Zori Noi, ianuarie-martie 1989 (Anul 42, nr. 12210-12285)

1989-01-15 / nr. 12221

r „ISTORIA POPORULUI ROMÂN IN CONCEPȚIA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU (u­­rmare din pagina I) Noua dimensiune dobîndi­­tă de știința istoriei prin e­­valuarea incontestabilului aport pe care-1 poate aduce la cultivarea patriotismului socialist, la desfășurarea ac­tivității politico-ideologice a partidului în vederea conti­nuării și dezvoltării tradi­țiilor progresiste ale poporu­lui român este pe larg ana­lizată în studiul lui Nicolae Petreanu („Cunoașterea isto­riei poporului român — bază a întregii activități ideologi­ce de educație patriotică so­cialistă al maselor“). O altă idee-forță, riguros argumentată în opera pre­ședintelui României socialiste și care a devenit unul dintre principiile călăuzitoare ale cercetării istorice românești, vizează lupta permanentă a poporului nostru pentru li­bertate, continuitate, uni­tate și independență nulă. Aspectele acestei națio­idei sânt pregnant puse în lumină în studiile semnate de Ște­fan Olteanu, Mircea Mușat, Augustin Deac și Ștefan Ște­­fănescu. La rîndul lor, autori de prestigiu ca Mircea Malița, Virgil Cândea, Florin Con­stantin, Gheorghe Unc ne demonstrează convingător că istoria, întemeindu-se pe cri­teriile materialismului isto­ric, și-a dobîndit rolul de „Historia militam“ — istorie angajată pentru popoare, pentru state, pentru umani­tate. Analizînd științific, ne­părtinitor, activitatea eco­nomică, socială și politică, istoria poate contribui la în­tărirea unității spirituale a colectivității umane, afir­­mîndu-se ca forță ideologi­că în marele efort de apro­piere, de înțelegere și coope­rare între toate națiunile. Ea devine astfel cu­ adevărat „magistra vitae“. Parcurgînd cele peste 350 de pagini ale volumului de refe­rință, înțelegem foarte bine faptul că istoriografia noastră beneficiază de un cadru fertil, sigur, bine luminat spre aborda complex și profund­a obiectivele ce-i stau în față și a-și finaliza eforturile in lucrări de sinteză capabile să ne prezinte în lume în acord cu realitatea demnă a trecutului și prezentului nos­tru. ________________________ PENTRU UN PÂMINT MAI FERTIL • O echipă de­­ instructori de la C.A.P. Moara s-a spe­cializat în lucrări de îmbu­nătățiri funciare. începută cu 15 ani în urmă, activitatea a­­cesteia a determinat ca, anual, prin lucrări de drenări cu tu­buri ceramice, să fie integrate circuitului agricol, cu un po­tențial productiv sporit, cîte 5 ha de teren. Un nou pro­gram prevede ca alte 71 ha de terenuri accidentate și cu exces de umiditate să devină fertile într-un viitor apropiat. Valoarea investiției se ridică la 3 milioane lei. • Deși fertilitatea naturală a solului, în raza de activita­te a Fermei vegetale din Dor­­nești a I.A.S. Rădăuți, este mai scăzută, s-a reușit ca, prin eforturi deosebite — fer­tilizări cu gunoi de grajd, a­­plicarea de amendamente, alte lucrări de îmbunătățiri funcia­re —, aceasta să crească, atestă în primul rând rezulta­­­tele bune obținute la producția de furaje în anul trecut (mai mari, numai la fin, cu pes­te 66 la sută față de anul anterior), confirmarea reușitei în acest sens urmînd să o a­­ducă acest nou an agricol. Repere energetice Foto: D. HUȘANU • SEARA SUCEVEANA de mîine va fi consacrată «nvăcării personalității lui MIHAI EMINESCU . Își vor da concursul cercetătorii Dimitrie Vatamaniuc (Muzeul de istorie a literaturii române), George Muntean (Institu­tul de istorie și teorie literară „G. Călinescu")... PE ECRANE DUMINICA, 15 IANUARIE ÎN MUNICIPIUL SUCEAVA . „Modern“: Ce se întâmplă doc­tore ?: 6, 11, 13, 15, 17, 19 ; Centrul de cultură și creație „Cîntarea României" al sindicatelor : Alerg după o stea: „Burdujeni": Desene animate . 