Adevěrul, noiembrie 1888 (Anul 1, nr. 67-89)

1888-11-02 / nr. 67

2 gricoleftTîcL din legea breslelor, nici de proiectul Îiîipăi'ţirej'.administrative a Te­­rel în căpetenii generale . Naşte ilar întrebarea: Cuifii via putea .guvernul junimist să prezinte Camerelorfu aceste proiecte de legi, când cea’ mai^nfâfe parte a majorităţeî se pronunţă*contra ? Pe minoritate desigur nu poate conta, căci nu se poate presupune că liberalii vor ajuta pe junimiști pentru a dobândi o majoritate care ar vota proiecte ce sunt cu to­ții opuse ideilor partidului liberal. Guvernul nu poate dar de­cât să re­tragă proiectele sau mai bine, să nu le prezinte pentru a nu se expune la o în­frângere sigură. Dar atunci cum rămâne cu programa junimistă ? Cum rămâne cu publicarea proiectelor de lege în Monitorul oficial? Cum rămâne cu declaraţiunea resboi­­nică a României libere care, acum câte­va zile,, scria în prima pagină şi în litere mari că guvernul şi amicii sei vor sus­ţine programa lor sau vor cădea cu dânsa ? De­sigur junimiştii trebue astăzi să se căiască amar de angajamentul pe care l-au luat când îşi închipuiau că vor fi stăpâni pe situaţiune. Nu e vorb­ă, acum au înţeles că şi-au luat gura pe dinainte şi se căznesc de a da înapoi, dar n’au ce face ; nu pot eși din încurcătură. Mai rău te rupi când vrei să te dregi. Styx. — —....—-----------------------­COMUNELE RURALE PARLITA-SARULESTÎ Inrîurirea dezastroasă ce o exercita au­torităţile conrupte la ţară ne a silit ca să deschidem o rubrică specială în care publicăm toate denunţările ce ni se aduc, privitoare la moralitatea şi cinstea func­ţionarilor comunali. Dăm loc act denun­ţării privitoare la comuna Părlita-Săru­­leşti, plasa Negoeşti, fiul­ Ilfov. „Primarul Ivan­­Bogdan, în unire cu notarul Bucşănescu, au vândut o vacă ce venise de pripas, în comuna Părlita-Să­­ruleşti, plasa Negoeşti, judeţul Ilfov, locuitorului Sandu Dincă, pe preţ, de 20 lei, fără să fi fost expirat termenul ..de 6 luni prescris de legea’ poliţii rurale şi fără a se face licitaţie în regulă, ci numai p­rin simplă învoială. Pentru această vînzare s’a liberat bi­letul No. 151 din .11 Septemvrie, către oborul Bucureşti ADE VÉRÜL 2) Primarul în unire cu notarul au luat de la locuitorul Pătraşcu Tudosie 28 lei sub cuvânt să permute pe fiul seu dintr’un regiment într’altul. 3) A luat de la locuitorii: Tudor E­nuţă, Stoian Mateiu, Gheorghe Dumitru, Dinu Dinuţă, Ion Mateiu Vasile Petre, Gheorghe Enescu, Călin Ghiţă Velicu Dobre şi alţii care se vor mai descoperi la facerea anchetei, de la 10­­0 lei de i-au sustras de la lucrarea şoselei, ates­­tându-le lista că au lucrat. 4) Eu Velicu Stoian, membru în ac­tualul consiliu comunal, denunţ, că pe când eram primar girante, din salariul de 100 lei mensual, mi s’a reţinut de notarul Bucşănescu câte 40 lei pe timp de 4 luni sub cuvînt că 30 ’i va da d-lui sub-prefect de Negoeşti Ciuhureanu, iar 10 lei pentru sine, fiind că ea nu ştiu carte. 5) Cu vitele ce cad de pripas, nu ştie dacă sunt date publicităţei sau nu, căci vr’o patru cai veniţi de pripas nu se ştie cui ei vor fi încredinţaţi şi cu ce formalitate, căci primarul şi notarul se cearcă a-î vinde ca şi vaca de mai sus. M. B. Popescu, Corn. Părlita-Săruleştî, pl. Negoeştî, jud. Ilfov. _______|._____.