Adevěrul Literar şi Artistic, decembrie 1933 (Anul 14, nr. 678-682)
1933-12-03 / nr. 678
'.Pagina 2-a ....................... să-l scoatem mult puțin cât este apt și să-l dăm la lumină?” Și mă Vei simt neliniștită ca în fața contraștiinței mele. Despre d. D. Pomicăceiu, savantul a cărui radioasă fel aparență tinerească n’ar trebui fie să îngăduie sărbătorirea unei acujtât de nepotrivite aniversări, tul îmi voi permite să povestesc o cui amintire. Le Mergeam des la ministerul Industrucțiunii pentru interese per pasonale. Cine nu cunoaște lungile zi așteptări, introducere a unor fel scurte clipe de audiență la eaammenii mari și cu influență? Veces cin și tovarăș în aceste lungi car clipe aveam, de câteva zile, pe lui un personagiu, a cărui fineță și un spiritualitate în trăsături, îmi ade mintea pe cineva foarte cunos- risc cut, dar căruia nu puteam să-i noi spun un nume. Căutai cu insis- motența prin amintirile mele în zadar. In cele din urmă mă gândiimu că ceiace face să-mi pară atât cu de cunoscut este, poate, asemămenarea cu mulți din savanții îni străini pe care-i cunoscusem. voi Avea, ce e drept, în comun cu cei mulți din ei, nu numai fineța De spiritualizată a chipului, ci și știi eleganța simplă, discretă, dar eu căutată în cele mai mici amăroi munțimi ale ținutei exterioare, răs de la floarea la butonieră, la net cravată și la colțul de batistă de roce albeață strălucitoare, până la file gheatra perfect adaptată încălatâ țămintei impecabile, totul era de pre o distincție desăvârșită. Unele mici detalii însă, ca vioiciunea mai vreunui gest, scăpând perfectei peisale stăpâniri de supracivilizat, ai unele scăpărări de sinceritate în pe expresie sub masca sa de occi Studental controlat, mă făcură să așa cred că nu e român, chiar înatente de a-i auzi vorba. tot în cele din urmă, plictisit de fi < așteptare, tovarășul meu de su fieferință intră în vorbă cu mine. ase Nu aș putea descrie uimirea, admirația până la stupoare pe ac 1 care mi-o provocă convorbirea cui cu distinsul personagiu. Ce far litt mec emana din glasul, gestul și ata vorbele sale de o frumusețe sa dubră în selecțiunea lor, ce pro nu funzime și subtilitate de gândire, ce cunoștință largă a tutudiror problemelor gândirii, cele- cai deri originale și ce natural, ce cer simplicitate în arta rafinată a vecierilor literare și artistice... oinul meu se recomandase, nu știu ce nume spusese,i eu înțelesei Stoicescu. Cel de Stoicescu să fie acest port gentleman, acest prinț al țetării, acest stăpân al cuvânții? Ținuse conferințe după a înțelesei din conversație, poate, mă băteam eu cu gânt, să se fi ținut conferințe de așa calitate și eu să nu fiaunimic de existența unui astde Stoicescu? Răscolit prin intirile mele?... nici un Stoicu pe care să-l pot pune măi la picioarele interlocutorimeu. Nu mai asistasem la astfel de „Gala” intelectual la Geneva, în tovărășia mnor maeștri Theodore Fleur 7, Pictet de Rougemont, Ednd Claparede... Câteva zile de a rândul s’a azât... Stoicescu de admirația care mă fulgerase, de nedurirea mea aiurită, până ce, l’o zi, cineva îl aborda cu bele „Vă salut cu profund pect, Domnule Pompeiu”. Amnule PompeiuL. Gine nu- i pe Domnul Pompeiu. Dar îl cunoscusem de mult cu o ficească mustață neagră. In timp fusesem trei ani la Géza, venise războiul... Nu-l mai moscusem în chipul săpat în leș, lucrat atât de frumos, cu tea nuanțe și variații de ex:fie în trecerea anilor... Dacă m’aș fi știut în fața estrului, a savantului Pomu, n’aș fi avut spontaneitatea nirației, stupoarea fermecată care am avut-o în fața unui frescu, necunoscut, dar des formidabile proporții. Poanici maestrul nu ar fi avut la bună dispoziție și nu mi-ar dăruit cu atâta generozitate area conversației sale fără deșmănare... Iar astfel am avut norocul de moaște în plinul său farmec cuceritor al acestei personații în care se complectează și de fericit bogăția unei eroii excepționale cu geniului