Adevěrul, aprilie 1889 (Anul 1, nr. 188-211)
1889-04-01 / nr. 188
ANUL I.No. 188. Numărul 10 bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIECAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In BUCURESCI la casa Administrației Din JUDEȚE prin mandate poștale Un an . . . . . 30 lei Şase luni.....................15 . Trei luni.....................8 - ---33--IN STRAINATATE la toate officiile din Uniunea poştală Un an, 50 leiŞase luni, 25 lei. MANUSCHISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ. EDIŢIA J^IVTIKiJV. Să te feresc!, Române! de cuiți strein în casă. ADMINISTRAŢIA: Strada Nouă, 6 Director politic: ALEX. V. BELDIMANU. V. Alexandri. Numărul 10 bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIE SI LA AGENŢIA HAVAS Din JUDEŢE direct la administraţie Anunciuri, pagina IV ... O, 30 b. linia » „ III.... 1. 1. „ Inserţiile şi Reclamele 2 lei rândul. DIN STREINATATE LA PARIS la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse şi sucursalele ei, precum și, la toate oficiile de publicitate. UN NUMER VECHID30 BANI )• w I . yj -\ REDACȚIA: Strada Nouă, 6 ..................—-------------------- 0 POLIȚA PROTESTATĂ --------------------------------------------------------------------------- Situatiunea parlamentara ----------------------—--------------------------------r—------------------------------------------------ Fortificațiile și politica externă -------------------------------------------------------------CENTENARII --------------------------------------------------------------------------TORTURELE AMORULUI București 31 Martie CRONICA 0 POLIŢA PROTESTATA Criza prin care am trecut în zilele din urmă a absorbit într’atât atenţiunea noastră în cât am fost siliţi să trecem cu vederea nişte aprecieri caracteristice a unei foi semi-oficioase germane în privinţa schimbărei de Cabinet ce s’a produs la noi. Alaltaeri o telegramă a Agenţiei Havas ne comunică un rezumat al unui articol apărut în Gazeta de Colonia care se ocupă de eventualitatea venirei la putere a unui minister Lascar Catargiu. Modul cum se exprimă foaia germană are o oarecare însemnătate, căci se ştie că in genere, Gazeta de Colonia oglindește ideile ce domnesc în sferele oficiale ale Berlinului. De aceea credem necesar de a reproduce încă o dată textul telegramei. Ea sună astfel: Colonia, 28 Martie. — Gazeta Coloniei a primit din Berlin o comunicare oficioasă in care se zice că dacă D Lascar Catargiu soseşte la putere, România va atinge ţinta spre care ea alunecă de câtva timp pe o pantă repede, mulţumită moliciunei şi instabilităţei direcţiuni imprimate politicei sale. Foaia germană nu voeşte să creadă că statul dunărean, care ocupă un loc atât de însemnat în eşechierul european şi care a ajuns să iasă din situaţiunea tulburată, ce o creaseră arbitrarul, deşertăciunea şi desfătarea boerilor fără naţionalitate, se întoarce la drumul de mult părăsit Nu este admisibil că neposedând nici un om de stat de capacitatea şi onorabilitatea D-lui Ioan Brătianu, această ţară să fie astfel săpată de către cârtiţele panslaviste, incât să se găsească coaptă pentru un minister Catargiu, a cărui venire la putere, ar inspira groază oricărui român luminat. Limbagiul ziarului oficios german ce este de altmintrelea coroborat şi prin cele scrise de alte ziare berlineze, vieneze şi ungureşti în privinţa venirei la putere a lui Lascar Catargiu, ne lămureşte pe deplin asupra cauzelor cari au întârziat soluţiunea crizei ministeriale şi căderea junimiştilor. Când Gazeta de Colonia a scris cele relatate prin telegrama Agenţiei Havas, era vorba în Bucureşti de un Cabinet Lascar Catargiu-D. Brătianu. Aceste două nume întrunite reprezentat o schimbare radicală în politica externă şi mai ales luarea direcţiunei afacerilor exterioare din mâna Regelui. Aceasta nu convenea Germaniei şi oficinele reptilelor Principelui de Bismark la Berlin, la Viena, la Pesta, la Colonia şi chiar la Bucureşti primiseră cuvântul de ordine de a lua un ton ameninţător pentru a exercita o presiune menită a impedeca formarea unui Cabinet neatârnat de Rege, adică de politica germană. Era vorba ca Regele Carol să introducă în Cabinetul Catargiu, pe câţiva reprezentanţi ai politicei Sale personale Noi nu ne am înşelat un singur