcut de rîsul lumii. A acostat, recent, o persoană că­reia i-a smuls poșeta din mîini. Visa să găsească în ea bani mulți. Dar, s-a păcălit de două ori. N-a găsit nici bani și va trebui să apa­ră și în fața instanței de judecată. DE LA O SIMPLĂ CEARTĂ infierbîntați de alcool, Ștefan Bararu, brigadier de cimp la C.A.P. Zvoriștea, și Teofil Muha, cooperator la aceeași unitate, s-au luat, în una dintre zile, la ceartă. Deși mai­ tînăr cu 20 de ani de­cit $I. B., Mucha a început să-l împroaște pe primul cu cuvinte vulgare. Ca să-l liniștească, briga­dierul a pus mina pe o și . . . l-a „convins“ să facă­ furcă pe­ tînărul guraliv. Acum sînt amîn­­doi cercetați de către organele în drept. Rubrică realizată «Se MIRCEA SFICHI • ION AIOANEI, comuna Zamostea . Ați fost încadrat la E.G.C.L. Suceava, dar ați părăsit locul de muncă. Ulte­rior vi s-a oferit să lucrați în Călimani. Sîntem informați că, de curînd, ați fost repartizat, ca șofer, la Autobaza T.A. Su­ceava. • GRUP MECANIZATORI, sector mecanic unic al C.A.P. Șosea . Sesizarea dumneavoas­tră s-a dovedit întemeiată. Sucursala Fălticeni a B.A.S.A. Suceava a dispus ridicarea su­mei de 13.068 lei de către S.M.A. Cornu Luncii, bani ce reprezintă drepturile dumnea­voastră pentru depășirea pro­ducției în C.A.P. pe care o de­serviți. •GHEORGHE BUJDEI, co­muna Vicovu de Sus . Anali­­zînd cererea dumneavoastră și ținînd seama de faptul că aveți 5 copii în vîrstă de pînă la 9 ani, consiliul de conducere al C.A.P. a anulat imputația ini­țială pentru lotul deținut de o persoană, care nu a realizat minimum de norme convențio­nale. • ION N. NAHARNEAC, comuna Bălcăuți: Legislația în vigoare (Legea nr. 57/1974 și H.C.M. 69/1975) prevede că persoanele care părăsesc locul de muncă fără motive înteme­iate și fără aprobarea condu­cerii unității sunt excluse de la restituirea garanției de plan. i«> ■» ■ 1%s ■ ar CONSIDER CA SE POATE ȘI MAI BINE Transporturile de călători au sporit în ultima vre­me, realizare de care beneficiem din plin și noi, locuito­rii comunei Boroaia. Zilnic trec prin așezarea noastră un număr însemnat de autobuze spre Fălticeni și de aco­lo spre alte localități ale județului. Doresc, însă, să mă refer la un neajuns, aparent minor, dar care ne prici­­nuiește, totuși, necazuri. Existau cîndva și în stațiile de călători din Boroaia unele tăblițe pe care era afișat orarul de mers al au­tobuzelor. De la un timp, însă, acestea au fost ridicate și altele nu au mai apărut în loc. Necunoscînd­­ ora de so­sire și plecare, oamenii vin în stații și pierd timp în așteptarea mașinilor. E oare atît de greu ca tăblițele să fie din nou puse la locurile lor ? Și un alt aspect ce ține de același necaz se referă la faptul că s-a început, mai de mult, construcția unor adăposturi pentru călători, dar nici acum nu sunt terminate. Bine ar fi ca finaliza­rea lor să fie urgentată. IOAN MORAR pensionar din comuna Boroaia Rostul drumului e dorul... (Urmare din pagina I) bună parte șoferului, acelui om care clipă de clipă trebuie să-și țină trează atenția. Pen­tru că poartă cu el cîteva zeci de oameni cărora trebuie să le arate nu orice, ci ceea ce are țara mai frumos, mai semni­ficativ : istorie și contempo­raneitate, natură și oameni. — Gheorghe Safran nu este numai un șofer, un as al vola­nului, cum îi spunem noi, ci mai ales un om și un minunat ghid, precizează tovarășa Mioa­ra Antoneac, de la biroul de excursii interne. Nu o dată el este cel care le vorbește turiș­tilor despre locurile prin care trec, cel care se transformă in­tr-un veritabil conducător de grup, pentru că știe să aleagă popasurile și să stabilească plecările