om de știință... am furat destinului câteva pe de bucurie intelectuală, ce nu ne e îngăduită, de abiu, decât foarte rar. IZABELA SADOVEANU Cale id Statistica șomajului în Franța , 1 • J Kai Ro La 4 Noembrie 1933, numărul soții merilor înscriși oficial este de aci 237,324 In fondurile de șomaj și de 247 în birourile de binefacere, în total 237,571 dintre care 186,003 Vi bărbați și 51,568 femei. __ Săptămâna trecută acest total era , de 232,632 + 248=232,880. ] Se vede deci o creștere de 4,691 ^ Șomeri înscriși în cele două categoorii de instituții. ța Anul trecut în aceiași săptămână sau a lunei Noembrie, erau 252,237 șomai meri înscriși în fondul de șomaj și de 527 în birourile de binefacere și asisistență socială, în total 252,764. ha Pentru anul acesta se observă deci o scădere de 15,193 șomeri vii scriși, ca aci Premiul Nobel de știință ac Premiul Nobel de știință împărțit, în anul acesta, intre a fost Erwin Schrödinger și P. A. M. Dirac, nu pentru a recompensa descoperirea noilor aspecte ale teoriei atomice, lui Profesorul Erwin Schrödinger esc austriac, dar lucrează la Oxford. Profesorul englez Dirac, în vârful stă de treizeci și unu de ani, este „fellow” de la Saint-John’s College ca din Cambridge și profesează mate ri,maticile la această universitate. Premiul Nobel pentru chimie pe anul 1933 nu a fost decernat. El a av fost rezervat pentru a fi decernat de în anul viitor. in Hrib «kV».* 0 scop MBB———— Profesorii Sörensen din Coperiga, Kaner din Zürich și Robert binson din Oxford erau vanddlacu cele mai maile șanse pentru îsi premiu. zitarea castelelor nu s’a acordat desigur destulă imitanță inițiativei luată spre sfarul sezonului trecut. E vorba de starea anumitor castele din Franze numite prin bogății de artă 1 prin frumusețea lor intrinsecă, rea va fi permisă de acum înainte către proprietari în anumite ore în schimbul unei mici sume de ni. Reședințe de o rară bogăție, pere un simplu muritor nu le putea mira decât de departe, vor deveni cosibile turiștilor. Ușile sever zăvorite se vor decide, iar multe porți întredeschise r lăsa să se vadă parcuri necunscute până acum. Această inițiativă se pare că a fost îtă de Ducele de Noailles și de ictorul Carvallo și unul și celălalt bitom de-o arhitectură aleasă. Ei au făcut primii pași, obținând eziunea mai multor proprietari de stele situate în împrejurimile Pasului. Să sperăm că încercarea lor va da succes și că ’n curând va fi ischis publicuului un număr câtai mare de castele. LAWRENCE IN D. H. Lawrence, cunoscutul romanului deAMANTUL DOAMNA a fost din nou tradus în roi apărută a acestui îndrăzn „FEMEI IN ” și e un roman de fină analizate întâmplări petrecute în se urăsc, și Romanul „FEMEI IN SMIAC Zaharia Stancu și editat de ROMÂNEȘTE scriitor englez, autorii nare succes il CHATTERLEK nânește. Cartea recentei autor e intitulataRAGOSTE‘ ?ă psihologică și de cintre oameni care se iubesc se ucid. îl eStE“ e tradus de d- UNIVERSALA Alcala\ Actualități științifice » » ! traiul fără larincrt» tant ca un bacil foarte vinile traiul iara laringe poate fi atenuat, în care caz acori , imunitatea împotriva boalei cori Un medic german, dr. Gutzmann, pânzătoare, arătat de curând că pierderea la o altă descoperire, tot atât agelui, pricinuită de o intervenție importantă, a lui Roux — făcută chirurgicală necesară, nu însemnea colaborare cu Jersin — este că de câtul de puțin și pierderea voteria este datorită un microbii ii, deși laringele este socotit în — așa cum se credea in general nu eral ca organul esențial al gracitoxinelor acestor microbi, iliuii. In urma acestei descoperiri, po In acest caz însă e nevoie de un a pus la punct regulele seroterapatamenii și un exercițiu special antidifterice. Până atunci num Surogatul laringelui îl constitue.... cobaii fuseseră vindecați prin iofagul. Principiul metodei portul lui Behring și Kitasato. este de la zgomotul produs prin ra Roux , cel dintâi care