__________________.___.____ ftYfc» blGie CRONICA SPRE MERTICUL CU GRĂUNTE ! Bietul Rege, bietul Rege Ce mai muncă, Doamne, are Coase petec lângă petec La politica cea mare.­­X­* * Găuri vechi cu peteci nuoi Cată’ntr’una el s’astupe Insă colo d’abia coase Şi pe dincolo se rupe. Căutând reptile nnoi Senatori şi deputaţi Se trezi că ies din urnă Oameni verzi şi neatârnaţi. * * X Ce să facă el cu dânşii Ca să’l roage, nu’l ascultă, Să nu’l roage, nu se poate ! Mult necaz şi muncă multă ! * * * Ah ! Cum n’are el în mână Vre-o magică baghetă Că n’ar fi silit să facă Politică deochietă. X& u X Hi X Dar lua-va el merticul Cu grăunţe ! Ce să facă ? Cum să’nlocue neatârnaţii Cum să-i facă doar să tacă. * * * Şi de-aceasta nu’l ruşine Ş’a se-ascunde e’n zadar, E ştiut că’mparte prada Şi că-i Rege mertical. De la noi. --------------­------§§«§---------------------­De pretutindenea Francia Camera deputaţilor. — Cu ocazia discu­ţiei bugetului ministerului de resbel, D. de Freycinet a zis că ar fi himeric de a spera o reducţiune a bugetului ministerului de resboi. „Trebue chiar, a adăugat mini­strul de resbel, să ne pregătim la silinţe escepţionale pentru a asigura apărarea ţă­rii ; dar înarmările noastre n’au nici un caracter agresiv; ele au de scop unic a­­sigurarea independenţei noastre. Serbia Sub-comitetul a adoptat ca basă a di­­scuţiunilor sale proiectul de constituţie e­­laborat de I­­. Simici, ministru al Serbiei la Petersburg, în timpul presenţei la afa­ceri a cabinetului liberal radical. Italia Corabia „Dogali" a plecat la Zanzibar unde va fi întrebuinţată serviciului blocării cu corăbiile germane şi engleze. .Riforma" anunţă că încă o corabie ita­liană va coopera cu corabia "Dogali" la serviciul blocării coastelor Zanzibarului în contra negoțului de sclavi. D. Iswolski, trimes oficios al Țarului, a fost primit azi de Papa în audiență pri­vată. D. Iswolski a visitat în urmă pe cardi­nalul Rampolla. ------------------------------------------------------­ Information! Se afirmă cu insistenţă că majoritatea conservatoare e decisă a invalida alegerile prea scandaloase ca acea a colegiului al treilea de Ilfov şi de Tecuci. * * X­Instrucţia falsificatorilor biletelor de bancă de la Turnu-Severin este termi­nată. Procesul se va judeca în prima se­siune a Curţii cu juraţi din Mehedinţi. * * * Curtea de casaţie va cita ca martori înaintea sa în afacerea fostului ministru de resbel Al. Angelescu pe fostul gene­ral Maican, intendenţii Ghirghiu, Ha­­giescu, Broadwel şi alte persoane. Afară de aceasta acuzatul are dreptul de a cere şi dînsul citare de martori. X­TP - * Hi Eri seară a avut loc întrunirea depu­taţilor şi senatorilor convocaţi de către guvern. A asistat un număr însemnat de de­putaţi pe care curiositatea i-a împins de a se duce la această convocare, dar dînşii au plecat cu totul desilusionaţi. * * * Guvernul va propune Camerei un proiect de lege pentru răscumpărarea părţii române a liniei Lemberg-Cerno­­viţi-Iaşi. Peste câte­va zile va sosi la herghelia de la Nucet, o nouă cumpărătoare de cai, pe care a făcut-o ministerul de resbel în Rusia.