Adevěrul, martie 1889 (Anul 1, nr. 161-187)

1889-03-01 / nr. 161

țiunile de livezi care la un loc nu în­trunesc mai mult de 50 de pruni, să fie scutite de ori­ce taxă. Al doilea amendament e formulat ast­fel: Să nu se perceapă taxele pentru un timp de patru ani, pentru livezile­­de pruni noul plantate (aplause). D. ministru de finance. Se declară contra celui de al doilea amendament al D-lui,Fleva, pentru că legea prevede taxa pe țuică, și nu pe prune. D-sa de ase­menea se declară și contra primului a­­mendament. La rîndul său propune un amenda­ment ca taxa pentru hectarul de vie să se ridice de la 2 lei la 4. D. raportor Frumușanu. Roagă Se­natul să voteze articolul aşa cum e re­dactat, şi mai roagă pe ministrul finan­­ţelor să-şi retragă amendamentul săn. D. Grădişteanu. Propune să se şteargă cuvintele pentru şi fracţiunile din ali­niatul 3 al articolului 2, rămânând ast­fel redacţiunea acelui aliniat. „Livezile de pruni se calculează după numărul prunilor, socotindu-se a șease pruni drept un hectar. D. Gr. M. Sturza, întreabă pe D. Fleva, pentru ce a redus în amenda­mentul său livezile de la 100, la 50 pruni. D. Hariton Racotă. Propune ca să se ridice taxa pentru hectarul de vie de la 2 lei la 4. D. Codrescu. Propune şi d-sa un a­­mendament ca rachiurile care trec peste 60 grade, să fie taxate pe grad. Comitetul delegaţilor primeşte amen­damentul D-lui Grădişteanu. Pus la vot, prin şedere şi sculare, se primeşte de către Senat. Ambele amendamente ale D-lui Fleva se resping, de asemenea se respinge a­­mendamentul D-lui Codrescu. Comitetul delegaţilor discutând amen­damentul D-lui Racotă, încuviinţează ca taxa pe hectarul de vie să se ridice de la 2 la 3 lei. Amendamentul ast­fel modificat, este primit de către Senat. D. Ştefan Greceanu, cere să se des­fiinţeze taxa pe viile filoxefate. In urma unei mici discuţiuni la care participă D -nii Ghermani şi Aurelian, D. Greceanu îşi retrage amendamentul. Se pune la vot articolul al 2-lea cu amendamentele admise şi se primeşte, ţ Orele fiind înaintate, discuţiunea asu­pra acestei legi, va continua mâine. Ședința se ridică la orele 5. CAMERA Şedinţa de la 27 Februarie 1889 Şedinţa se deschide la ora 1 şi 15 sub preşedenţia D-lui Ilariu­ Isvoranu, vice-preşedinte. Presenţi la apel 103 deputaţi. D. G. Dem. Teodorescu, secretar, dă citire sumariului şedinţei precedente care se adoptă fără discuţie.­­ Se fac comunicările. D Menelas Ghermani, ministrul de finanţe depune mai multe mesagii în­tre cari un proiect de lege pentru mo­dificarea sistemului monetar, unul pen­tru introducerea etalonului de aur şi unul pentru modificarea băncii de scumpt şi circulaţie. D. C. C.Dobrescu, depune o cerere a unor locuitori cari cer pământ. D. C. Yernescu, citeşte o propu­nere. D. G. Yernescu, ministrul justiţiei, depune mai multe mesagii de recunoaş­tere a calităţii de cetăţean. D. C. Dobrescu-Argeş, depune o ce­rere a unor locuitori din oraşul Curtea de Argeş. Urgenţa cerută se admite. D. Christu Negoescu interpelează pe guvern dacă menţine pentru comune o­­bligaţia de a exploata singure venitu­rile comunale. D. Dr. Atanasescu depune un pro­iect de lege. D. Caton Lecca anunţă două inter­pelări, una prin care întreabă pe gu­vern ce are de gând să facă faţă cu a­­chitarea lui Sim­ion Mihălescu ca nefiind însărcinat cu arendarea moşielor Eforiei, şi alta prin care întreabă pe ministrul de finance asupra mai multor puncte relative la creditul fonciar rural şi la priveghiarea acelei instituţiuni de către guvern. D. C. C. Dobrescu întreabă pe biu­­rou de ce nu se lasă ţăranii în curtea Camerei. D. Ilarin Isvoranu vice-preşedinte, zice că va lua