Zori Noi, ianuarie-martie 1989 (Anul 42, nr. 12210-12285)
1989-01-15 / nr. 12221
r „ISTORIA POPORULUI ROMÂN IN CONCEPȚIA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU (urmare din pagina I) Noua dimensiune dobîndită de știința istoriei prin evaluarea incontestabilului aport pe care-1 poate aduce la cultivarea patriotismului socialist, la desfășurarea activității politico-ideologice a partidului în vederea continuării și dezvoltării tradițiilor progresiste ale poporului român este pe larg analizată în studiul lui Nicolae Petreanu („Cunoașterea istoriei poporului român — bază a întregii activități ideologice de educație patriotică socialistă al maselor“). O altă idee-forță, riguros argumentată în opera președintelui României socialiste și care a devenit unul dintre principiile călăuzitoare ale cercetării istorice românești, vizează lupta permanentă a poporului nostru pentru libertate, continuitate, unitate și independență nulă. Aspectele acestei națioidei sânt pregnant puse în lumină în studiile semnate de Ștefan Olteanu, Mircea Mușat, Augustin Deac și Ștefan Ștefănescu. La rîndul lor, autori de prestigiu ca Mircea Malița, Virgil Cândea, Florin Constantin, Gheorghe Unc ne demonstrează convingător că istoria, întemeindu-se pe criteriile materialismului istoric, și-a dobîndit rolul de „Historia militam“ — istorie angajată pentru popoare, pentru state, pentru umanitate. Analizînd științific, nepărtinitor, activitatea economică, socială și politică, istoria poate contribui la întărirea unității spirituale a colectivității umane, afirmîndu-se ca forță ideologică în marele efort de apropiere, de înțelegere și cooperare între toate națiunile. Ea devine astfel cu adevărat „magistra vitae“. Parcurgînd cele peste 350 de pagini ale volumului de referință, înțelegem foarte bine faptul că istoriografia noastră beneficiază de un cadru fertil, sigur, bine luminat spre aborda complex și profunda obiectivele ce-i stau în față și a-și finaliza eforturile in lucrări de sinteză capabile să ne prezinte în lume în acord cu realitatea demnă a trecutului și prezentului nostru. ________________________ PENTRU UN PÂMINT MAI FERTIL • O echipă de instructori de la C.A.P. Moara s-a specializat în lucrări de îmbunătățiri funciare. începută cu 15 ani în urmă, activitatea acesteia a determinat ca, anual, prin lucrări de drenări cu tuburi ceramice, să fie integrate circuitului agricol, cu un potențial productiv sporit, cîte 5 ha de teren. Un nou program prevede ca alte 71 ha de terenuri accidentate și cu exces de umiditate să devină fertile într-un viitor apropiat. Valoarea investiției se ridică la 3 milioane lei. • Deși fertilitatea naturală a solului, în raza de activitate a Fermei vegetale din Dornești a I.A.S. Rădăuți, este mai scăzută, s-a reușit ca, prin eforturi deosebite — fertilizări cu gunoi de grajd, aplicarea de amendamente, alte lucrări de îmbunătățiri funciare —, aceasta să crească, atestă în primul rând rezultatele bune obținute la producția de furaje în anul trecut (mai mari, numai la fin, cu peste 66 la sută față de anul anterior), confirmarea reușitei în acest sens urmînd să o aducă acest nou an agricol. Repere energetice Foto: D. HUȘANU • SEARA SUCEVEANA de mîine va fi consacrată «nvăcării personalității lui MIHAI EMINESCU . Își vor da concursul cercetătorii Dimitrie Vatamaniuc (Muzeul de istorie a literaturii române), George Muntean (Institutul de istorie și teorie literară „G. Călinescu")... PE ECRANE DUMINICA, 15 IANUARIE ÎN MUNICIPIUL SUCEAVA . „Modern“: Ce se întâmplă doctore ?: 6, 11, 13, 15, 17, 19 ; Centrul de cultură și creație „Cîntarea României" al sindicatelor : Alerg după o stea: „Burdujeni": Desene animate . 