11. Taina reginei pi­raților ; 14, 16, 18 . CÂMPU­LUNG MOLDOVENESC : „MoldO­va“: Vagabondul; „Luceafărul" : Dragoste la Las Vegas; FĂLTI­CENI; „Doina“: Șeriful din Ten­nessee; GURA HUMORULUI: „Lu­mina" : Omul de pe bulevardul Capucinilor ; RĂDĂUȚI: „Flacă­ra“: El Dorado ; (Sala mică): Niș­te băieți grozavi ; ȘIRET : „In­coruptibilul“ de la etajul 19; SOLCA: Legenda șerifului din Tennessee ; VATRA dornei : „Doina“: Pisicile aristocrate. LUNI, 16 IANUARIE IN MUNICIPIUL SUCEAVA Centrul de cultură și creație „Cin­­tarea României" al sindicatelor 8 Monștrii ; 10, 13, 15.30, 13 ; „Bur­dujeni" : Marele premiu ; 15, 17.30; CÎMPULUNG MOLDOVENESC ; „Moldova“: Pisicile aristocrate ; „Luceafărul": o femeie singură; FĂLTICENI : „Doina" : Taina re­ginei piraților ; GURA HUMORU­LUI : „Lumina" : Lanțul de aur ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Feerie berlineză ; (sala mică) Aparta­mentul­­ ȘIRET : Noi, cei din li­nia In­ții : SOLCA ; Drumuri ne­umblate ; VATRA DORNEI: „DoR­na" ; întoarcerea din Iad. imagine din atelierul de im­primat produ­se confecționa­te de la între­prinderea de tricotaje „Zim­brul“ din Su­ceava Foto : D. VINTILA Continuitatea bunelor rezultate (Urmare din pagina I) invalizilor" din Rădăuți, „Zo­rile“ din Fălticeni, „Construc­torul“ și „Arta pielăriei“ din Suceava. — Tovarășe președinte, să revenim la baza tehnico-ma­­terială. Este aceasta corespun­zătoare, s-au luat, se iau mă­suri pentru modernizarea ei ? — Noi am luat măsuri de creștere a dotării tehnice a tuturor cooperativelor, achi­­ziționînd un important volum de mașini și utilaje noi, ceea ce contribuie la sporirea pro­ductivității muncii. Va conti­nua să aibă un rol important și în acest an atelierul pro­priu de prototipuri și reparații utilaje, în cadrul căruia vom continua asimilarea de mașini și utilaje, fie pentru nevoile noastre, fie — așa cum s-a întîmplat și în 1988­­- pentru nevoile altor uniuni și coope­rative din țară. Oricum, auto­­dotarea r­ămîne un capitol im­portant al activității noastre, în acest sens capacitatea de producție a atelierului sporind prin dezvoltarea acestuia. De asemenea, chiar de la înce­putul acestui an, va fi pus în funcțiune, la cooperativa „Su­­cevița“ din Rădăuți, un nou a­­telier, destinat realizării unor produse din lemn pentru ex­port și a unor țesături tip bumbac necesare producției proprii de confecții artizana­le. In ce privește perfecționa­rea organizării muncii și mo­dernizarea proceselor produc­tive, o experiență ce merită *— și va fi — generalizată es­­te îndeosebi cea a cooperati­velor „Munca invalizilor“ din Rădăuți, „Confecția“ din Su­ceava și „Zorile“ din Fălti­ceni. Noul, în toate ipostazele lui, va domina și producția a­­cestui an, circa 35 la sută din produsele realizate to 1989 ur­­mind a fi noi, realizate adică de colectivele noastre de pro­iectare tehnologică și de crea­ție. — O însem­nată parte din producție este destinată ex­portului, dumneavoastră reve­­nindu-vă sarcina de a conferi utilitate și frumusețe resurse materiale locale, unor ast­fel incit acestea să fie aprecia­te de beneficiari de peste ho­tare. Ce veți întreprinde în acest sens? — Colaborăm de mulți ani cu firme ce ne apreciază pro­dusele și care, indirect, ne fac reclamă — prin prezența jucăriilor din lemn, mobilei, micului mobilier, deosebit de largii game de împletituri din răchită și rogoz etc. — pe pie­țele de desfacere ale diferite­lor țări din lume. Nu vom du­ce lipsă de comenzi și, în bu­nă măsură, nici de materii prime — aț­ precizat dv. care sunt acestea —, astfel încît opinăm că planul la export va fi, ca întotdeauna, realizat și depășit. Au început bine a­­nul din această perspectivă — și vreau să remarc că aceste unități au și cea mai impor­tantă pondere la export — co­­operativele din Rădăuți și cea din Fălticeni. — Cooperația meșteșugăreas­că suceveană are importante