Adevěrul, aprilie 1889 (Anul 1, nr. 188-211)

1889-04-01 / nr. 188

ANUL I.­No. 188. Numărul 10 bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIE­CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In BUCURESCI la casa Administrației Din JUDEȚE prin mandate poștale Un an . . . . . 30 lei Şase luni.....................15 . Trei luni.....................8 - ---33--­IN STRAINATATE la toate officiile din Uniunea poştală Un an, 50 leiŞase luni, 25 lei. MANUSCHISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ. EDIŢIA J^IVTIK­iJV. Să te feresc!, Române! de cuiți strein în casă. ADMINISTRAŢIA: Strada Nouă, 6 Director politic: ALEX. V. BELDIMANU. V. Alexandri. Numărul 10 bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­TRAŢIE SI LA AGENŢIA HAVAS Din JUDEŢE direct la administraţie Anunciuri, pagina IV ... O, 30 b. linia » „ III.... 1. 1. „ Inserţiile şi Reclamele 2 lei rândul. DIN STREINATATE LA PARIS la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse şi sucursalele ei, precum și­, la toate oficiile de publicitate. UN NUMER VECHID30 BANI )• w I . yj -\ REDACȚIA: Strada Nouă, 6 ..................—-------------------- 0 POLIȚA PROTESTATĂ -------­--------------------------------------------------------------------­ Situatiunea parlamentara ----------------------—---------------------­-----------r—------------------------------------------------­ Fortificațiile și politica externă -------------------------------------------------------------­CENTENARII -------------------------------------------------------­-------------------­TORTURELE AMORULUI București 31 Martie CRONICA 0 POLIŢA PROTESTATA Criza prin care am trecut în zi­lele din urmă a absorbit într’atât atenţiunea noastră în cât am fost siliţi să trecem cu vederea nişte aprecieri caracteristice a unei foi semi-oficioase germane în privinţa schimbărei de Cabinet ce s’a pro­dus la noi. Alalta­eri o telegramă a Agen­ţiei Havas ne comunică un rezu­mat al unui articol apărut în Ga­zeta de Colonia care se ocupă de eventualitatea venirei la putere a unui minister Lascar Catargiu. Modul cum se exprimă foaia germană are o oare­care însem­nătate, căci se ştie că in genere, Gazeta de Colonia oglindește ideile ce domnesc în sferele oficiale ale Berlinului. De aceea credem necesar de a reproduce încă o dată textul te­legramei. Ea sună ast­fel: Colonia, 28 Martie. — Gazeta Coloniei a primit din Berlin o comunicare oficioasă in care se zice că dacă D Lascar Catargiu so­seşte la putere, România va atinge ţinta spre care ea alunecă de cât­va timp pe o pantă repede, mulţumită moliciunei şi insta­­bilităţei direcţiuni imprimate politicei sale. Foaia germană nu voeşte să creadă că statul dunărean, care ocupă un loc atât de însemnat în eşechierul european şi care a ajuns să iasă din situaţiunea tulburată, ce o creaseră arbitrarul, deşertăciunea şi des­fătarea boerilor fără naţionalitate, se în­toarce la drumul de mult părăsit Nu este admisibil că neposedând nici un om de stat de capacitatea şi onorabilitatea D-lui Ioan Brătianu, această ţară să fie ast­fel săpată de către cârtiţele panslaviste, in­cât să se găsească coaptă pentru un minister Catar­giu, a cărui venire la putere, ar inspira groază ori­cărui român luminat. Limbagiul ziarului oficios ger­man ce este de altmintrelea co­roborat şi prin cele scrise de alte ziare berlineze, vieneze şi ungureşti în privinţa venirei la pu­tere a lui Lascar Catargiu, ne lă­mureşte pe deplin asupra cauzelor cari au întârziat soluţiunea crizei ministeriale şi căderea junimiştilor. Când Gazeta de Colonia a scris cele relatate prin telegrama Agen­ţiei Havas, era vorba în Bucureşti de un Cabinet Lascar Catargiu-D. Brătianu. Aceste două nume în­trunite reprezentat­ o schimbare radicală în politica externă şi mai ales luarea direcţiunei afacerilor ex­terioare din mâna Regelui. Aceasta nu convenea