Zori Noi, ianuarie-martie 1987 (Anul 40, nr. 11589-11663)

1987-01-15 / nr. 11599

O? Întreprinderea comercială de stat mixtă Fălticeni iși desfă­șoară activitatea printr-un număr de 65 de unități de des­facere, totalizînd o suprafață comercială utilă de 21 557 m­p. In majoritate, acestea funcțio­nează în spații noi, la partere­le unor blocuri de locuințe. O notă distinctă în cadrul rețe­lei face maga­zinul general „Nada Florilor“, unitate etalon pentru comer­țul nealimen­tar fălticenean. Amplasat în centrul civic al orașului, într-o clădire pendentă, ni de­personalitate cu arhitectonică, modernă, cu o suprafață co­mercială utilă de 5 800 desfășurată mp, la parter și pe alte trei niveluri, „Nada Flo­rilor“ se înscrie printre uni­tățile comerciale reprezenta­tive ale județului. Directorul I.C.S. mixte Fălti­ceni, tovarășul Mihail Vodă, ne relata că, „din suprafața totală a spațiilor comerciale a­­parținînd sectorului nealimen­tar, magazinul general «Nada Florilor» deține ponderea prin­cipală, în cadrul lui mărfurile se vînd printr-un număr de 27 raioane și puncte de desface­re, în care-și desfășoară acti­vitatea 93 de lucrători opera­tivi, dintre cei mai buni ai întreprinderii. Toți oamenii muncii de aici acordă atenție prioritară aprovizionării cu mărfuri industriale într-un vo­lum, structură și sortiment ca­re să satisfacă în cît mai mare măsură cerințele cumpărători­lor. Nu lipsesc sortimentele și modelele noi ce apar «în pas, cu moda», etalarea produselor este judicioasă și atrăgătoare, practicîndu-se pe scară largă formele moderne de comerț „ expunerea deschisă și alegerea liberă a mărfurilor“. Colectivul magazinului ge­neral „Nada Florilor“ (condus de Gheorghe Ranga încă de la deschidere — 24 decembrie 1983) este mereu preocupat de obținerea unor rezultate cît mai bune și de ridicarea cali­­tății servirii cumpărătorilor, situîndu-se pe un loc fruntaș pe întreprindere, depășindu-și în fiecare an angajamentele a­­sumate în întrecerea socialis­tă. Numai în 1986 această uni­tate comercială a desfăcut populației un volum de măr­furi nealimentare (textile - în­călțăminte și metalo - chimice) totalizînd peste 113 milioane lei. Prin realizările sale, tirul magazinului „Nada colec­­to­rilor“ contribuie substanțial la asigurarea unui bilanț pozitiv în activitatea întreprinderii, care în precedent anul și-a îndeplinit pla­nul de desface­re a mărfurilor cu amănuntul în proporție de 100,8 la respectiv, sută, în sectorul mentar — neali­de 103,6 la sută. A­­vînd în vedere sarcinile spori­te, mobilizatoa­re, ce revin unității pe acest an, s-au luat din timp măsuri pentru realizarea tutu­ror indicatorilor economico - financiari, concomitent cu îm­bunătățirea permanentă a ca­lității muncii, pentru asigu­rarea unei bune aprovizionări a rețelei și serviri a cumpără­torilor; în acest context, lucră­torii magazinului „Nada Flo­rilor" sînt hotărîți să-și spo­rească aportul la bilanțul ge­neral, să se­ mențină în rîndul fruntașilor. Coresp. NICOLAE NE­AGU MAGAZINUL GENERAL „NADA FLORILOR“ DIN FĂLTICENI FIRMA CE TINDE SĂ DOBÎNDEASCĂ -----RENUME — I sens, raras • ION SLATINEANU, Su­ceava : Consiliul popular al municipiului ne răspunde că s-a intervenit, printr-o adresă, la conducerea I.M.U. Suceava, în vederea înscrierii dumnea­voastră pe lista de priorități pentru 1987, urmînd a se de­cide în conformitate cu pre­vederile Legii nr. 5/1983. • VASILE DRAGOI, Sucea­va . Au­ fost