obligații și pe tărîmul prestă­rilor de servicii către popu­lație. Ce noutăți aduce 1989 ? — Noutăți prea mari nu a­­duce acest an, noi dispunînd deja de o gamă suficient de diversă de servicii. Vom be­neficia totuși, în 1989, de noi spații destinate prestărilor de servicii, mai ales la Fălticeni, Rădăuți și Cîmpulung Moldo­venesc. Ceea ce trebuie să a­­ducă, la acest capitol, 1989 es­te un plus de calitate și de promptitudine, un comporta­ment ireproșabil al cooperato­rilor noștri în relația cu bene­ficiarii muncii lor. t La întreprinderea integrata de­mnă din Suceava, intr-o în­căpere largă, cunoscută sub denumirea de anticameră, „a domnit“, timp de 7 ani, ca se­cretară, stenodactilografa Floa­rea Fîrtăiș. în tot atâția ani ea a construit... un ciubuc cît o coloană de susținere, betonată și placată... cu bancnote. Unii spun că stilpul era... transpa­rent, ba chiar invizibil; alții, că ar fi fost foarte opac și dur vicit, atunci cînd s-au lovit de el, durerea... i-a secat la pungă. In încăperea amintită a intrat, de pildă, numita Ma­ria Russu. Țăcănind pe clavia­tură, primitoarea a privit-o cam de sus și a ascultat-o. „Vreau să muncesc și eu aici“, a zis femeia sfios, innodîndu-și colțurile basmalei. „în gene­ral nu se poate, dar în parti­cular ar fi posibil, dacă hotă­răsc eu — i s-a răspuns. Costă 2 000 lei ca să te înghesui In schemă“. Așa s-a pus prima cărămidă la stilpul traficului de influență. Mai întîi, cu mâ­nuța delicată și cu „mistria“, apoi... „cu lopata“. Pentru promisiunea că-i va încadra băiatul, numitei Iosefina Por­cos i-a cerut 3 000 lei și 10 kg carne de pa­săre. Ținea re­gim, ca să-și păstreze silue­ta, delicata se­cretară. Pentru a lucra la această Întreprinde­re,­­prin transfer de la C.F.C.H Suceava, mecanicul Filaret Grecu (satul Zaharești, comu­na Stroiești) a oferit un ciu­buc mai substanțial: 4 200 lei. Ca să aibă aromă îmbietoare, ciubucașul de 2 000 lei oferit de Sanda Porcus (Bogdănești) a fost însoțit de 2 pachete de cafea și 4 de țigări, numai pentru o încadrare proprie. A venit și lăcătușul mecanic Ni­colae Grecu și a cerut un transfer de la un loc de mun­că la altul în unitate și a­probare pentru un apartament confortabil. In timp ce dactilo­­grafia o adresă către centrală, amabila persoană specializată în promisiuni a zis că se poa­te, nu costă decît 6 000 lei. Le­ontina Maximiuc (comuna Moara) a venit la rînd... ca la moară. Pentru un transfer al unui băiețel de la o școală profesională bucureșteană la un liceu industrial sucevean, ea a scos dintr-o strânsă cu 7 noduri legături cu 4000 lei. Avea și Raveica Grămadă (Za­harești) de­plasat un băiat la unitate și a mai îngroșat „stâlpul “ cu 3­000 lei. Maria Grecu (Moara) a venit în an­ticameră pentru încadrarea fi­ului ei... foar­te blindată. In­cit secretara a trebuit să-și ia „liber“ să care „blindajul“ acasă. A dat cu deodorant că mirosea biroul a stînă și s-a grăbit să plece că spațiul că­pătase sonorități de „avicola". Adusese femeia și 8 kg de brinză și 3 cocoși pintenați. Apoi de la „colega" muncitoa­re Doina Romașicu a luat 5 000 lei, promițînd că­ î va procura tor motor de motocicletă. De la altă lucrătoare, pe nume Ma­­rieta Agarafinei, a încasat doar 1­000 lei tot pentru o... promisiune. A vrut s-o bucure și pe Rodica Balan cu o „ex­cursie“ la străinătate și a pri­mit modesta sumă de 1­000 lei., Dar intervenise ceva ciudat. Coloana marelui ciubuc înce­puse să se clatine. Era și cazul... Ciubucăreasa a scăpat ea prin urechile acului de condamnare și de închisoare ta urma actului de amnistiere. Unii mai șușotesc că ciubucul ei ar fi fost „transparent“. Nu se știe. Demolat prin forța lucru­rilor, „specialiștii“ n-au mai apucat să-i studieze cu lupa. VICTOR MICU SA mai. NICOLAE DAMIAN FOILETON Un ciubuc Lung de... 7 an! mul NOI • Pagina 2

Next