injetezea aelile digestive, serul de cal copiilor bolnavi. Pr La început, acest fel de a vorbi această inovație, mortalitatea se face cu oarecare greutate. Cu fantilă, datorită difteriei, scade inpai însă și prin exerciții sufi mediat de la 50 la 10%. In un lente, persoanele lipsite de laringe entuziasmului stârnit de aceaot ajunge uneori chiar să fie dis- descoperite, se lansează întrar ursuri și să cânte o subscripție publică. Care coligraful se aude atât de bine și cutează repede fondurile necesar timbru atât de natural, încât un pentru înființarea Institutului Pirofan nu remarcă nici o deosebit curs. Pacienții își pot îndeplini astfel Roux preia în 1904 direcția î mod normal îndeletnicirile lor acestui Institut, pe care-l organizi Durata tratamentului e foarte rară într’un chip admirabil, labilă, dar succesul lui— asigură avantul german e absolut sigur. Teama exametismul in culori Medicii psihiatri ruși M. Ibref și Vladimir Tomof au exar Există o Întreagă serie de procenat mai de aproape în laboratorie, cu ajutorul cărora se pot reade psiho-fiziologie emoția bolnava filme în culori, folosind ochișlor, înainte de operație și aceea unele aparate cinematografice, candidaților școalei Înainte de Este însă îndoelnic dacă aceste depune un examen. In urma a filme colorate au un aspect Cu ademeroase cercetări minuțioase ăr»t estetic. Ceea ce ne-a fost dat simptomelor de teamă — palpii vedem până acum semăna mai ține inimii, creșterea tensiunii si e grabă cu niște cărți poștale cu gelul etc., ei au ajuns la conchi irate, tonuri dulcege și de un gust ciudată că teama de examen pestul de plat,voacă reacțiuni fiziologice mult . Dar nu această imperfecțiune es violente ca frica de bisturiul c etică este pricina pentru care fii zurgului, iul în culori n’a cucerit încă e adevăratul motiv constă în del- Aniversarea primei uerile excesive și dificultățile tehnice, pe care le necesită realizarea ascensiuni aeriane alui'Marrory: ■Fiecare copie a unui film colorat T , , .... are un timp atât de îndelungat, atci acesta sau împlinit încât exploatarea lui Încetează de a . . . ,c..n , doi tehnici mai fi rentabilă: francezi, ^raI11 Ioseph și Eller De aceea, se cuvine să semnalăm M_ontSomer, au reușit sa ridice :a un progres considerabil o înova^>uh_ primul aerostat. rație realizată de curând în Ger . l..upa. O serie de nanta: așa numitul film „Gaspar- malta, în aer o sferă încercări de umplută color”, care poate fi copiat — în galon de apa sau cu hidrogen, tocmai ca și filmele în alb și ne care r' au reușit întrucât ;ru — cu ajutorul mașinelor obiș Poru se condensau și hidrogenul lutie. * scurgea prin învelișul globului, întrucât prin noul procedeu s’au ^ Montgolfier au folosit cu suc rezolvit dificultățile de ordin eco- aerM1 cald. Comic, e de așteptat ca să asistăm Realizarea aerostatului cu acum și la o reală îmbunătățire a cam a reușit pe deplin, îar a ucernelor, din punct de vedere arteȘa,eru]ul sa făcut în trei etsistic, întâi, un glob cu un volum d metri cubi a fost înălțat în cam _ , „ ” . inventatorului, atingând plajui Apoi, un balon enorm cu un diarometru de 12 m., a fost ridicat în piața publică din orășelul francez Annonay (unde locuiau frații Montagy golfier), dar fără pasageri. In sfârșit, la 23 Noembrie 1783, un ba Ț“ion construit pe aceleași principii ca și-a luat zborul dintr’o grădină din es' Paris, având pe bord ca pasageri, doi nobili francezi. Ascensiunea a reușit pe deplin și aeronauții s’au reîntors nevătămați pe pământ." 