Zori Noi, ianuarie-martie 1980 (Anul 33, nr. 9420-9495)

1980-01-15 / nr. 9430

4. i. anul XXXIV nr. 8430 J marți 15 ianuarie 1980 14 pagini 30 bani întreprinderea județeană de gospodărie comunală și locativă Suceava Către toate unitățile de gospodărie comunală și locativă însuflețiți de îndemnurile adre­­sate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a munci mai bine, mai eficient, oamenii muncii din întreprinderea județeană de gos­podărie comunală și locativă Su­ceava au îndeplinit planul pe pa­tru ani ai actualului cincinal la data de 20 august 1979, cu o depășire de 123 milioane lei, pre­­conizîndu-se a realiza planul cincinal 1976—1980 cu o depăși­re de 140 milioane lei. Hotărît să facă totul pentru a­­plicarea în viață a programelor adoptate de Congresul al XÎI-lea al P.C.R. privind îmbunătățirea continuă a activității în domeniul prestărilor de servicii către popu­lație, al ridicării nivelului edili­­taro - gospodăresc al localităților la cota exigențelor actuale, co­lectivul întreprinderii județene de gospodărie comunală și locati­vă Suceava, sub conducerea orga­nizației de partid, cheamă la în­trecere socialistă toate unitățile similare din țară, cu următoarele obiective : 1. Depășirea cu 5 la sută a pla­nului de producție - prestații activitatea de gospodărie comu­­n­nală, locativă și prestații în con­strucții. 2. Extinderea și diversificarea prestațiilor de servicii pentru populație în domeniul gospodă­riei comunale și locative, prin organizarea a 15 activități în 6 localități. 3. Extinderea rețelei­ de apă potabilă și a celei de canalizare cu 15 km, fiecare. 4. Asigurarea condițiilor pen­tru deschiderea finanțării inves­tițiilor cu cel puțin 30 zile înainte de data planificată a­­ începerii lucrărilor, asigurîndu-se darea în folosință a 2.650 apartamente și a obiectivelor edilitar - gospodă­rești. 5. Reducerea efortului propriu de investiții cu 1 la sută pe sea­ma măririi duratei de funcționa­re a utilajelor și instalațiilor, res­­pectind graficele de întreținere și mărind ciclul de exploatare în­tre două reparații capitale. 6. La execuția lucrărilor de re­parații și întreținerea fondului locativ de stat vom realiza o e­­conomie de 1 leu la suta de tei preț de viz. 7. Realizarea de economii față de consumurile normate la: lemn cu 5 la sută, metal cu 2 la sută, ciment cu 3 la sută, energie elec­trică cu 2,5 la s­ută, energie ter­mică cu 1 la sută (prin creșterea randamentului cazanelor). 8. Reducerea pierderilor de apă cu 500 mii m.c. față de cele în­registrate în anul 1979 prin res­pectarea planului de revizii, re­parații a rețelelor de distribuție a apei potabile și efectuarea la termen a controalelor planificate, precum și extinderea contoriză­­rii consumatorilor. (Continuare in pagina a III-a) Săniuța fuge, zboară. PERSONALITATEA LUMINOASĂ A FĂURITORULUI PROGRESULUI , în magistratul Raport, pre­zentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la marele sfat co­munist al patriei, un amplu capitol este dedicat activită­ții, fără precedent în istoria vieții spirituale a țării, de modelare a conștiinței uma­ne în spiritul celor mai înal­te norme, valori, i­dealuri e­ ............­tice și mo­rale. Din multitudi­nea de i­­dei progra­matice am reținut a­precierea : „Putem spune cu mîndrie că în România socialistă se ridică un om nou profund devotat idealurilor socialismului și comunis­mului, înarmat cu noile cu­ceriri ale cunoașterii, cu ideologia revoluționară, ști­ințifică a partidului nostru !“. Am cules opinii din rîndul făuritorilor bunurilor mate­riale, răspunsuri simple și firești la întrebarea : „De ce vă considerați un om nou ?“. Tînărul utecist Gheorghe Turculeț, muncitor, la ate­lierul II al Fabricii de mo­bilă de pe platforma indus­trială a C.P.S. Suceava, re­cent primit în rândurile membrilor de partid, spune: „Comuniștii m-au primit în rândurile lor pentru că am dovedit că îmi place mese­ria, că sunt profund atașat producției, colectivului. Deși i­iîÂCMTCl r sunt tînăr, am în brigada pe care o conduc mulți oameni vîrstnici care mă respectă, imi ascultă indicațiile teh­nice și mă ajută în momen­tele cele mai dificile ale ac­tivității. Se comportă așa tocmai pentru că eu mi-am impus să fiu exemplu per­sonal în tot ceea ce fac“. Inspirați de o fotografie de la panoul fruntașilor în muncă de la Filatura de in și cînepă din Fălticeni, dis­cutăm cu comunistul Tra­­ian Ardeleanu, care condu­ce activitatea noii filaturi : „Suntem­ un colectiv tînăr, dar dacă ați avea curiozi­tatea