Germaniei şi ofici­nele reptilelor Principelui de Bis­­mark la Berlin, la Viena, la Pesta, la Colonia şi chiar la Bucureşti primiseră cuvântul de ordine de a lua un ton ameninţător pentru a exercita o presiune menită a im­­pedeca formarea unui Cabinet nea­târnat de Rege, adică de politica germană. Era vorba ca Regele Carol să in­troducă în Cabinetul Catargiu, pe câţi­va reprezentanţi ai politicei Sale personale Noi nu ne am înşelat un singur moment în această pri­vinţă. Dovadă este că Duminica trecută scriam : Palatul nu voeşte în ruptul capului să părăsească politica pe care a adoptat-o de la 1883 încoace, adică, angajamentele luate fără ştirea Ţărei către politica germană. Vezând că cabinetul junimist nu are pu­terea necesară pentru a impune Ţarei for­tificările, Regele se încearcă a ademeni pe Lascar Catargiu ca să primească de a fi preşedintele consiliului al unui minister în care Palatul va avea la dispoziţiunea sa pe ministrul afacerilor străine şi pe acela al resbelului. Restul îi este indiferent. Ademenirile Regale au isbutit, îndată ce Regele a fost asigurat că portofoliul afacerilor străine şi a­­cela al resbelului vor fi în mâna D-lui A. Lahovary şi a Generalu­lui Manu, Cabinetul Catargiu a fost constituit şi astă­zi se esplica ati­tudinea D-lor General Manu şi Al. Lahovary faţă cu Domnul Carp. Declaraţiunea pe care noul Cabi­net a făcut-o ieri în Parlament dovedeşte că, în politica externă şi în cestiunea fortificărilor, el va urma politica moştenită de la Ion Brătianu şi de la P. Carp. Singura deosebire este că, în locul D-lui Carp sunt D-nii Alexandru Laho­vary şi General G. Manu şi că prin venirea lui Lascar Catargiu, s’a dat politicei Regale o formă mai constituţională şi mai parla­mentară. Neobrăzarea Gazetei de Colonia nu trebuie dar să ne mire de loc ; atât stilul cât şi ideile conţinute in articolul ziarului german poartă sigiliul unei oficine cunoscute din Bucureşti ce stă în legătură cu sforile Palatului. După câte­va zile se va vedea că reptilele bismarkiane vor în­toarce-o pe altă foaie ; ele vor re­greta căderea junimiștilor precum au regretat aceea a lui Ioan Bră­tianu, dar vor zice că, din moment ce linia de purtare a politicei ex­terioare a Statului român nu s’a schimbat, Germania nu are nici un motiv pentru a privi Cabinetul Catargiu cu ochi răi. In rezumat primul pas al nou­lui minister conservator a întărit simţimentul de decepţiune pe care ni l’a produs neisbânda Cabinetu­lui de coaliţiune. Una din poliţele trase de Lascar Catargiu asupra Ţarei, in privinţa schimbăreî politicei exterioare şi a cestiunei fortificărilor este deja protestată. Aceasta nu ne prevesteşte nimic bun şi în privinţa celor-l’alte. Dunăreanul­ va continua să adereze la tripla alianţă s­au va observa o atitudine ruso-filă. Dar D. Catargiu n’a ascuns nici o dată că este un inamic fanatic al triplei a­­lianţe şi un luptător pasionat al Rusiei. Criza ministerială română, mai zice foaia vieneză, a găsit soluţiunea cea mai defavorabilă ce s’a putut prevedea din punctul de vedere al cestiunii coaliţiei, căci toţi miniştrii fiind nişte bătrâni con­servatori, România se află de acum îna­inte sub pavăza politică a Rusiei. Nu trebue să ne ascundem că sosirea la pu­tere a unui cabinet Catargiu e un e­­veniment care privează tripla alianţă, şi mai cu deosebire pe Austro-Ungaria de un sprijin preţios pe Dunărea de jos. ROMA, 30 Martie.—D. Somino a de­pus pe biuroul Camerei o cerere de in­terpelare asupra conduitei ce guvernul doreşte să aibă de acum înainte în A­­frica. KIEL, 30 Martie.—Escadra de evo­­luţiuni a primit ordinul de a iubi pre­gătirile sale de călătorie. împăratul se va îmbarca Luni pe „Alexandrine" şi va merge să întâmpine escadra mării Nordului; apoi se va urca pe bordul vasului amiral „Storch“ și se va întoarce la Wilhelmghaven. PARIS, 30 Martie. — Guvernul va cere un credit de 10,000 fr. pentru a acoperi cheltuelile înmormântării D-lui Chevreul. LUXEMBURG, 30 Martie.