111- Ulterior, aerostatele au fost unitor plate cu hidrogen în loc de aer cald, iar în epoca marii revoluții franceze au slujit și obiective miolitare. ,reîn onoarea fraților Montgolfier, iar aerostatele cu aer cald au primit reb denumirea de „montgolfiere”. azi rin Radio - impamatoril in ' .. ' 1 1- De curând s’a demonstrat la Mimalano, în prezența unei comisii de s la specialiști, un ingenios aparat, dansatorii inginerului Compare ec" E vorba de un dispozitiv care conectat la o mașină de scris, reuusșește să transmită la distanță, pi cale radiotelegrafică orice text scris. In momentul când la emisiune și bate un text la marina de scris, în punctul de destinație receptorul imprimă știrea pe un sul de hârtie. Firește, perspectivele nouei invențiuni sunt vaste. Dp- Rămâne însă de văzut până la cima distanță poate funcționa neturbura radio-imprimatorul. îvi- 1 a Fotografia in serviciul nu- 1 1i a televiziunii ân- ....... izia In mecanismul televiziunii aven ra nevoie să explorăm imaginea, o mai care vrem s’o transmitem la distaniță, descompunând-o în puncte sa părți elementare, de luminozitat diferită. S-a constatat că această operați de explorare se face mai ușor, prin folosirea unor filme fotografice, întrucât e mai simplu de explorat un film decât direct un obiect. Posibilitatea de a întări pe cal 150 electrică imaginile fotografice al ieni filmului — în cursul transmisiuni vie — ne permite de a întrebuința perntru înregistrare filme extrem d subțiri, care pot fi foarte repede dle avelopate, fixate și uscate, cu Procedeul, deși rapid, prezintăen- însă neajunsul unui consum considerabil de filme. 1 se De aceea s’a recurs la ideea de sra imprima filmul pe un sul fără sfâi ,ces șit, care, după explorare, e liber, de film și prevăzut cu un strat ne aer sensibil, pentru realizarea imagierinei următoare, ape. In chipul acesta, acelaș sul poate servi pentru transmisiunea diferieratelor imagini. nul______________ I. S. capacitatea zăcămintelor .^■^.■nCT^mTBnuri ,■ .,7..r. le petrol . .. r Analize Evaluarea volumului rezervelor unei mine de cărbuni se efectuia Sehnsucht 202. — Lipsă depă într’un chip foarte simplu. Judecăți Lărgime de vederi. La Diferitele straturi sunt evidenția- pătrunzător, clar, dar nestabil. Fie prin sondagii și grosimile resultă frământare lăuntrică, efective ale acestor straturi se de multă agitație. Nerăbdare. Te duc, fie din rezultatul exploatării, chibzuială. Intenții de viață pro fie din sondagii. Cunoscând prin că, dar nu destulă tenacitate , studiul geologic al terenului, supra- a înfăptui. Aspirații multiple și c fața zăcământului, o simplă înmult radictorii. Nu călătoriți, cel pi [ire ne dă cifra rezervelor cu o a câtăva vreme: văd o primejdie proximație suficientă. accident corporal. Cazul petrolului este cu totul dinV ore Măgură.—Inteligență s ferit. Aci avem a face cu un mine- zilă și profundă. Voință disciplieu esențialmente mobil și preve- Preocupări sociale. Aspirații derile, destul de delicate și ele, topice, încercați să echilibrați pot fi dejucate de un mare număr la dvs. sentimentală. Puneți mai de factori accidentali. preț pe opinia semenilor ci Iată metoda folosită de Biroul de aci înainte, și bizuiți-vă geologic al Statelor Unite, mult pe aptitudinile dvs. și pe •. Un puț petrolifer are la începutÎbnța pe care o aveți de valórtul existenței lui un debit extrem .s‘ *n§njlh Xa ..sa?,J?tea' , £?.' de neregulat. Apoi, după o perioa mi se po are slăbit. Vad o debilidă de stabilizare, urmează o des- nervoasa pronunțata, și a debili creștere continuă și progresivă a organica generala. Munciți cu producției, după o lege — de altfel de rație catava vreme, empirică — care se aplică la mai Alcibiade-Brăila.— Debilitate toate puțurile. venită în mare parte din uzura Dacă două puțuri au dat într’un templui Surmenaj. En anumit interval de timp producții para «° Prelungita. Lui egale, putem conchide că și în intramantat din pricina unei tot vor furniza deasemenea tonagii W?1-1 sensibilități, care degener sensibil egale, oricare ar fi vârsta adeseori intro excesiv a preocuputurilor. Ajungem astfel, prin ex- Pr(JPr.la persoana. Agitație, trapolare, să calculăm tanagiul re- Leațuri și multe acțiuni pripitezervelor descoperite la un moment nutile. Cautați calmul și echilibrat. Sunteți nemulțumit de activi dvs., care nu se