disposiţie să se cerceteze şi apoi va respunde. D. I. Nădejde se plânge asemenea de oprirea ţăranilor de către prefectul po­liţiei de a intra în curtea Camerei. D. Grig. Pâncescu interpelează pe guvern asupra neregularităţilor de la creditul funciar rural (aplause). D. ministru de finanţe roagă ca am­bele interpelări, aceea a D-lui Lecca şi a D-lui Peucescu să fie conexate, că va răspunde odată. D. N. Blaramberg se asociază la in­terpelările D lor Peucescu şi Lecca şi mai întreabă încă dacă ministrul actual de finanţe are şi el aceleaşi simţiminte faţă cu intenţiunile ieşenilor de a înfi­inţa acolo un credit funciar rural. Se naşte un scandal din pricină că reporterul Epoceî a insultat pe D. de­putat Nucşoreanu. D. Menelas Ghermani, ministru de finance, roagă Camera să proceadă la discuţia proiectului de credit de 210.000 lei pentru plata diurnelor deputaţilor şi senatorilor. Camera primeşte. D. I. Dimitriu, interpelează pe gu­vern asupra interpelărilor ce socialiștii adresează guvernului. D. N. Filipescu, exprimă regretele sale, că un reporter de nici o însemnă­tate de la ziarul la care colaborează şi D-sa, i şi-a permis un act de necuviinţă faţă cu un coleg al său din parlament. (Aplause). Creditul cerut luându-se în conside­rare se primeşte cu 61 voturi, contra 16 din 77 votanți. Se mai votează un credit de 5.000 lei pentru spese de cancelarie a Ca­merei. D. Take Ionescu depune un proiect de lege care zice că Statul contribue cu 300.0O0 lei pentru palatul de jus­tiție din Craiova, având dreptul a in­stala instanțele judecătoreşti în el. D. Ministru al domeniilor roagă pe Cameră ca să grăbească votarea le­gei vânzărilor. Se intră în ordinea zilei. D. G. Apostoleanu loco­țiitor de ra­portor, dă citire articolului 16 devenit 17 care s’a modificat ținându-se soco­teală de amendamentele aduse. Aceste amendamente prescriui termenul de două luni pentru facerea declaraţiunilor de cumpărare, precum şi la permisiunea pentru aceia cari au mai puţin­­de 5 hectare de a şi le complecta. D. Alex.* Lahovary, ministru al do­meniilor, esplică că articolul 17 modificat dispune că se vinde mai întâiu pământ acelora cari n’au de loc şi dacă va mai rămâne se va vinde celor-l’alţî. D. M. Cogălniceanu vorbeşte contra închiderei. Discuţia se închide asupra incidentu­lui D-lui provocat de D. Lahovary. D. D. M. Cogălniceanu spune că Ca­mera trebue să voteze articolul ast-fel precum s’a modificat. D. G. Pann vorbeşte contra închi­dere­. D. ministru al justiţiei explică încă o dată cuvintele spuse de D-nul Laho­vary. Discuţia se închide. Amendamentele se resping în bloc. Articolul 16 devenit 17 se primeşte în unanimitate ast­fel precum a fost mo­dificat. La art. 17 devenit 18. D. I­. Do­brescu-Argeș cere ca taxa de timbru și înregistrare să nu se perceapă de la locuitorii cari cumpără cele 5 hectare, căci această taxă poate avea ca efect pentru cumpărători chiar perderea pă­mântului. D. I. Nădejde cere ca în loc de cu­vântul primar pus în lege să fie înlo­cuit prin cuvintele consiliiu comunal. D. Valerian Urseanu aduce un a­­mendament cerând ca să facă parte din comisiunea cerută de art. 18 și un mem­bru al consiliului județian. D. I. Nădejde mai aduce un amen­dament cerând că dacă nu se va ad­mite scutirea taxei de timbru și înre­gistrare, atuncea suma să fie adăugată la preţul pământului şi să fie plătită în aceleaşi condiţiuni. Comitetul delegaţilor consultându-se a respins toate amendamentele afară de acela al D-lui Urseanu pe care­­l-a mo­dificat în sens ca comisiunea să fie com­pusă dintr’un delegat al ministerului, primarul şi un mare proprietar din cei 20 mai grei impuşi. D. N. Voinov