* * * In urma mai multor denunţări înfăţi­şate contra fostului prefect d. N. Să­­veanu, acesta va fi chemat la judele in­structor al tribunalului Putna. * * * -----------------Hfr -----------------­Mesagiu! Tronului Domnilor Senatori Domnilor Deputatul, Sunt fericit de câte ori Mă aflu în mijlocul aleşilor Naţiunei, şi cu o vine mulţumire deschid această primă sesiune a nouei Legislaturi. Concursul D-voastre, tot­ d’a­una bine­venit, este astăzi cu atât mai preţios, cu cât sunteţi mai de curând eşiţi din alegerile generale şi prin urmare în cu­noştinţa adevăratelor trebuinţe ale terei. Proiectele de legi ce guvernul Meu le crede menite a răspunde acelor trebuinţe în ordinea economică, judiciară şi admi­nistrativă şi care vor fi supuse delibe­rărilor D-voastre în decursul acestei le­gislaturi, au fost publicate la timp, pen­tru ca toţi să-şi poată forma convinge­rea asupra lor după o matură chibzuință. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați, Constat cu fericire, că relaţiile Noa­stre cu Puterile străine sunt din cele mai îmbucurătoare. Politica prudentă ce un patriotism lu­minat a insuflat tuturor partidelor, do­vedește că Regatul României este un Forța ziarului „ADEVERUL" du­ arttsBE­­ DE ALEXIS BOUVIER PARTEA ÎNTAIA Girații Sezxer Capitolul VII Casa Grosbouleau, Lalongueur și comp. 26 ===== Pentru că d-ta te pricepi în măr­furi.... — Noi suntem trei asociați. — Trei!... Ah, da, compania. Cea de a treia este Petite, un în­ger,­ care se pricepe în rufărie, ai să vezi, eu nu -ţi spun de­cât atâta: când a ales ea ceva, de sigur este un lucru bun. . Lalongueur a fost lucrător de mo­bile ; el cunoaşte pe cele care sunt cum­părate de ocazie sau făcute de comandă, noi nu luăm... vreau să zic nu cumpă­răm de­cât pe cele comandate... Eu am fost lucrător în bronz, prin urmare nu me înşel când e vorba de bronz adevă­rat salt de imitaţie... prin urmare să nu mai vorbim. — In adevăr voi puteţi să faceţi forte bune afaceri ast­fel. lată ce vă dau pen­tru cele pe care­­mi le-aţi adus... — Spune, să vedem!.. Cei doi pungaşi se apropiară... — Cinci sute de franci... — Cinci sute!! esclamară de­odată Grosbouleau și Lalongueur. — Ce nu e destul ? Ba da ! ba da!.. In vreme ce Lanont scria, Grosbou­leau zicea încet lui Lalongueur: — Vezî, dacă am fi rămas tot cu pungașul ăla de baron, ne-ar fi dat câte patru­zeci de franci de cap... — Ala e un hoț... Ast­fel de oameni ar trebui să fie pedepsiți. Aci în ocazia asta ar trebui să ’și facă poliția dato­ria, răspunse Lalongueur. Tata Lanont, numără banii și zise :­— Știți voi ce s’a dus să facă baro­nul la casa Berard, strada Enghieu ? — Hei?... zise în același timp cei doi pungași. — El vrea să se ducă la acest Be­rard? întrebă Grosbouleau neliniștit. — Crez că astăzi chiar! — Ah! cei doi oameni se priviră.