Zori Noi, ianuarie-martie 1982 (Anul 35, nr. 10041-10115)

1982-01-15 / nr. 10051

Anul XXXVI Nr. 10 051­1 vineri 15 ianuarie 1982 4 pag. 30 bani Vizita de prietenie în țara noastră a Tovarășului Todor Jivkov La invitația Nicolae Ceaușescu, tovarășului secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, joi dimineața a sosit în Capitală, într-o vizită de prietenie în țara noastră, tovarășul Todor Jivkov, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Această nouă întîlnire din­tre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov se înscrie în cronica tr­adiționalelor relații de prietenie și colaborare ro­mâno - bulgare ca un mo­ment de deosebită semnifica­ție, menit să dea noi im­pulsuri extinderii fundării raporturilor și apra­dintre partidele și țările noastre, spre binele celor două popoare ve­cine și prietene, în interesul cauzei generale a socialismu­lui, păcii și colaborării în Eu­ropa și în întreaga lume. Ceremonia sosirii a avut loc pe aeroportul Otopeni, îm­podobit sărbătorește. La ora 10:00, aeronava pre­zidențială a aterizat. La coborîrea din avion, to­varășul Todor Jivkov a fost salutat cu multă căldură și prietenie de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov își string îndelung mîi­­nile, se îmbrățișează priete­nește. O gardă militară a prezen­tat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republi­cii Populare Bulgaria și Re­publicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov au trecut în revistă garda de onoare. Un grup de pionieri oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășului Todor Jivkov buchete de flori. Numeroși oameni ai muncii din întreprinderi și instituții bucureștene prezenți pe aero­port au făcut o caldă manifes­tare de prietenie celor doi con­ducători de partid și de stat. Continuare în pagina a IV-a) Conferința Uniunii județene a cooperativelor de consum și de credit In cadrul pregătirilor pen­tru apropiatul Congres al Cooperației de consum din țara noastră, ieri, la Casa de cultură­ a sindicatelor din Su­ceava a avut loc conferința Uniunii județene a cooperati­velor de consum și de credit. La lucrările conferinței au luat parte tovarășii Traian Gîrba, prim-secretar al comi­tetului județean de partid, președintele comitetului exe­cutiv al consiliului popular județean, Maria Prepeliță, se­cretar al comitetului județean de partid, vicepreședinte comitetului executiv al con­a­­siliului popular județean, pre­ședintele consiliului județean al F.D.U.S., și Anibal Stănes­­cu, membru în Consiliul Uniu­nii Centrale a Cooperativelor de Consum, director al Direcției comerciale adjunct din CENTROCOOP. Alături de delegații aleși în adunările generale ale coope­rativelor de consum și de credit, care au reprezentat pe cei peste 283.000 membri ai cooperației de consum din ju­deț, au participat, de aseme­nea, conducători și reprezen­tanți ai unor instituții și în­treprinderi județene, secretari ai unor comitete comunale de partid, președinți ai unor coo­perative agricole de producție, alți invitați. Conferința a avut următoa­rea ordine de zi : 1. Darea de seamă asupra activității desfășurate de con­siliul uniunii de la alegerile precedente, modul cum s-au realizat planul pe anul 1981 și angajamentele asumate în în­trecerea socialistă, prezentarea sarcinilor de plan pe 1982 și pe Întregul cincinal ; 2. Darea de seamă a comi­siei de cenzori ; 3. Analiza modului cum s-au realizat prevederile bu­getului de venituri și cheltu­ieli pe anul 1981 ; 4. Alegerea delegaților pen­tru cel de-al VII-lea Congres al Cooperației de consum­ desemnarea candidaților pen­­i­tru organele de conducere a­­le Uniunii Centrale a Coope­rativelor de Consum : 5. Adoptarea hotărîrii pri­vind măsurile pentru asigura­rea realizării sarcinilor de pian pe anul 1982 și pe în­tregul cincinal. După alegerea organelor de lucru ale conferinței au luat cuvîntul tovarășii Orest Bosîn­­ceanu, președintele consiliu­lui U.J.C.C., Gheorghe Coles­­cu, președintele comisiei de cenzori, și Filimon Lupu, con­tabil șef al U.J.C.C., care au prezentat materialele de la (Continuare In pagina a Vl-a) S.I.L. Cacica. Un nou lot de produse finite este expe­diat