se opune numirei unui proprietar ca cine­va care n’are interes şi nu trebue să aibă nici un amestec. D-sa cere ca să fie sătean din cei mai grefi impuşi ca delegat şi nu proprietar. Oratorul mai cere apoi ca să nu se ceară taxa de timbru şi înregistrare de la aceia cari cumpără pământ. D. P. Carp, ministrul afacerilor ex­terne, se declară pentru participarea pro­prietarilor mari, găsind aci o garanţie. Taxa timbrului şi a înregistrăreî, mi­nistrul nu o găseşte grea. D. Alex. Lahovary, ministrul dome­niilor, susţine acelaşi lucru ca şi D. Carp. D. C. D. Arion, susţine un amenda­ment care tinde a se repartiza suma pentru taxa de înregistrare asupra celor di­oi ani dintâiu şi să fie plătită în 4 rate. D. Ministru Lahovary,­ declară că primeşte amendamentul D-lui Árion. D. Pallade, susţine un amendament prin care să se stabilească ca taxa de înregistrarea pentru cumpărarea acestor pământuri să fie de 1 la sută în loc de 2 la sută şi ca ea să fie adăugată la preţ şi plătită în anuităţi. Se resping toate amendamentele afară de acela al D-lui C. C. Arion, care se primește. Art. 18 amendat punându se la vot s’a primit. La art. 18 devenit 19. D. Bunghe­­lea susține un amendament prin care cere ca o lună după cumpărare să se confirme vânzările, proiectul neavând fixat nici un termen. D. Ministru al domeniilor, zice că nu se poate fixa un termen care nu are nici un interes. Discuția se închide, amendamentul se respinge şi articolul 18 devenit 19 se primeşte ast­fel precum e redactat. ADEVERUL Art. 20, 21, și 22 se adoptă nemo­dificate. Se primesc asemenea fără modificări art. 23, 24, 25, 26, 27 28, 29,30, 31, 32, 33 și 34. Se primește apoi art. 35 cu un a­­mendament al guvernului prin care se șterg cuvintele avansul dat de Stat. Se primesc art. 36—37—38. TELEGRAME Paris, 9 Martie. Jurnalul Oficial publică decretul care autoriză pe ducele d’Aumale­s să se re­întoarcă în Francia. Roma, 9 Martie. Crisa ministerială e definitiv resolvată prin substituirea miniştrilor financelor, tesaurului şi al lucrărilor. Nouii miniştri sunt: D-nii Seismit-Doda la finance, Giolettti la tesaur, Finali la lucrări pub­lice. Ceilalţi miniştri conservă porto­foliul lor. Roma, 25 Februarie. Se ştie că de când Italia a luat pe seama ei să stabilească şcoli naţionale italiene în diferite oraşe ale Turciei, în­tâlneşte din partea autorităţilor turceşti mari dificultăţi. Eri d. Crispi a remis lui Photiades-paşa o notă semnalând un incident grav întâmplat la Alip, unde multe lăzi adresate consulului italian au fost oprite de vamă sub pretext că ar fi conţinut cărţi şcolare. D. Crispi semnalează afară de asta că după ordinul guvernului din Alep, ulemalele ţin discursuri prin moskei con­tra şcoalelor italiene şi că aceste pre­dice constitue un pericol serios pentru consulatul italian şi personalul şcoalelor. D. Crispi conchide cerând ca Poarta să ia măsuri ca să remedieze această situaţiune şi ca să cheme pe guverna­torul din Alep la respectul datorit Ita­liei, fără de care Italia ar fi silită să lucreze în modul cel mai conform cu interesele sale. Paris, 25 Februarie. Ziarele aprobă în general rechema­rea ducelui d’Aumale. Numai câte­va ziare radicale blamează această măsură. Viena, 25 Februarie. O întrunire compusă din cetăţenii cei mai însemnaţi, după mai multe discur­suri, mai ales al vice-preşedintelui Ca­merei, d. Chlumecky şi al rectorului Universităţei, d. Suett, a adoptat o ho­­tărîre contra uneltirilor primejdioase ale partidului antisemit, întrunirea îndeamnă pe toţi alegătorii Vienei să se înţeleagă pentru viitoarele alegeri comunale. Belgrad, 25 Februarie Sosesc mereu telegrame, cari salută