potrivește as] P .. Puiilor dvs., e o situație care e ] emite ROUXbil să se schimbe curând; daceastă schimbare va necesita o fatalitate a smuls Franței în partea dvs., o tenacitate și sinstru o singură săptămână, trei vale de ordine care deocamdată vă roși oameni de știință și adevărați sește, binefăcători ai omenirei: materia Ing. L.Câmpina. — Profizicianul Painlevé și bacteriologii zdruncinare a sistemului de Calmette și Roux. Aspirații multiple, dar nu de pe primii doi ne-am ocupat în putere de realizare. Voință vie tr’o cronică precedentă. Sensibilitate. Inhibiții internici vom aminti pe scurt câteva care nu lasă loc unei libere mar realizări mai de seamă ale lui Ețări a aptitudinilor intelectuale, mile Roux, directorul Institutului lualitate dezordonată, încerca! Pasteur din Paris. puneți mai multă ordine în Dr. Roux este acela care în 1887 dvs., afectivă, printr’o experiență rămasă celebră, Radu Ilie. — Remarcabile în a stabilit faptul extrem de toporic intelectuale. Agitație. Nevoiț . Metagnomii Pre- activitate. Entuziasm tineresc. Nefrnttatornicie. P rea nemotivate. Deprimări frecvente Nerăbdare. Egocei prea trism. Veți trece în curând printr’in tuși șir de frământări sentimentale,cu urma cărora va trebui să birui spre gândul sinuciderii, ubi . Valul Ghemigtan. — Dezordii ,f ia viața sexuală, mergând până obsesii uneori. Din această pricin o viață interioară turburată. Sunte sub totuși un om de acțiune și de voință, și aveți puterea de a vă înfrân 1 a- trebue numai să va hotărîți. Un prel anunțat^ spirit de aventură vă îndeamnă la o schimbare radicală a vs a situației dvs., actuale, neputința mai a realiza, pentru moment. Intențicon dvs., favorizează o stare de depi arensiune. Vă văd poruncind unei mi rdulțimi de oameni. Este aceasta o zeitate civită a dvs., sau o stare de fapt? state mo- M. prop c „ : „ SIS _Jt • L/ • _ recenteți in cuprinsul acestei rubrici crea torii pot obține în mod absolut greazatuit o analiză melagnomică suma ÎFA1*6 numai dacă solicită o asemenea daltenaliză dintr’o reală necesitate Y viațăitate. Pentru aceasta sunt suficiente nurateva ran^uri scrise firesc, indi prent copiate sau nu, cu creionul : Pe cerneală, etc. Pentru mai multă pi din cazune în răspunsuri să se ind ■ . .. data exactă a nașterii, pe stil ! (ziua, luna, anul — dacă e posiblip' și ora), undă Eventual să se asocieze și o fervos grafie, pe care ne obligăm s’o restulătuîm la cerere, egală. Scrisorile trebuie să fie înspțioare de trei cupoane succesive de ti lifes celui de mai jos. il SenA devenit"Literar Vrala CUPON No. 2 M'tagnomie isuși l" ......i.mi—I...—..„„8 e de Răzbunări ridicole In aceiași zi in Franța, s’au produs două atentate împotriva a două statui. Statuia lui Derouléde a fost mutilată cu ciocanul și mânjită cu cerneală, iar monumentul lui Briand a fost stropit cu vitriol... Dacă și asta se numește patriotism... a_ Radiofonia in expedițiile n —T—------—-----------37 polare a" |- -----------— In urma înțelegerii dintre di Marconi și membrii expediției in antarctice a amiralului Byrd, savantul italian va transmite în j ® iarna viitoare prin radio toate informațiunile expediției din erit- regiunile antarctice. |d Premiul Gringoire T> Ziarul săptămânal Gringoire dt a dat un premiu de 10.000 franci pentru cel mai bun reportaj făcut în cursul anului. Ziaristica începe și ea să fie răsplătită. Ii Premiul s’a dat acum câteva de zile d-lui Xavier de Hauteclocaque pentru un reportaj asupra 6j revoluției germane. Juriul premiului cuprindea, între alții, pe Pe Pierre Benoit, Henri-Robert, xl Marcel Prévost, Henri de Regsemer, principesa Murat, Franciscn de Croisset și Kessel, m n_ Cărți nouí ce Poetul Fernand Gregh va putabblica o importantă lucrare asupra operei lui Victor Hugo. Paul Morand va scoate în curând o culegere de nuvele reunite sub titlul Rococo. îm poreclă simpatică |___ prin Raidul pe care avioanele au franceze îl fac în Africa