inclus — ne in­­formează consiliul popular mu­nicipal — pe listă beneficiari­lor de repartiții­­ pentru bute­lii de aragaz. • VASILE BIRLIBA, Bog­­dănești , ELENA SEME­­NIUC, Cîmpulung Moldove­nesc ; EUFEMIA MIHALA­ ■­ЕНЕ, Brodina; GHEORGHE BOBOC, Baineț — Mușenița . Am adus la cunoștința condu­cerii colectivelor din care fac parte cei cărora le-ați adresat alesele dumneavoastră mulțu­miri. Peisaj demean ce invi­tă în decorul montan pe iubitorii sporturilor de iarnă .Fote: I. MIHU Piața agroalimentară din Rădăuți, vineri, 10 ianuarie a.c. Zi de tîrg. Fotografiem o firmă care, așa cum ni l-a sti­mulat pe al nostru, stîrnește zîmbetele celor ce, vrted ne­ ION MINDRESCU vrînd, o văd­i „Tîrgul de toam­nă al meșteșugarilor“. festarea a trecut, toamna Manu­s-a dus și ea de mult, a rămas doar firma aceasta, care arată că organizatorii lăudabilei­ ac­țiuni au uitat să-și facă dato­ria pînă la capăt. . . Edificii cu destinație socială și administrativă ale Minei Leșu Ursului Foto : D. HUȘANU Se impune grăbirea lucrărilor la principalele utilități (Urmare din pagina I) in buna conservare a utila­jelor, înlesnind și continuarea montajului acestora și permi­tted, totodată, constructorilor să execute diferite operații în Interiorul halelor. în al doilea caz — avem în vedere alimen­tarea cu energie electrică —, dacă, la sfîrșitul lunii februa­rie, formațiile din brigada „E­­lectromontaj" care acționează aici finalizează lucrările la stația de racord adînc, se re­zolvă încă o problemă capita­lă, în avantajul grăbirii pune­rii în funcțiune a primei ca­pacități. . . — O întrebare se impune fi­resc : aveți toate utilajele pentru aceasta ? — Planul total la achiziții de utilaje pe 1986 a fost depă­șit cu peste 100 milioane lei. Avem însă și unele utilaje al căror termen de livrare nu este corelat cu cele de punere în funcțiune. In categoria a­cestora intră, în mod deosebit, condiționînd realizarea pri­milor rulmenți, liniile de for­jare - inele (de la întreprin­derea „1 Mai“ Ploiești și între­prinderea de rulmenți Bîrlad), liniile de tratamente termice (de la „Independența" Sibiu), agregatele de filtrare a lichi­delor de răcire și spălare (de la întreprinderea mecanică de utilaj chimic București) și a­­gregatul de încălzire și clima­tizare (de la întreprinderea de ventilatoare București). Avem și două unități din județ că­rora le adresăm rugămintea să ne livreze mai repede utilajele contractate s I.U.P.S. Suceava (utilaje de laminare) și I.M.I. Suceava (o seamă de aparate de măsură și control). Pentru ca specialiștii noștri să cunoas­că foarte bine, încă din faza de montaj, tehnica din dota­rea secțiilor și atelierelor, ei participă direct, alături de montorii de specialitate, la a­­ceastă activitate. TELEVIZIUNE JOI, 15 IANUARIE 20.00 Telejurnal. 20.20 Viața economică. Priorități ale cinci­nalului. Direcții de acțiune în cadrul programului de ridica­re a nivelului tehnic și calita­tiv s înnoirea producției. 20.30 Columnele independenței. Emi­siune - concurs dedicată ani­versării a 110 ani de la cuceri­rea Independenței de stat a României, realizată în colabo­rare cu Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul Uniunii Asociații­lor Studenților Comuniști din România, Consiliul Național al Organizației Pionierilor Muzeul de Istorie al Republi­și­cii Socialiste România. Partici­pă reprezentativele județelor DÎMBOVIȚA, OLT, SATU - MARE și SUCEAVA. 21.50 Telejurnal. 