venirea la putere a guvernului radical. Ziarele publică articole simpatice pen­tru Regele Alexandru. Ele se roagă ca Dumnezeu să bine­cuvinteze pe tânărul Rege. Miniştrii au depus jurămintele ori în faţa Regenţilor şi a Regelui, apoi au visitat pe Regele Milan. Stabilitatea stărei actuale de lucruri este asigurată. Partidul liberal a con­vocat o întrunire a partidului pentru 5 Martie viitor, spre a delibera asupra purtărei ulterioare a partidului. ULTIME INFORMAŢI! D. C. Perticari, directorul comp­­tabilităţei generale a Statului, care a fost însărcinat să cerceteze Ges­tiunea demonetizărei rublelor, să­vârşită de d. Dimitrie Sturza, fost ministru de finanţe sub regimul colectivist,­­şi-a depus raportul său. Aflăm că unul din oficerii su­periori din geniu va fi trimes în curând la Bruxella, pentru a con­sulta pe generalul Brialmont asu­pra planurilor de fortificaţie din Focşani şi Namolasa. Se crede că acest ofiţer va fi d. major Crăiniceanu. O delegaţiune compusă din mai mulţi alegători din Câmpu­lung şi având în cap pe D-nul Sache Ni­colaus fost primar în localitate, a venit să roage pe D-nul Ioan C. Brătianu că să primească a i se pune din nou candidatura la colegiul I-iu de deputaţi din Muscel. Ziarele Lupta şi Liberte Rouma­­ine vine de întemeiază informaţi­­unea dată de ziarul nostru acum câte­va zile, relativ la intenţiunea ce are ministrul justiţiei de a re­compensa pe magistraţii, cari au achitat pe D-nul Sim­ion Mihălescu, aşa d-nul Iulian, primul preşedinte al tribunalului Ilfov, va fi numit supleant la o curte de apel din provincie, iar d-nul Christopol, membru, va fi revocat. Se zice că d. Resu primarul din Galaţi şi-ar fi dat demisiunea. Se asigură însă că ea n’a fost primită de ministru. Procurorul tribunalului Vlaşca a făcut apel contra sentinţei dată de acel tribunal, prin care fostul prefect Poteca a fost achitat. In ziua de 13 Martie, tribuna­lul Ilfov, secţiunea I, va cerceta contestaţiunea d-lui Anastase Sto­­lojan, fostul ministru în cabinetul Ioan Brătianu, prin care cere anu­larea hotărîrei consiliului comunal al capitalei, care, pentru deosebite motive, n’a voit să’l înscrie în lis­tele electorale. In primele zile ale lunei Apri­lie se va ţine la Berlin un con­gres­hirurgical. România va fi representată la acest congres prin d-l doctor C. Severeanu. Preşedintele tribunalului Dâm­­boviţa, D-nul Costovici, a demisionat din funcţiunea sa. Ministrul justiţiei i-a primi de­misiunea. Ziarul VIndependance Roumaine dă numele următorilor ofiţeri supe­riori cari vor fi înaintaţi pe ziua de 14 Martie. D-nul loc.-colonel Tell, directo­rul şcoalei superioare de artilerie şi geniu, la gradul de colonel. Maiorul Algiu, din artilerie la gra­dul de locotenent colonel şi căpita­nul Donescu din cavalerie, la gra­dul de maior. La 19 Aprilie viitor, se va judeca de către secţia a 3-a a tribuna­lului Ilfov, procesul autorilor de­­vastaţiunilor de la 5 Septembrie 1886. Tribunalul se compune din d-nii Scarlat Ghica, preşedinte; Al. Culo­­glu şi Vorcas, judecători. Consul general onorar al Ro­mâniei la Paris a fost numit d. Etienne Fould, unul din asociaţii casei de bancă Pierre Aubry, E­­tienne Fould et C-ie. Parchetul a început instrucţiu­nea contra reporterului „Epocei“, d. A. Bacalbaşa, care a insultat ori în Cameră pe d. deputat Nuc­şoreanu. —I — I — D. locotenent colonel Gramati­­cescu, ataşat cu serviciul la mi­nisterul de resbel, va fi numit di­rector al pirotecniei armatei, în lo­cul d-lui locotenent colonel I. Be­­reşteanu, care se va numi director al serviciului tehnic de la manu­tanţa armatei. Astă­zi dimineaţă recruţii conti­­gentului anului 1889, au