—Ducele de Nassau a sosit la Luxemburg pentru a lua în posesiune regenţa. El a fost o­­biectul unei primiri simpatice din partea populaţiunii. LONDRA, 30 Martie.—Times crede că o schimbare de minister este apropiată la Constantinopol. ^PETERSBURG, 8* Partie.—Minis­trul comunicaţiilor, numit după acciden­tul de la Borki, D. Pauker, a murit ieri. BUDAPESTA, 30 Martie.—Camera. D. D. Comite Szapary, Wekerle şi Szi­lagyi unoi miniştri de comerţ, de finanţe şi de justiţie s’au prezintat azi la Ca­meră unde au fost primiţi cu virate. (Havas). TELEGRAME (SERVICIUL DE DIMINEAŢA) VIENA, 30 Martie. — Neue Freie Fresse, vorbind de cabinetul Catargiu, zice că numele impoartă puţin şi că s’ar judeca afacerea ca ne-având de cât un caracter de politică interioară şi că s’ar trata cu o perfectă indiferenţă, dată n’ar fi cestiunea de a se şti dacă România. SITUAŢIUNEA PARLAMENTARA Guvernul junimist a fost cel d’întâi el, după un şir lung de ani, care a avut un sfîrşit parlamentar. Venit la cârma ţărei prin simpla în­credere a Regelui, junimiştii n’au avut partid în ţară şi au crezut că mulţu­mită înaltului sprijin de care ei se bu­cură, mulţumită budgetului mai cu seamă, mulţumită toleranţei lor faţă cu colec­tivitatea roşie, ei îşi vor putea înjghe­ba o majoritate parlamentară şi a urma calea călcată de I. C. Brătianu şi anu­me: de a nu se sinchisi de masa pro­fundă a poporului ci numai de majori­tatea parlamentară. Silinţele junimiştilor pe acest teren le-a fost cu atât mai realizabile cu cât ei, numindu-se conservatori, au putut obţine un sprijin de la aceştia pe tim­pul alegerilor şi în parlament. Insă a venit un timp când acest concubinagiu junimisto-conservator-colectivist n’a mai putut merge. Conservatorii puri au re­fuzat sprijinul lor junimiştilor şi D. G. Vernescu cu ai săi nu mai putură sta în armonie nici ei cu junimiştii şi criza a durat în stare latentă. Se ştie cum ea s’a sfîrşit; avem a­­cuma un guvern Catargiu-Vernescu, un guvern liberal-conservator.— întrebarea cea mare care naşte de aci, este : Poporul prin această schimbare, câş­­tigat’a el ceva? D. P. Carp­eri în Ca­meră a declarat că s’a făcut un pas înapoi. Noi, din contra credem că s’a făcut un mare pas înainte. Să nu ne înşelăm cu aparenţele şi cu legile de reforme, mai mult sau mai puţin potrivite. Acestea, reformele, se impun tuturor guvernelor, numească-se ele reacţionare, liberale, radicale sau socialiste, partidele toate le aplică în unele margini cari decurg în mod na­tural de la putinţa reală, adică ele le fac precum curentele le lasă. Mai largă dacă e făcută în teorie legea, ea se strîmtorează în aplicare; mai strimtă dacă e făcută, ea se lărgește de sine apoi prin legi noui complimentare. Cea mai bună dovadă este legea vânzărilor care nu este alta de­cât o lege colec­tivistă lărgită după nevoile reale şi pe care junimiştii, conservatorii, liberalii, radicalii şi socialiştii au primit-o în princip. Deci, pe terenul social toate guver­nele se aseamănă; ele se deosibesc nu­mai în acea parte care priveşte politica militantă. Aci în politica militantă trebue să ne întrebăm : făcut’am un pas înainte sau un pas îndărăt ? Acest lucru ni’l esplică votul de ori. Venirea pe banca ministerială a D-lui G. Vernescu a exasperat pe junimişti. Acest lucru e explicabil. Cum să nu’i exaspereze aflarea pe banca miniştrilor a aceluia pe care ei l’au dat afară şi când s’au trezit s’au văzut daţi ei afară, iar acela pe care ei în închipui­rea lor îl credeau perdut, îl văd pe banca ministerială în carne şi în oase. Acest lucru­­l-a exasperat şi ei au pro­pus o moţiune de blam. Moţiunea a fost trimisă la secţiuni, fără urgenţă, dar cu această ocazie o­­poziţia­­şi-a numărat voturile. Ea a în­trunit 69 voturi contra a 76. Deosebi­rea este