Zori Noi, ianuarie-martie 1984 (Anul 37, nr. 10660-10736)
1984-01-15 / nr. 10671
Proletari din toate țările, uniți-vâ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXXVIII Nr .10 671 duminică 15 ianuarie 19844 pag. 50 bani vwvw*^v«%vwv^vvvvvvs wvwwwwwrtwwwvw PRIN AUTODOTARE Printr-o acțiune de autodotare, la Secția de industrializare a lemnului din Vicovu de Jos s-au instalat noi și moderne camere de aburire a cherestelei. Datorită acestei măsuri au crescut calitatea produselor și capacitatea de producție, iar ciclul de aburire s-a redus de la 48 de ore la 36 de ore. Totodată s-au eliminat pierderile de abur industrial și s-a redus consumul de combustibil solid. Alte măsuri întreprinse în aceeași unitate se referă la valorificarea superioară a resturilor lemnoase, prin instalarea a 6 • retorte de producere mangalului solicitat pe piața externă. /C Z»TRI*L ° TEC Prilej de analiza competentă, responsabila, de stabilire a unor măsuri eficiente pentru REALIZAREA EXEMPLARA A SARCINILOR DE PLAN PE ACEST AN In aceste zile, de început al unui nou an productiv, în unitățile economice ale județului, la fel ca în întreaga țară, au loc adunările generale ale oamenilor muncii, ori ale reprezentanților acestora, foruri ale autoconducerii muncitorești, expresie elocventă a profundului democratism al societății noastre. Debutînd cu adunările oamenilor muncii pe secții, sectoare, brigăzi de producție, șantiere, uzine, exploatări, ferme, adunările generale se vor desfășura, la nivelul unităților — în industrie, construcții și proiectare, în transporturi, agricultură, comerț, rețeaua prestărilor de servicii ș.a. — în perioada 20 ianuarie — 15 februarie, înscriindu-și pe agenda de lucru dezbaterea, în spirit de înaltă exigență muncitorească, a sarcinilor stabilite de plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1983, a indicațiilor și orientărilor formulate cu diferite prilejuri de tovarășul Nicolae ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Ceaușescu privind creșterea mai accentuată a productivității muncii, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, reducerea substanțială a consumurilor materiale și energetice etc. în calitatea triplă ce o îndeplinesc, de proprietari, producători și beneficiari, oamenii muncii sunt chemați să analizeze, pe bază de bilanț, cu maturitate, în mod critic și autocritic, rezultatele obținute în îndeplinirea prevederilor de plan pe 1983 și a bugetelor de venituri și cheltuieli, să adopte măsuri menite să asigure înfăptuirea în mod exemplar a prevederilor de plan pe acest an, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In același cadru, sindicatele vor prezenta dările de seamă anuale asupra activității desfășurate, supunînd spre aprobare execuția bugetară, precum și proiectul de buget pe anul în curs. In ansamblul problematicii înscrise pe ordinea de zi a Ing. MIHAI GROZAVU directorul Cabinetului județean de organizare economico-socială (Continuare în pagina a II-a) COORDONATE LITERARE Pagina 3 Spendyprod^^ilinat’Lsimre sisfabitej — în cuvîntarea rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din decembrie 1983, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia că „trebuie (...) să luăm măsuri pentru o bună întreținere și folosire a mașinilor agricole, să asigurăm funcționarea corespunzătoare a tractoarelor și mașinilor, să realizăm repararea și întreținerea lor“. Avînd în vedere acest imperativ, faptul că se apropie declanșarea campaniei agricole de primăvară, vă solicităm, tovarășe director, să vă referiți la modul în care se acționează în S.M.A. din județul nostru pentru executarea la timp și de calitate a reviziilor la mașini și tractoare. — Aș menționa, mai întîi, că, în conformitate cu indicațiile primite de la forurile noastre superioare, am declanșat campania de reparare a mașinilor și tractoarelor încă de la data de 1 noiembrie 1983. Urmare a măsurilor tehnico - organizatorice întreprinse am finalizat, pînă în prezent, reviziile la grapele cu colți, stelate, la cele cu discuri și reglabile, la pluguri, mașinile