11. Taina reginei piraților ; 14, 16, 18 . CÂMPULUNG MOLDOVENESC : „MoldOva“: Vagabondul; „Luceafărul" : Dragoste la Las Vegas; FĂLTICENI; „Doina“: Șeriful din Tennessee; GURA HUMORULUI: „Lumina" : Omul de pe bulevardul Capucinilor ; RĂDĂUȚI: „Flacăra“: El Dorado ; (Sala mică): Niște băieți grozavi ; ȘIRET : „Incoruptibilul“ de la etajul 19; SOLCA: Legenda șerifului din Tennessee ; VATRA dornei : „Doina“: Pisicile aristocrate. LUNI, 16 IANUARIE IN MUNICIPIUL SUCEAVA Centrul de cultură și creație „Cintarea României" al sindicatelor 8 Monștrii ; 10, 13, 15.30, 13 ; „Burdujeni" : Marele premiu ; 15, 17.30; CÎMPULUNG MOLDOVENESC ; „Moldova“: Pisicile aristocrate ; „Luceafărul": o femeie singură; FĂLTICENI : „Doina" : Taina reginei piraților ; GURA HUMORULUI : „Lumina" : Lanțul de aur ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Feerie berlineză ; (sala mică) Apartamentul ȘIRET : Noi, cei din linia Inții : SOLCA ; Drumuri neumblate ; VATRA DORNEI: „DoRna" ; întoarcerea din Iad. imagine din atelierul de imprimat produse confecționate de la întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava Foto : D. VINTILA Continuitatea bunelor rezultate (Urmare din pagina I) invalizilor" din Rădăuți, „Zorile“ din Fălticeni, „Constructorul“ și „Arta pielăriei“ din Suceava. — Tovarășe președinte, să revenim la baza tehnico-materială. Este aceasta corespunzătoare, s-au luat, se iau măsuri pentru modernizarea ei ? — Noi am luat măsuri de creștere a dotării tehnice a tuturor cooperativelor, achiziționînd un important volum de mașini și utilaje noi, ceea ce contribuie la sporirea productivității muncii. Va continua să aibă un rol important și în acest an atelierul propriu de prototipuri și reparații utilaje, în cadrul căruia vom continua asimilarea de mașini și utilaje, fie pentru nevoile noastre, fie — așa cum s-a întîmplat și în 1988- pentru nevoile altor uniuni și cooperative din țară. Oricum, autodotarea rămîne un capitol important al activității noastre, în acest sens capacitatea de producție a atelierului sporind prin dezvoltarea acestuia. De asemenea, chiar de la începutul acestui an, va fi pus în funcțiune, la cooperativa „Sucevița“ din Rădăuți, un nou atelier, destinat realizării unor produse din lemn pentru export și a unor țesături tip bumbac necesare producției proprii de confecții artizanale. In ce privește perfecționarea organizării muncii și modernizarea proceselor productive, o experiență ce merită *— și va fi — generalizată este îndeosebi cea a cooperativelor „Munca invalizilor“ din Rădăuți, „Confecția“ din Suceava și „Zorile“ din Fălticeni. Noul, în toate ipostazele lui, va domina și producția acestui an, circa 35 la sută din produsele realizate to 1989 urmind a fi noi, realizate adică de colectivele noastre de proiectare tehnologică și de creație. — O însemnată parte din producție este destinată exportului, dumneavoastră revenindu-vă sarcina de a conferi utilitate și frumusețe resurse materiale locale, unor astfel incit acestea să fie apreciate de beneficiari de peste hotare. Ce veți întreprinde în acest sens? — Colaborăm de mulți ani cu firme ce ne apreciază produsele și care, indirect, ne fac reclamă — prin prezența jucăriilor din lemn, mobilei, micului mobilier, deosebit de largii game de împletituri din răchită și rogoz etc. — pe piețele de desfacere ale diferitelor țări din lume. Nu vom duce lipsă de comenzi și, în bună măsură, nici de materii prime — aț precizat dv. care sunt acestea —, astfel încît opinăm că planul la export va fi, ca întotdeauna, realizat și depășit. Au început bine anul din această perspectivă — și vreau să remarc că aceste unități au și cea mai importantă pondere la export — cooperativele din Rădăuți și cea din Fălticeni. — Cooperația meșteșugărească suceveană are importante obligații