dlar de 7 voturi. Fiind ast­fel cât de departe suntem de regimul lui I. Brătianu, când depu­taţii mergeau la vot la companii cu o­­fiţerii lor. Acela nu mai era un vot, fie­care bilă costa pe ţară sute de mii de lei fiind că aceia cari votau erau mercenari. Cine putea apoi vorbi de control ? De control nici nu se pomenea. Acuma lucrurile s’au schimbat. Mi­­nisteriul actual zice că a venit mai in­tâi prin încrederea ţărei şi apoi prin a­­cea a Suveranului; deci el e în formală opunere cu junimiştii cari au venit prin încrederea Suveranului menţinându-se contra voinţei ţărei. Acesta e un pas înainte. Apoi neînsemnata majoritate omogenă, de care e sprijinit guvernul actual, a­­pasă mult asupra respunderei guvernului şi deci putem spera că legalitatea va fi respectată. Controlului sunt apoi deschise uşile şi ferestrele. In rezumat, acela care a câştigat din schimbarea regimului e poporul, nu gu­vernul, şi aceasta constitue pentru noi un pas înainte. Popoarele nu prea câştigă din tăria guvernelor, iar guvernele cele mai slabe sunt tari atuncea când ele au dreptate. Situaţiunea parlamentară de acuma este clar acea pe care un popor liber o poate dori, acea anume că guvernul are o majoritate, însă că o ilegalitate îl poate doborî. Aşa­dar am câştigat ceva în politica noastră internă; am făcut un mare pas înainte. ­IRONICA PARLAMENTARI Fortificaţiile si politica extern Tribunele gemeau de lume şi sexul fru­mos a fost cu demnitate representat. In in­cintă animaţia e mare, conservatorii jubi­lează, iar junimiştii se sforţează de a as­cunde supărarea ce le-a pricinuit căderea de la putere. Ministrul întârzie venirea sa. In acest timp intră D. P. Carp. Porumbeii încep a bate din aripi făcând un mare sgo­­mot — cereau el porumb ? se veseleau el la vederea proprietarului lor — ,sau fost la acest act, ultimul act de recunoştinţă către acela care a îngrijit de prosperarea lor. In acelaşi moment au intrat şi noii mi­niştrii cari sunt şi ei primiţi cu aplause vii. D. Lascar Catargiu, noul preşedinte al con­siliului se urcă la tribună unde citeşte în aplausele Camerei decretul de numire a noilor miniştrii şi declaraţia ministerială. D. Take Ionescu exasperat de a fi scăpat şi de astă dată trenul şi a se vedea con­damnat la o opoziţie lungă şi permanentă, anunţă îndată două interpelări, una asupra politicei externe a guvernului, alta asupra numirilor D-lui G. Vernescu la casaţie. D. Lahovary ministrul afacerilor străine respunde că e gata a respunde imediat, iar interpelatorul lungeşte nasul. Ministerul insă trebue sa plece la Senat şi de aceea D. Catargiu roagă pe Cameră ca să lucreze în secţiuni şi ca comisia bud­­getară să se ocupe de budgete. D. general Manu roagă apoi pe Cameră ca să se ocupe de creditul de 15.000.000 pen­tru fortificaţii. Aceste cuvinte ale generalului provoacă o mare indignare, se face un mare zgomot. D. M. Cogălniceanu cere cuvântul şi spune că guvernul nou trebue să declare dacă îşi în­suşeşte proiectele guvernului trecut La a­­ceasta răspunde D. preşedinte al consiliului că e vorba de credit şi­­ de un credit care trebue tradus in lege, că guvernul nu poate să arunce în vânt 32.000.000 lei cheltuiţi, că aceasta e afacerea­ Camerei, ea poate să a­­runce acei bani în vânt. Resultă din această declaraţie că D­­ascar Catargiu nu va face cestiune ministerială din respingerea fortifi­caţiilor, de vreme ce a declarat că se va su­pune votului Camerei. Aceste cuvinte că se va supune votului Camerei au dat prilej vorbăreţului deputat D. N. Ionescu de a se supăra şi a taxa ca o inadvertenţă această declaraţie. SAMBATA 10 APRILIE 1889 D. vice-preşedinte Grig Cozadini puse ca­păt certei ridicând şedinţa şi permiţând ast­fel D-lor miniştri de a merge la Senat pen- tru ca să se prezinte. Intervalul e ocupat de mici exerciţii de zbor ale porumbeilor Absenţa e lungă şi plictisitoare; în fine