de administrat îngrășăminte chimice și cele fitosanitare, precum și la combinatoare, tăvăluguri și cultivatoare. La celelalte utilaje de stadiul reparațiilor este bază, următorul : tractoare — 72 la sută din prevederi, semănători pentru prășitoare — 84%, semănători pentru păioase — 80%, mașini de administrat gunoi de grajd — 93%, mașini de erbicidat — 81%, remorci — 75%. Acțiunea se află într-un stadiu avansat la S.M.A. Rădăuți, Gălănești, Verești și Spătărești și este mai rămasă în urmă la S.M.A. Salcea, Liteni și Comănești; printr-oricum, organizare bună a muncii, unele restanțe înregistrate pot fi recuperate în scurt timp. Avem certitudinea că vom încheia reparațiile la întregul parc de mașini și tractoare pînă la data de 20 februarie a.c., așa cum s-a stabilit prin plan. — Cum decurge aprovizionarea cu piesele de schimb necesare ? Interviu realizat de ȘTEFAN URSACIN (Continuare în pagina a II-a) . In executarea reparațiilor la mașini și tractoare OPERATIVITATE ȘI CALITATE — Interviu cu tovarășul ing. MIHAIL BUGA, directorul Trustului județean al S.M.A. Suceava — Prin darea în folosință a unor noi magazine, cu profiluri diferite, cum sunt cele din cartierul sucevean Cuza Vodă („Materna“, de încălțăminte), cel de unelte agricole și de uz gospodăresc și cel de produse chimice din piața municipiului și cel de mobilă din cartierul Zamca, I.C.S.M.I. Suceava a realizat în anul 1983 un volum de desfacere de peste 6 milioane lei. Dealtfel, în anul trecut, volumul total al desfacerii mărfurilor în unitățile acestei întreprinderi a fost cu peste 14 milioane lei mai mare decit in 1982. Pînă în prezent, gospodarii din comuna Ipotești au încheiat contracte pentru a livra statului în acest an 102 bovine, 52 porci, 92 oi, 43 miei, 463 păsări ș.a., la unele capitole realizările apropiindu-se de nivelul prevederilor planului. La Filatura de bumbac din Cîmpulung Moldovenesc, în laboratorul de testare a firelor Foto , I. MINDRESCU E*$rtAK. Structuri arhitectonice moderne, mărturii ale tinereții, într-o veche așezare — Suceava MOȘTENIREA POETULUI La mijloc de ianuarie, gîndul nostru poartă numele Poetului. O reîntoarcere la versurile sale capătă valențe simbolice. Este de fapt modestul omagiu pe care i-l poate aduce fiecare cititor, fiecare iubitor de frumos. Dar într-o asemenea împrejurare aleasă ar fi posibil să ne întrebăm : oare ni s-a spus totul despre Eminescu ? Desigur, e foarte dificil să adaugi noi considerente, noi detalii la ceea ce se știe despre marele poet. Operele de excepție însă au privilegiul de a se distinge tocmai prin capacitatea lor de a rămîne deschise mereu, de a emana sensuri ce încă se așteaptă a fi receptate. Dovadă sînt și recentele comentarii critice privitoare la Eminescu. Numai de-a lungul anului care a trecut au apărut, între altele, monografiile semnate de Dumitru Murărașu și Petru Rezuș, amplul studiu despre publicistica eminesciană, datorat regretatului Al. Oprea, sau noile dovezi documentare culese de Augustin Z. N. Pop. O observație interesantă găsim la D. Murărașu. Referindu-se la natura mult discutatului pesimism al lui Eminescu, el spune : „S-a mers însă prea departe cînd s-a văzut doar o influență a cercului junimist, ori doar o ideologie împrumutată odată cu cunoașterea filosofiei la Viena“. A fost, de asemenea, clarificată relația Eminescu - Maiorescu, astăzi cunoscîndu-se la dimensiunile adevărului meritele incontestabile ale reputatului critic in impunerea poeziei eminesciene și în susținerea moral-materială a genialului poet. Pe de altă parte, distinsul cărturar Augustin Z. N. Pop, cunoscut pentru strădania de a scoate la lumină noi date privitoare la biografia poetului, ne oferă mărturii semnificative despre „etapa ieșeană“, despre „sfișietorul 28 iunie 1883“, despre drama erotică a lui Eminescu ori despre tragicul sfîrșit al acestuia. De unde se vede (afirmație ce ține de domeniul evidenței) cît de complexă rămîne personalitatea poetului nepereche. Motiv pentru care moștenirea sa spirituală continuă să uimească și să incinte. ION BELDEANU