fost îm­părţiţi pe la corpurile lor. Concentrarea pentru exerciţii se va face pe la începutul lunei Mai. Directorul general al poştelor şi telegrafelor, va inspecta în curând mai multe biurouri telegrafice din ţară. Se zice că la experienţele ce D. dr. Babeş va ţine mâine seară în localul Institutului de Bacterio­­logie, va asista şi Regele. Un consiliu de miniştri, s’a ţi­nut azi la ora 9 şi jumătate de Mâine seară, Consiliul comunal va ţine o întrunire în localul pri­măriei, la orele 8 seara. Cu începere de Duminică, 26 Februarie, un nou ziar anume Se­­verinul apare în Severin. Anuneia important Un bun cultivator şi­­administrator Român, cu cunoştinţa şi experienţa în­tinse, atât teoretică cât şi practică, o­­nest, activ şi econom, doreşte a se an­gaja în calitate de administrator la o moşie. —Doritorii a se adresa în Bucu­reşti la administraţia Adevărului. Eipsitimia universala l­a Paris COMITETUL NAŢIONAL ROMAN Subscripţiunea publică LISTA IV. D. D. Grigore Bălăceanu • 200 Grigorie Cozadini 500 Produsul unui bal la Focşani 778 Produsul unei representaţiuni a cir­cului Sidoli şi a unui concert date la Bârlad sub patronagiul d-nei Jos. Sturza 1440 Produsul unui bal în București 3150 D. D. Leon Altan 20 J. M. Fermo 200 Lista Doamnei Elena Cornescu D-nele Emília I. Popescu 10 Elena Moscu 5 E. V. Eliade R. 10 Iulia Aricescu 10 Constanţa Lehliű 20 Zoe Păucescu 20 225 Magazinul universel 200 Societatea de Bazalt de la Cotroceni 2000 Epitropia Principesei Zoe Brânco­­veanu­­ 3000 D. D. Elias fraţi 1000 Mirkusch 150 Princesa Natalia Gliica 200 Total 13063 Produsul celor întâi 3 liste 62912 Total până astă­zi 75975 Prea important!! LA MAGAZINUL CARAPAŢI Au eşit de sub tipar Nou de tot şi ceva rar Frumoasele Mărţişoare Rotunde şi cu inimioare Forme noi ca Stelişoare Pentru Doamne şi Domnişoare De argint şi imitaţiune Pe care se sprie ori-pe nume Cu baba Dochia Lepădînd Cojoacele ca să ’şi puie lia Prin concurenta comercial progresează MAGA­ZINUL DE COLONIALE Delicatese şi Bombonerie Vinuri, lAquerurî şi Conserve Glijeni, Iarş & C-i (fost Dobriceanu) Bucureşti, Strada Smârdan şi Stravopoleos, 2 a sosit pentru post Minătărcî, caracatiţă, tahan, halva, melci, midii, stridii, homarzi la cutii, crevette, icre negre, ştiucă şi crap , ma­zăre, linte, sardele şi tot felul de tru­fandale : bob, mazăre verde etc. Mari­nată de caracatiţă de Constantinopol, midii conservate, scrumbii proaspete etc. Dr. H. Lupuş de la facultatea de medicină din Paris MAMOS Specialist pentru boale lumeşti şi boale de femei Strada Colţea N. 12.­ Consultaţiuni 8—9 a. m. şi 2—4 p. m. __________________________ 71-2. Medic şi chirurg T­r*. WESTFRIED Tratează Boale Syphilltice, precum şi mala­­di de ochi şi urechi după un sistem cu to­tul nou. Consultaţiuni de la 2—4 p. m. Str- Lipscani, No. 21, Etaglul I. Migrena (Durere de cap), Con­­stipaţiuni, Hemeroide (Trânjî), se vindecă prin întrebuinţarea fruc­tului. TAMAR INDIEN lexativ şi recoritor, nu conţine nici un purgativ drastic. Preţul unei cutii 2 lei. Deposit la farmacia Aurora, Strada Batiştei, No. 14 bis. — Bucuresc. Pentru a evita contrafacerile să se observe pe capacul cutiei şi în instruc­ţiunea care însoţeşte cutia, alăturata sub semnătură in culoare roşie. EGALELE SIFILITICE NEPUTINTA BARBATEASCA Vindecă dupe cele mai noul metode radical, fără durere şi împedicare dupe o esperienţă de 19 ani. Specialist în boalele lumești Dr. THOR Str. Emigratul No. 3, intrarea din Ca­lea Victoriei prin Strada Sf. Voivozi (Tramvay). Consultații de la 8 dim, până la 6 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Femeei însărcinate Vezi aminciul pag. IV

Next