­­- Să nu spui baronului de afacerile pe care le facem împreună. — Afacerile mele nu -l privesc... și din momentul ce a’ți eșit de la mine, eu nu vă mai cunosc... Și el plăti. La revedere domnule Lanont, zise casa Lalongueur și compa­­sind Când fuserâ în stradă cei doi oameni se priviră, Grosbouleau zise: — De­sigur baronul e o canalie! — Oh! da, o canalie! — Vrea să ne dea pe mâna poliției, dar noi să nu’l lăsăm timp. — Aide să mîncăm, zise Lalongueur, Petite ne aşteaptă la Courbevoie — Bietul îngeraş ! da, aide s’o găsim curînd, ea se pricepe în sfaturi... Şi cei doi asociaţi luară drumul de fier. O oră după aceia ei ajunseră la Courbevoie. Petite, aştepta pe cei doi asociaţi, şi cu toţii se duseră să mă­­nînce într’o cârciumă mică de pe mar­ginea apei După ce mâncară binişor, Grosbouleau zise: — Copii mei, ascultaţi-me. Baronul nu e un nataräu, o ştiţi şi voi tot aşa de bine ca şi mine; nu trebue să ve în­doiţi că văzînd astăzi ce am făcut, el nu va căuta să se resbune. Faptele pe care le face de ieri încoace mă asigură că vrea să ne dea pe mâna poliției. Dar eu mă păzesc. Dacă nu e pentru a face lucruri care ne interesează, pentru că se duce la Berard, proprietarul casei în care noi am muncit ieri. Vedeți bine că baronul e în stare să facă toate. —­­­f­tiu, zise Lalongueur. — Se zice că a fost sticlete... Nărava din fire n’are lecuire. . Mie m­i-e teamă de ceva. In toate cazurile, trebue să știm ce va face la acest Berard. — Ai foarte mare dreptate. — Ce trebue să facem, întrebă Pe­tite. — Trebue ca tu să lucrezi. — Ce fel? Lalongueur se apropie de ei ca să auzi mai bine ce avea să hotărască to­varășul lui. — Tu să te duci să ’ţi ei libretul teu de bonă, să umbli pe la toți negu­storii de fructe din strada Enghieu, să pui să vorbească de tine la Berard, și trebue să intri pentru câte­va zile la el, fie ca fată în casă, bucătăreasă sau ajutoare de bucătăreasă. — Ai înțeles acum ? — Nu tocmai bine ! — Dar tu ?..., întrebă el pe Lalon­gueur. — Eu... păi... am înțeles... și îi­ am­ în­țeles... eu înțeleg ce spui tu... dar nu înțeleg ce o să facă acolo. Cu toate astea e foarte simplu. Trebuie ca Petite să ne epuie ce va face baronul în acea casă. Dacă e o resbu­­nare, noi plecăm pentru o lună sau două în provincie. Dacă e un meşteşug, pe care noi nu ’l știm, să căutăm să tra­gem vre-un câştig d’acolo. Ei a’fi înțeles? — Oh, acum da!... — Ce om! esclamă Lalongueur... un geniu ! Când să me duc, întrebă Petite. — Chiar acum, după ce vom mânca, cu cât va fi mai curînd, cu atât va fi mai bine... Astă-seară tu ne vei găsi la bariera Clichy, la lăptărie... Eu cu La­­longueur vom căuta astăzi vr’o casă afară din Paris. — Asta este o bună idee... ■— După ce terminară de mâncat, casa Grosbouleau, Lalongueur și comp. puse planul în lucrare. — A doua zi de di­mineață, Petite, intra ca bonă la D-nul Berard. Chiar în seara acelei zile, baronul la o masă în fața Linottei într’un cabinet la Brébant, el dădu un bilet de cinci sute de franci și­­ zise: — Iată cu ce să ’ți cumperi lucrurile cele mai trebuincioase, fii gata în două zile, și îndată vom începe. înainte de a împlini o lună, Linotte vom fi milionari... — Asta mi-ar părea caraghios de tot!... — Astă-seară e foarte frumos timp, Linotte; după ce vom prînzi, vom lua o trăsură și ne vom duce puțin să ne preumblăm. — Unde ? — La Puntea Estacade... — Pentru ce... zise Linotte pălind, pentru ce vrei tu să me duci acolo ? — Ca să ’ți dau curagiu! Finele părțel întâia.

Next