și pe tărîmul prestărilor de servicii către populație. Ce noutăți aduce 1989 ? — Noutăți prea mari nu aduce acest an, noi dispunînd deja de o gamă suficient de diversă de servicii. Vom beneficia totuși, în 1989, de noi spații destinate prestărilor de servicii, mai ales la Fălticeni, Rădăuți și Cîmpulung Moldovenesc. Ceea ce trebuie să aducă, la acest capitol, 1989 este un plus de calitate și de promptitudine, un comportament ireproșabil al cooperatorilor noștri în relația cu beneficiarii muncii lor. t La întreprinderea integrata demnă din Suceava, intr-o încăpere largă, cunoscută sub denumirea de anticameră, „a domnit“, timp de 7 ani, ca secretară, stenodactilografa Floarea Fîrtăiș. în tot atâția ani ea a construit... un ciubuc cît o coloană de susținere, betonată și placată... cu bancnote. Unii spun că stilpul era... transparent, ba chiar invizibil; alții, că ar fi fost foarte opac și dur vicit, atunci cînd s-au lovit de el, durerea... i-a secat la pungă. In încăperea amintită a intrat, de pildă, numita Maria Russu. Țăcănind pe claviatură, primitoarea a privit-o cam de sus și a ascultat-o. „Vreau să muncesc și eu aici“, a zis femeia sfios, innodîndu-și colțurile basmalei. „în general nu se poate, dar în particular ar fi posibil, dacă hotărăsc eu — i s-a răspuns. Costă 2 000 lei ca să te înghesui In schemă“. Așa s-a pus prima cărămidă la stilpul traficului de influență. Mai întîi, cu mânuța delicată și cu „mistria“, apoi... „cu lopata“. Pentru promisiunea că-i va încadra băiatul, numitei Iosefina Porcos i-a cerut 3 000 lei și 10 kg carne de pasăre. Ținea regim, ca să-și păstreze silueta, delicata secretară. Pentru a lucra la această Întreprindere,prin transfer de la C.F.C.H Suceava, mecanicul Filaret Grecu (satul Zaharești, comuna Stroiești) a oferit un ciubuc mai substanțial: 4 200 lei. Ca să aibă aromă îmbietoare, ciubucașul de 2 000 lei oferit de Sanda Porcus (Bogdănești) a fost însoțit de 2 pachete de cafea și 4 de țigări, numai pentru o încadrare proprie. A venit și lăcătușul mecanic Nicolae Grecu și a cerut un transfer de la un loc de muncă la altul în unitate și aprobare pentru un apartament confortabil. In timp ce dactilografia o adresă către centrală, amabila persoană specializată în promisiuni a zis că se poate, nu costă decît 6 000 lei. Leontina Maximiuc (comuna Moara) a venit la rînd... ca la moară. Pentru un transfer al unui băiețel de la o școală profesională bucureșteană la un liceu industrial sucevean, ea a scos dintr-o strânsă cu 7 noduri legături cu 4000 lei. Avea și Raveica Grămadă (Zaharești) deplasat un băiat la unitate și a mai îngroșat „stâlpul “ cu 3000 lei. Maria Grecu (Moara) a venit în anticameră pentru încadrarea fiului ei... foarte blindată. Incit secretara a trebuit să-și ia „liber“ să care „blindajul“ acasă. A dat cu deodorant că mirosea biroul a stînă și s-a grăbit să plece că spațiul căpătase sonorități de „avicola". Adusese femeia și 8 kg de brinză și 3 cocoși pintenați. Apoi de la „colega" muncitoare Doina Romașicu a luat 5 000 lei, promițînd că î va procura tor motor de motocicletă. De la altă lucrătoare, pe nume Marieta Agarafinei, a încasat doar 1000 lei tot pentru o... promisiune. A vrut s-o bucure și pe Rodica Balan cu o „excursie“ la străinătate și a primit modesta sumă de 1000 lei., Dar intervenise ceva ciudat. Coloana marelui ciubuc începuse să se clatine. Era și cazul... Ciubucăreasa a scăpat ea prin urechile acului de condamnare și de închisoare ta urma actului de amnistiere. Unii mai șușotesc că ciubucul ei ar fi fost „transparent“. Nu se știe. Demolat prin forța lucrurilor, „specialiștii“ n-au mai apucat să-i studieze cu lupa. VICTOR MICU SA mai. NICOLAE DAMIAN FOILETON Un ciubuc Lung de... 7 an! mul NOI • Pagina 2