a atras îte atenția străinătății asupra proțregreselor aviației franceze, fin Un celebru pilot italian, adio-mirator al lui Balbo și-a exprimat admirația față de ministrul ale aviației franceze Pierre Cot, afectându-i simpatica poreclă de un Balbino, en» de P ocurarea cărților rare man, din Leningrad. Celelalte culmi explorate de Ruși au primit numele de Lenin și Stalin. Surprizele loteriei Lucrătoarele dintr’un magazin de mode din Paris cotizaseră fiecare câte 3.50 fr. ca să cumpere împreună un bilet de loterie. Biletul e și câștigător și fiecărei fete îi reveni frumoasa sumă de 33.000 franci. In ziua câștigului în magazinul lor nu s’a mai lucrat, și toți vecinii au ascultat până seara târziu strigătele de veselie ale câștigătoarelor. Sunt însă și cazuri mai puțin fericite. Acum vre-o două săptămâni un soț se întoarse vesel acasă, spunând nevestei că a cumpărat un lot la loterie. — Am pierdut 100 de franci! — strigă necăjită nevasta. — Vinde-i imediat. Bărbatul vându biletul cu 150 de franci. — Am câștigat 50 de franci! strigă veselă nevasta. Dar la tragerea loteriei, bărbatul văzu cu uimire că biletul pe care-l cumpărase a câștigat 100.000 de franci. Furios, el intenta imediat acțiune de divorț împotriva nevestei care-i alungase norocul din casă. Al 16 lea copil La Rosen s-a născut al 16-lea copil al unui lăcătuș, care va purta numele de Adolf-Paul Herman, după nașii săi: Cancelarul Hitler, președintele Reichului și ministrul Prusiei. Pentru aviație Banca Națională cehoslovacă , a acordat suma de 300.000 coroane, pentru uniunea națională a aviatorilor. Un rege, mecanic . Zilele acestea s’a inaugurat, ’’ în prezența Regelui Boris al Bulgariei, linia ferată Plovdiv-Karlovo. Primul tren a fost condus de rege, care era îmbrăcat în costum de mecanic. A. In Anglia a fost creat un oficiu care merită să fie cunoscut, ea căci este menit să aducă cele ar mai mari servicii intelectualilor din toate țările. Biblioteca naaațională centrală. Scopul acestei biblioteci este caree să procure persoanelor care i se adresează cărțile pe care nu le pot găsi în bibliotecile și deponn,zitele în care au acces. Orice cerere este urmată de cercetări până și la bibliotecile particulare. îndată ce cartea este găsită fes, ea este comunicată sau fotogramn- fială pagină cu pagină, dup: ■’un novoe. Astfel, cetitorul obțini în satisfacție, nu-1 Bine înțeles cheltuelile d' luni cercetarea de corespondență și a reproduceri fotografice privescă: pe solicitator. im- Cererile relative la roman ,nu, nu sunt primite, cu excepția sire- celora care sunt cerute de cei ada cetători și nu de simpli curioși. Intr’un an au fost comunicat țiile șaizeci de mii de volume la b: preblioteci, la particulari și la școli.." O carte cerută la Berlin, ?în care fusese publicată în 1595, fost găsită în cele din urmă î biblioteca episcopatului de Lanbeth. r. „K 7“ La Charkov s’a prăbușit cel mai mare avion din lume „K 7” , aparținând Rusiei sovietice. Au eu fost ucise 14 persoane. Avionul „K 7” avea 6 motoare și fusese terminat în ziua de 14 Noembrie. Expediții științifice citi —............................—I— lara" o expediție științifică sub coi a aducerea academicianului Erdelenko, a făcut cercetări în Tadjkistan și Pamir (Asia central îi la" regunea Turkestanului) und I jgy a descoperit o nouă culme, înapretă de 6000 m., căreia i se va ridice numele academicianului Fer nousibil MaBBBawaii HiPWBBwvr?» Varia te \ iant: p^a N Ini i- jMS Jy fin ă O KÜ e 1 W.i/ mm [e inn >CL r- pisili îkishs imn mini »in MtL leh%l i [aki- i«Ei!tini H nalti| inlilK iiuni lu ||^|il!: VICTIMELE . g . in a SPIONAJULUI ^ I h’ mm lit n- IfflH 2ereți-l la toți chioșca mii și depozitarii de ziare | ^^^jontra sumei de 2 LEF. n" trimele 2 la»alcole 2äi!Ist! în«RATu.Tri [r, II dc 5000 illistli lei PREMII în J da NU MERAR 1 3,1 78- . llunu A aparut Bălaiul Popii roman de Tudor Teoorescu Braniște Editura Adevărul Lei 80