astfel incit turiștii să poată vedea cu­ mai multe lu­cruri în timpul zilei. — V-am văzut conducând un grup de copii și vorbindu-le cald, părintește. Erau și ei dumneavoastră printre ei ? — Nu, nu erau­, dar consi­der că toți copiii sunt ai mei deopotrivă, că trebuie să-i fac să se simtă la drum ca acasă, pentru că oriunde în fața a­­ceasta sunt acasă. . . Vreau s-o vadă cu ochii cu care o văd și eu și s-o iubească la fel. Sute și sute de oameni, sute și sute de copii au auzit glasul cald al șoferului vorbindu-le despre drumurile țării și le-au părut frumusețile mai frumoa­se, pentru că șoferul nu uită niciodată să adauge frumuse­țea oamenilor și a puterii lor de a schimba fața tuturor lu­crurilor. „Aici, pe acest loc nu era nimic acum zece ani, azi se înalță ceea ce vedeți. . . Aici, acum cîteva luni a în­ceput. . Iar ochii și mințile lor văd răsărind prin ani mi­nunile mîinii și minții oameni­lor. Și iarăși mai departe pe frumoasele drumuri ale țării, pe drumurile presărate cu me­reu alte și noi frumuseți. . . Și iarăși cuvintele de început că „rostul drumului e dorul. . .“. BULETIN RUTIER • Vasile Ciobanu, din Fundu Moldovei, se afla nu de mult la volanul autovehiculului 31 Sv. 673 (I.P.E.G. Cîmpulung Moldovenesc). Cunoștea el ceva despre regulile de cir­culație, nu însă și despre a­­cordarea priorității. Intr-o in­tersecție, cînd tocmai trebuia să cedeze trecerea, dînsul, în loc să frîneze, a apăsat tare pe accelerație. Astfel s-a tam­ponat cu autovehiculul 21 Bt. 708, făcînd cunoștință apoi cu prevederile legii : i s-a sus­pendat permisul de conducere pentru o lună de zile. • 3 martie a.c. Gheorghe Chelba, lucrător la Cooperati­va de consum din Vicovu de Sus, participă la onomastica unui amic. A petrecut omul mai multe ore în șir, a închi­nat și cîteva păhărele în cin­stea celui sărbătorit, după care a pornit spre domiciliu. Dar nu pe jos, ci cu autoturismul proprietate personală, 1 Sv. 6021. Cînd tocmai credea că n-o să-l controleze nimeni, un echipaj al miliției i-a făcut semn să oprească. Și nu va mai porni pînă la începutul lunii mai, cînd va reintra în posesia permisului. In plus a plătit și o amendă de 500 de lei. M. STINCESCU MODERNIZAREA PRODUCȚIEI (Urmare din pagina I) productive. Dacă în 1975, la 1.000 lei fonduri fixe s-a reali­zat o producție de 1.475 lei, a­­nul trecut această valoare a fost ridicată la 1.719 lei. s. Sarcinile la indicele respec­tiv sunt, anul acesta, mult mai mari — continuă tovarășul Va­sile Chidovăț. Va trebui să a­tingem o producție la 1.000 lei fonduri fixe de 1.937 lei. Este o creștere importantă, care ne obligă să identificăm și să in­troducem în fluxul tehnologie noi rezerve interne. Calea prin­cipală răm­îne dezvoltarea, in continuare, a producției mobi­lei de ar­tă, rustică și stil“. Aflăm, în contextul celor re­latate, că anul acesta 46 la sută din produse vor fi noi și reproiectate. O parte dintre a­­cestea se află în fază de pro­totip, altele în fază de finali­zare pe planșetele proiectanți­lor. Fiecare dintre acestea a­­daugă noi valori producției ob­ținute dintr-un metru cub de material lemnos. Continuarea acțiunii de utili­zare rațională a spațiilor a dus la deschiderea, în întreprinde­re, a unui nou șantier. Se află în construcție o capacitate nouă, o secție pentru produce­rea mobilei din panouri. Tot pe spațiile construite și folosin­­du-se o parte din utilajele exis­tente. Un calcul relevă ieftini­rea investiției cu aproape 30 milioane lei. Noua lucrare asi­gură condiții pentru obținerea, în perspectivă, a unor noi creș­teri a eficienței utilizării fon­durilor fixe. ZORI NOI • Pagina 2 dr V

Next