Zori Noi, ianuarie-martie 1982 (Anul 35, nr. 10041-10115)
1982-01-15 / nr. 10051
Anul XXXVI Nr. 10 0511 vineri 15 ianuarie 1982 4 pag. 30 bani Vizita de prietenie în țara noastră a Tovarășului Todor Jivkov La invitația Nicolae Ceaușescu, tovarășului secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, joi dimineața a sosit în Capitală, într-o vizită de prietenie în țara noastră, tovarășul Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Această nouă întîlnire dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov se înscrie în cronica tradiționalelor relații de prietenie și colaborare româno - bulgare ca un moment de deosebită semnificație, menit să dea noi impulsuri extinderii fundării raporturilor și apradintre partidele și țările noastre, spre binele celor două popoare vecine și prietene, în interesul cauzei generale a socialismului, păcii și colaborării în Europa și în întreaga lume. Ceremonia sosirii a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodobit sărbătorește. La ora 10:00, aeronava prezidențială a aterizat. La coborîrea din avion, tovarășul Todor Jivkov a fost salutat cu multă căldură și prietenie de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov își string îndelung mîinile, se îmbrățișează prietenește. O gardă militară a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Bulgaria și Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Todor Jivkov au trecut în revistă garda de onoare. Un grup de pionieri oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și tovarășului Todor Jivkov buchete de flori. Numeroși oameni ai muncii din întreprinderi și instituții bucureștene prezenți pe aeroport au făcut o caldă manifestare de prietenie celor doi conducători de partid și de stat. Continuare în pagina a IV-a) Conferința Uniunii județene a cooperativelor de consum și de credit In cadrul pregătirilor pentru apropiatul Congres al Cooperației de consum din țara noastră, ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava a avut loc conferința Uniunii județene a cooperativelor de consum și de credit. La lucrările conferinței au luat parte tovarășii Traian Gîrba, prim-secretar al comitetului județean de partid, președintele comitetului executiv al consiliului popular județean, Maria Prepeliță, secretar al comitetului județean de partid, vicepreședinte comitetului executiv al conasiliului popular județean, președintele consiliului județean al F.D.U.S., și Anibal Stănescu, membru în Consiliul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, director al Direcției comerciale adjunct din CENTROCOOP. Alături de delegații aleși în adunările generale ale cooperativelor de consum și de credit, care au reprezentat pe cei peste 283.000 membri ai cooperației de consum din județ, au participat, de asemenea, conducători și reprezentanți ai unor instituții și întreprinderi județene, secretari ai unor comitete comunale de partid, președinți ai unor cooperative agricole de producție, alți invitați. Conferința a avut următoarea ordine de zi : 1. Darea de seamă asupra activității desfășurate de consiliul uniunii de la alegerile precedente, modul cum s-au realizat planul pe anul 1981 și angajamentele asumate în întrecerea socialistă, prezentarea sarcinilor de plan pe 1982 și pe Întregul cincinal ; 2. Darea de seamă a comisiei de cenzori ; 3. Analiza modului cum s-au realizat prevederile bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 1981 ; 4. Alegerea delegaților pentru cel de-al VII-lea Congres al Cooperației de consum desemnarea candidaților penitru organele de conducere ale Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum : 5. Adoptarea hotărîrii privind măsurile pentru asigurarea realizării sarcinilor de pian pe anul 1982 și pe întregul cincinal. După alegerea organelor de lucru ale conferinței au luat cuvîntul tovarășii Orest Bosînceanu, președintele consiliului U.J.C.C., Gheorghe Colescu, președintele comisiei de cenzori, și Filimon Lupu, contabil șef al U.J.C.C., care au prezentat materialele de la (Continuare In pagina a Vl-a) S.I.L. Cacica. Un nou lot de produse finite este