vine şi preşedintele con­siliului. D. Eugeniu Ionescu vine cu o moţiune de blam motivată, contra fostului ministru de justiţie şi a actualului ministru de finanţe. Se încinge o discuţie lungă de regulament, în care D. Take Ionescu excelează prin a­­tacurile sale contra ministrului care a trân­tit pe junimişti afară din minister. In fine incidentul se calmează, moţiunea se trimite la calendele greceşti, iar D. Take Ionescu ob­ţine cuvântul pentru a face un rău serviciu Germaniei. Tinerul deputat se amestecă mult în poli­tica externă pe care nu o cunoaşte şi care-i place, fiind­că crede că iubind politica nem­ţească eşti mare diplomat şi devii ministru prin voinţa Regelui. Acuma însă a frânt-o rea. După ce a întrebat ce politică urmează gu­vernul, arătând că D-sa urmează pe cea nem­ţească, el avu o mare decepţiune când a au­zit cuvântul de neutralitate, atât din gura D-lui Catargiu cât şi din acea a D-lui Al. La­hovary. In urma acestei declaraţiuni i-ar fi venit minte la cap D-lui Tache Ionescu Credem că nu va mai face interpelări dacă e prie­ten al Germanilor. Credem că şi D. P. Carp îi va administra o admonestaţie. Şi D. P. Carp a luat cuvântul, însă dis­cursul său lung căuta să explice cum se pierde un portofoliu, lucru care­ nu e de loc vesel. ---------------------------------------------------- 1 APRILIE CRONICA. Ciudate vremi. Aprilie de mult nu mai fusese, ziua păcăliţilor. Două­spre­zece ani, această sărbătoare fusese aproape uitată. Colectiviştii schim­base gluma în serios, in loc să trimită prietenilor câte o scrisorică plină de haz, ca să facă chef; ei luase un obiceiu cam grosolan. La 1 Aprilie găsea cu cale să decoreze pe partizanii lor şi ca ro­mâni ce erau, nu putea să nu ’şi dea în petec. Aşa, D-lui Nae Ulmeanu ’i făgăduise Steaua şi ’l-a trimis Serviciul de aur clasa I, D-lui Niţă Purcel cru­cea de ofiţer al nu ştii! cărui ordin, şi ’l-a dat Trecerea Dunărei şi aşa mai departe. Anul ăsta, D. Carp a ţinut ca ve­chile obiceiuri strămoşeşti să fie cu sfin­ţenie respectate şi a jucat fie­căruia câte o festă. D­şa cum este mare diplomat, nu putea să uite cele mai elementare principii de buna cuviinţă, şi cea d’ân­­teia farsă a jucat’o Dinastiei, şi era fi­resc lucru : ă tout segnitur tout honneur. Iată principalele giumbuşurî ale D-lui Carp. T.J. Regale. - Şambelan al curţei Alteţei Sate Prinţului Leopold de Hohenzollern. Düsseldorf. Vâ rog comunicaţi cu tot respectul A. S. Regale, că în urma îmbucurătoarei veşti ce s’a răspândit în București, A. S. Regală Prin­cipele Ferdinand de România poate râmâne pentru tot d’a­uni, în armata germană. * 5fc * D-lui Lascar Catargiu, pe care atât îl iubește, îi pregătise o farsă care era să devie dramă. Un tapiţer a fost che­mat la Cameră și sub ochii D-lui Carp, a aşezat un rezort atât de puternic la fotoliul venerabilului deputat de Covur­­luiu, aşa că îndată ce s’o aşeza să fie asverlit afară prin tavan. Graţie însă echilibrului şi voiniciei D lui Catargiu a căzut tocmai pe fotoliul ce’l ocupa D. Teodor Rosetti. * * * Faimosul calpac bulgăresc, care a fă­cut deliciile fostului consiliu de miniştri de sub preşedinţia reposatului Manola­­che Costache Epureanu, îl destinase pi­şicherul nostru zeflemist ca cadou D-lui Vernescu. Tot umblând cu el in mână ca să’l ia la Cameră, s’a uluit şi în loc al pune în buzunar ’l-a pus în cap și a plecat cu el la Cameră. ’Şi poate închipui ori­cine, ce chef a făcut Epochiştii când a văzut calpacul D-lui Vernescu pe capul D-lui Carp. * * * D. Mitică Sturza a fost foarte măgu­lit când a primit manuscriptul nouei sale opere ce D-sa a scris sub titlul micul spion prusian s­au Prinţul Ferdinand de România şi care lucrare o uitase în sertarul biuroului de la ministerul de externe. D. Alexandru Marghiloman n’a ştiut cum să sară de bucurie când a deschis un frumos ghiozdan în care a găsit o * * *

Next