22.00 închiderea programului. PE ECRANE JOI, 16 IANUARIE IN MUNICIPIUL SUCEAVA . „Modern“ : Spartacus , 9. 13, ifi. 15, 19.30 ; „Tineretului" : Săgeata neagră ; 10, 15, 17 ; „Arta" : Un comando pentru apă grea ; 16, 18.30 ; „Burdujeni“ : Fiii „Marii Ursoaice“ : 16, 18 ; CÎMPULUNG MOLDOVENESC : „Moldova“ Ca­­ravana misterioasă : „Luceafărul": Pruncul, petrolul și ardelenii ; FĂLTICENI : „Doina“ : Sunt timid dar mă tratez ; GURA HUMORU­LUI : „Lumina“ : Bătălia din­­ umbră ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Provocarea dragonului ; Cămin pentru nefamiliști (Sala mică) ; ȘIRET : Lanțul amintirilor ; SAL­­CA : Fiii „Marii Ursoaice" : VA­TRA DORNEI : „Dama" : Răzbu­narea haiducilor ; „Clubul stațiu­nii" : Superman. (Urmare din pagina I) activității întreprinderii, si­tuație cu binefăcătoare efecte îndeosebi asupra costurilor de producție. Ceea ce, iată, nu se totîmplă și în cazul de față. Dar să argumentăm. Mult mai mult decît în alte sectoare de activitate, în coo­perația meșteșugărească din municipiu raționalizării ilu­minatului i s-a acordat o aten­ție deosebită. Doar într-un singur loc ne-am reîntîlnit cu becurile incandescente (atelie­rul de cizmărie comandă din cartierul „Georgel Enescu“), în rest funcționînd numai ilumi­natul fluorescent. In majori­tatea cazurilor s-a apelat la iluminatul local și, în cîteva din secțiile unde este necesar, la secționarea acestuia. Sur­priză a fost însă să găsim, în același complex chiar (de e­­xemplu, în cel din cartierul amintit), și iluminat local, și iluminat rămas (croitorie - bărbați, „pe vechi" marochi­­nărie, cojocărie etc.), ceea ce trădează inconsecvență în ma­terializarea propriilor măsuri, în complexul „Areni" ilumi­natul local lipsește cu desăvîr­șire, la atelierul de cojocărie (șef de unitate — Dumitru Ga­bor) arzînd 5 tuburi de 40 W fiecare, cînd ar fi fost sufi­ciente două, cel mult trei, dar да dori­te, pentru a ilumina nu­mai mesele de lucru. Iritat de „pretențiile“ întreprinderii reprezentanților furnizoare de COMPARAȚIA ACUZA INERȚIA energie electrică, un lucrător de aiei ne-a redemonstrat că sunt încă destui aceia ce nu înțeleg că există o legătură foarte strînsă între modul în care gospodăresc energia elec­trică la locul lor de muncă și numărul și durata întrerupe­rilor în furnizarea acesteia în locuințele noastre. Problema fiarelor de călcat mari, care consumă mult, a rămas nerezolvată. Cele cu termostat „nu sunt bune în croitorii“ (Alexandru Crăciu­­nescu, Radu Iriciuc, Mircea Ti­­ron, Dumitru Brînzei, Paula Posteucă etc.). Se pare însă că se utilizează fiare de călcat grele cu mai multe tipuri de rezistențe. „Noi le folosim pe cele cu rezistențe de 450 W. Le încălzesc mai greu, dar le putem folosi, e drept, (Dumitru Brînzei). Este totuși­­­ bine să se generalizeze cel puțin această soluție. Altfel, numai la „Moda" se consumă 30 kW într-o oră cu călcatul. în finalul articolului din 1985 propuneam luarea de mă­suri speciale pentru complexul din bulevardul George Enes­­cu, secționarea iluminatului, generalizarea celui local, insta­larea de contoare în fiecare secție. Nici una dintre aceste propuneri, deși justificate,n­-a prins viață în acești doi ani... Rămîne ca, cel puțin de-acum înainte, conducerea coopera­tivei meșteșugărești în cauză să stimuleze receptivitatea ce­lor vizați, să acționeze pentru aplicarea măsurilor de econo­misire a energiei electrice. ZORI NOI 9 Pagina 2

Next