expediat beneficiarilor Foto: ION MÎNDRESCU AL DOILEA AN AL CINCINALULUI, SUB SEMNUL PUTERNICEI MOBILIZĂRI A ENERGIILOR CREATOARE INDUSTRIA UȘOARĂ SUCEVEANA, SPRE COTE CALITATIVE SUPERIOARE Unităților de industrie ușoară din județul nostru le revin în acest an sarcini mobilizatoare, îndeosebi în ceea ce privește ridicarea nivelului calitativ al muncii. Pentru a obține amănunte asupra modului cum a fost pregătită producția și sub ce semn s-a făcut debutul în 1982, am adresat conducătorilor din patru întreprinderi de industrie ușoară următoarele întrebări : 1. Care sunt principalele caracteristici ale producției acestui an ? 2. Ce măsuri ați întreprins pentru a asigura îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan ? 3. Cum ați debutat in acest an ? La întrebările noastre răspund tovarășii : Ing. GHEORGHE COZMA, directorul Filaturii de in și cânepă din Fălticeni : 1. Principala caracteristică a planului o reprezintă creșterea cu 6 la sută a productivității muncii, pe care ne propunem s-o realizăm prin valorificarea la un nivel superior a materiei prime. In structura producției, va crește ponderea țesăturilor subțiri din in, la care ne-am stabilit deja ca angajament pe acest an depășirea planului cu 500.000 m.p. Ne revin, de asemenea, sarcini mobilizatoare la export. In domeniul investițiilor, vom construi în acest an o secție nouă, pentru obținerea firelor de cînepă, cu o capacitate de 1000 tone, care are termen de punere în funcțiune la 30 decembrie. 2. Am aplicat deja o serie de măsuri ce vizează perfecționarea organizării producției și a muncii, aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materie primă. Baza de materii prime este asigurată în condiții mult mai bune față de anul trecut. In ceea ce trixeaga activitate productivă, întemeiată pe ordine și disciplină exemplară REZERVE ÎN SPAȚIUL CELOR 480 DE MINUTE In pagina 2 EMINESCU Lui Eminescu, Creangă i-a fost prieten. Ca și Poetul, el nu mai este de mult. Nu mai este nici Tudor Arghezi, care și-l amintea pășind visător prin mulțime. De fapt, cu el a dispărut poate ultimul martor al existentei sale reale. Cu timp Arghezi a fost in viață, cei care l-am cunoscut, l-am auzit, l-am știut bucurîndu-ne de aceleași primăveri, am putut să ne asumăm amintirea sa, amintirea copilului de opt ani, ca pe o nestemată a tuturor. Și tot noi, cei de acum, pe atunci mai tineri și foarte tineri, la o sută de ani de la nașterea lui Eminescu, am fost atinși de aripa unei întrebări tulburătoare: dacă destinul biologic i-ar fi fost altul, dacă un miracol de longevitate l-ar fi adus îngă noi ? Acum și această amintire și această întrebare nu ne mai aparțin, nu mai sint cu putință. Intre noi nu mai există nici un martor. Anii niciunei vieți omenești nu mai măsoară distanța pînă la Poet. Au dispărut și plopii fără soț, se va stinge dincolo de ninsoarea florilor și teiul. Cu fiecare zi care începe, Eminescu e tot mai departe. Și va veni și dimineața în cele eterne, munții care doar și marea, poezia și luceafărul, îi vor fi contemporane, luminate de trecerea sa prin lume. Dacă avem dreptul să-i gîndim separat, nu ne alinăm decît cu speranța că, cu cît ne depărtăm de omul Eminescu, ne apropiem de poezia sa. Mai mult decît atît nu putem cere, mai mult decît atît nu ne putea da. Dar cine, răsărind și prea repede alunecând spre taina orizontului, ne-a lăsat mai bogații DOINA CERNICA — vedere exterioară întreprinderea de confecții din Suceava — lic iltHial ■ în acest an, la minele Tolovanu, Oița și Dădu, în scopul valorificării mai bune a minereului, se construiesc cuptoare de prăjire a carbonatului. Odată cu intrarea acestora în funcțiune, volumul de transport se va reduce cu 30 la sută, iar distanța pînă la locul de expediere se va scurta cu 12 km. h Clubul stațiunii balneare din Vatra Dornei găzduiește expoziția pictorului Ion Becleanu. Manifestarea, organizată în cadrul etapei de masă a Festivalului național „Cîntarea României", prilejuiește întîlnirea localnicilor și a oamenilor muncii aflați la tratament cu 22 de tablouri — flori, peisaje, portrete — ale creatorului dor-