beneficiarilor Foto: ION MÎNDRESCU AL DOILEA AN AL CINCINALULUI, SUB SEMNUL PUTERNICEI MOBILIZĂRI A ENERGIILOR CREATOARE INDUSTRIA UȘOARĂ SUCEVEANA, SPRE COTE CALITATIVE SUPERIOARE Unităților de industrie ușoară din jude­țul nostru le revin în acest an sarcini mo­bilizatoare, îndeosebi în ceea ce privește ridicarea nivelului calitativ al muncii. Pen­tru a obține amănunte asupra modului cum a fost pregătită producția și sub ce semn s-a făcut debutul în 1982, am adresat con­ducătorilor din patru întreprinderi de in­dustrie ușoară următoarele întrebări : 1. Care sunt principalele caracteristici ale producției acestui an ? 2. Ce măsuri ați întreprins pentru a asi­gura îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan ? 3. Cum ați debutat in acest an ? La întrebările noastre răspund tovarășii : Ing. GHEORGHE COZMA, directorul Filaturii de in și cânepă din Fălticeni : 1. Principala caracteristică a planului o reprezintă crește­rea cu 6 la sută a productivi­tății muncii, pe care ne pro­punem s-o realizăm prin va­lorificarea la un nivel supe­rior a materiei prime. In struc­tura producției, va crește pon­derea țesăturilor subțiri din in, la care ne-am stabilit de­ja ca angajament pe acest an depășirea planului cu 500.000 m.p. Ne revin, de asemenea, sarcini mobilizatoare la ex­port. In domeniul investiții­lor, vom construi în acest an o secție nouă, pentru obține­rea firelor de cînepă, cu o ca­pacitate de 1000 tone, care a­­re termen de punere în func­țiune la 30 decembrie. 2. Am aplicat deja o serie de măsuri ce vizează perfec­ționarea organizării producției și a muncii, aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materie primă. Baza de materii prime este asigurată în condiții mult mai bune fa­ță­­ de anul trecut. In ceea ce trixe­aga activitate produc­tivă, întemeiată pe ordine și disciplină exemplară REZERVE ÎN SPAȚIUL CELOR 480 DE MINUTE In pagina 2 EMINESCU Lui Eminescu, Creangă i-a fost prieten. Ca și Poetul, el nu mai este de mult. Nu mai este nici Tudor Arghezi, care și-l amintea pășind visător prin mulțime. De fapt, cu el a dis­părut poate ultimul martor al existentei sale reale. Cu­ timp Arghezi a fost in viață, cei ca­re l-am cunoscut, l-am auzit, l-am știut bucurîndu-ne de ace­leași primăveri, am putut să ne asumăm amintirea sa, amin­tirea copilului de opt ani, ca pe o nestemată a tuturor. Și tot noi, cei de acum, pe a­­tunci mai tineri și foarte ti­neri, la o sută de ani de la nașterea lui Eminescu, am fost atinși de aripa unei întrebări tulburătoare: dacă destinul biologic i-ar fi fost altul, dacă un miracol de longevitate l-ar fi adus îngă noi ? Acum și a­­ceastă amintire și această în­trebare nu ne mai aparțin, nu mai sint cu putință. Intre noi nu mai există nici un martor. Anii niciunei vieți omenești nu mai măsoară distanța pînă la Poet. Au dispărut și plopii fă­ră soț, se va stinge dincolo de ninsoarea florilor și teiul. Cu fiecare zi care începe, Emines­cu e tot mai departe. Și va ve­ni și dimineața în cele eterne, munții care doar și marea, poezia și luceafărul, îi vor fi contemporane, luminate de tre­cerea sa prin lume. Dacă avem dreptul să-i gîn­­dim separat, nu ne alinăm de­­cît cu speranța că, cu cît ne depărtăm de omul Eminescu, ne apropiem de poezia sa. Mai mult decît atît nu­ putem cere, mai mult decît atît nu ne pu­tea da. Dar cine, răsărind și prea repede alunecând spre taina orizontului, ne-a lăsat mai bogați­i DOINA CERNICA — vedere exterioară întreprinderea de con­fecții din Suceava — lic iltHial ■ în acest an, la minele Tolovanu, Oița și Dădu, în scopul valorificării mai bune a minereului, se construiesc cuptoare de prăji­­re a carbonatului. Odată cu intrarea acestora în funcțiu­ne, volumul de transport se va reduce cu 30 la sută, iar distanța pînă la locul de ex­pediere se va scurta cu 12 km. h­ Clubul stațiunii balnea­re din Vatra Dornei găzduiește expoziția pic­torului Ion Becleanu. Mani­festarea, organizată în cadrul etapei de masă a Festivalului național „Cîntarea României", prilejuiește întîlnirea localni­cilor și a oamenilor muncii aflați la tratament cu 22 de tablouri — flori, peisaje, por­trete — ale creatorului dor-

Next