să-i supuneți unui test pe acești muncitori, privind nivelul lor de pregătire po­litico - ideologică, culturală și profesională, am certitudi­nea că veți fi foarte satis­făcut. Așa se explică situa­ția că ei, și-au însușit rapid noile teh­­ncișȘeyV ș Ș Svi::;:;:;: nologii, iar unitatea și-a atins înainte de termen parametrii proiectați. Eu am răs­puns de această activitate și m-am străduit să ofer un model pozitiv după care oamenii să se ghideze la locul de muncă. Eu cred că persona­litatea umană, într-o conti­­nuă devenire, este tocmai a­­cest tip de om nou cu care noi făurim producția“. “Cunoscutul șef de echipă (specialitatea autodotări) Iosif Huțuleac, de la F.C.Mi P.M. Rădăuți, ne măr­turisește: „Eram apreciat in VICTOR MICU (Continuare in pagina a Il-al CONGRESULUI AL XII-LEA AL P.C.R mtiu cokiet 81. mm ferth« recke ----— cstECIl» «E MORCA-------------------­ Plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor Ieri a avut loc plenara Consiliului ju­dețean al Organizației pionierilor consa­crată dezbaterii și adoptării unor măsuri de perfecționare multilaterală a activității pionierești în lumina exigențelor docu­mentelor Congresului al XII-lea al P.C.R., la care au participat, ca invitați, preșe­dinți ai consiliilor comunale și orășenești ale Organizației pionierilor, activiști ai C.J.O.P., directori și cadre ale caselor pio­nierilor și șoimilor patriei. La plenară au luat parte tovarășii Floarea Leustian, secretar al comitetului județean de partid, și Iuliu Furo, președinte al Consiliului Național al vice­Or­ganizației Pionierilor, în urma dezbaterilor, care au relevat principalele­­ direcții de acțiune, forme mijloace eficiente de perfecționare a acti­­i­vității pionierești pentru creșterea contri­buției acesteia la educația politică, patrio­tică și revoluționară, prin muncă și pen­tru muncă a copiilor, a fost adoptat Pla­nul de măsuri cu privire la sarcinile ce revin organizației pionierilor din hotărîri­­le Congresului al XII-lea al P.C.R., din indicațiile și orientările cuprinse în cuvân­tările secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și cu privire la acțiunile politico - educative ce vor fi organizate în întîmpinarea celei de-a IV-a Conferințe Naționale a Organizației Pio­nierilor. A fost adoptată, de asemenea, hotărî­­rea privind convocarea Conferinței jude­țene a Organizației pionierilor. Plenara a eliberat-o pe tovarășa Octa­­viana Hrițcu din funcția de­­ vicepreședin­te al consiliului județean al Organizației pionierilor și a ales-o în această funcție pe tovarășa Maria Pașniciuc. Printre muncitorii cu bună pregătire profe­sională de la I.U.P.S. Suceava se numără și Aurel Cotleț. Policalificat, el deservește în ca­drul atelierului danturare, trei mașini de frezat roți dințate Foto: D. VTNȚII.A ­­r­c­na trimite sulițe de ger spre fețele îmbujorate ale Umerilor, aflați pe crestele munților, pe dealuri, în văi sau in alte locuri ale județului, e­­xecutînd lucrări în grele. Urcă și coboară condiții stîlpii, învăluiți uneori de șuieratul strident al conductorilor loviți de rafalele de vînt, pentru a monta noi linii aeriene, sapă gropi, fac canale pentru poza­rea cablurilor. Despre mun­ca, despre faptele lor s-ar putea scrie multe. Pentru că majoritatea dintre ei au ani îndelungați de activitate. Ii numim aici pe ci­ți­va dintre cei mai harnici: Gheorghe Suțac, Gheorghe Trușcan, Gheorghe Tan, Ștefan Panaite, frații Mi­­hai și Dumitru Stelară, Mi­­hai Olărcru, Petru Ciobanu, Constantin Hangan, Ilie Stefu­­ță, Dumitru Cervinschi. Cu to­ții au îmbrățișat această mese­rie cu 20—30 de ani în urmă. „In 1979 — ne spunea tova­rășul Aurelian Beraru­, șeful a­­telierului montaj telecomunica­ții de la Direcția județeană de poștă și telecomunicații Su­ceava — datorită calamităților naturale, unii dintre ei au lu­crat ziua și noaptea, uneori la lumina laturilor, câte 15 ore, pentru a restabili legăturile te­lefonice între Câmpulung Mol­dovenesc și Vatra Dornei, în special în zona Mestecăni­ș, a­poi la Brodina. Bilanțul fapte­lor demne mai include­­ printre altele, lucrările din zona Căli­­mani, Pojorîta — Giumalău­, Ia­­cobeni — Mina Arșița, Fălticeni — Baia și racordul telefonic la telescaunul din Vatra Dornei. Acum, la început de an, for­mațiile de liniori sunt tot la datorie, desfășurând o muncă susținută pentru extinderea te­lecomunicațiilor în toate loca­litățile județului, dornici să fie mereu la. . . înălțimea misiu­nilor încredințate. C­iresp. M. MOTRICI gropăietxe L­i­n­i­o­r­i­i

Next