moment în această privinţă. Dovadă este că Duminica trecută scriam : Palatul nu voeşte în ruptul capului să părăsească politica pe care a adoptat-o de la 1883 încoace, adică, angajamentele luate fără ştirea Ţărei către politica germană. Vezând că cabinetul junimist nu are puterea necesară pentru a impune Ţarei fortificările, Regele se încearcă a ademeni pe Lascar Catargiu ca să primească de a fi preşedintele consiliului al unui minister în care Palatul va avea la dispoziţiunea sa pe ministrul afacerilor străine şi pe acela al resbelului. Restul îi este indiferent. Ademenirile Regale au isbutit, îndată ce Regele a fost asigurat că portofoliul afacerilor străine şi acela al resbelului vor fi în mâna D-lui A. Lahovary şi a Generalului Manu, Cabinetul Catargiu a fost constituit şi astăzi se esplica atitudinea D-lor General Manu şi Al. Lahovary faţă cu Domnul Carp. Declaraţiunea pe care noul Cabinet a făcut-o ieri în Parlament dovedeşte că, în politica externă şi în cestiunea fortificărilor, el va urma politica moştenită de la Ion Brătianu şi de la P. Carp. Singura deosebire este că, în locul D-lui Carp sunt D-nii Alexandru Lahovary şi General G. Manu şi că prin venirea lui Lascar Catargiu, s’a dat politicei Regale o formă mai constituţională şi mai parlamentară. Neobrăzarea Gazetei de Colonia nu trebuie dar să ne mire de loc ; atât stilul cât şi ideile conţinute in articolul ziarului german poartă sigiliul unei oficine cunoscute din Bucureşti ce stă în legătură cu sforile Palatului. După câteva zile se va vedea că reptilele bismarkiane vor întoarce-o pe altă foaie ; ele vor regreta căderea junimiștilor precum au regretat aceea a lui Ioan Brătianu, dar vor zice că, din moment ce linia de purtare a politicei exterioare a Statului român nu s’a schimbat, Germania nu are nici un motiv pentru a privi Cabinetul Catargiu cu ochi răi. In rezumat primul pas al noului minister conservator a întărit simţimentul de decepţiune pe care ni l’a produs neisbânda Cabinetului de coaliţiune. Una din poliţele trase de Lascar Catargiu asupra Ţarei, in privinţa schimbăreî politicei exterioare şi a cestiunei fortificărilor este deja protestată. Aceasta nu ne prevesteşte nimic bun şi în privinţa celor-l’alte. Dunăreanul va continua să adereze la tripla alianţă sau va observa o atitudine ruso-filă. Dar D. Catargiu n’a ascuns nici o dată că este un inamic fanatic al triplei alianţe şi un luptător pasionat al Rusiei. Criza ministerială română, mai zice foaia vieneză, a găsit soluţiunea cea mai defavorabilă ce s’a putut prevedea din punctul de vedere al cestiunii coaliţiei, căci toţi miniştrii fiind nişte bătrâni conservatori, România se află de acum înainte sub pavăza politică a Rusiei. Nu trebue să ne ascundem că sosirea la putere a unui cabinet Catargiu e un eveniment care privează tripla alianţă, şi mai cu deosebire pe Austro-Ungaria de un sprijin preţios pe Dunărea de jos. ROMA, 30 Martie.—D. Somino a depus pe biuroul Camerei o cerere de interpelare asupra conduitei ce guvernul doreşte să aibă de acum înainte în Africa. KIEL, 30 Martie.—Escadra de evoluţiuni a primit ordinul de a iubi pregătirile sale de călătorie. împăratul se va îmbarca Luni pe „Alexandrine" şi va merge să întâmpine escadra mării Nordului; apoi se va urca pe bordul vasului amiral „Storch“ și se va întoarce la Wilhelmghaven. PARIS, 30 Martie. — Guvernul va cere un credit de 10,000 fr. pentru a acoperi cheltuelile înmormântării D-lui Chevreul. LUXEMBURG, 30 Martie.—Ducele de Nassau a sosit la Luxemburg pentru a lua în posesiune regenţa. El a fost obiectul unei primiri simpatice din partea populaţiunii. LONDRA, 30 Martie.—Times crede că o schimbare de minister este apropiată la Constantinopol. ^PETERSBURG, 8* Partie.—Ministrul comunicaţiilor, numit după accidentul de la Borki, D. Pauker, a murit ieri. BUDAPESTA, 30 Martie.—Camera. D. D. Comite Szapary, Wekerle şi Szilagyi unoi miniştri de comerţ, de finanţe şi de justiţie s’au prezintat azi la Cameră unde au fost primiţi cu virate. (Havas). TELEGRAME (SERVICIUL DE DIMINEAŢA) VIENA, 30 Martie. — Neue Freie Fresse, vorbind de cabinetul Catargiu, zice că numele impoartă puţin şi că s’ar judeca afacerea ca ne-având de cât un caracter de politică interioară şi că s’ar trata cu o perfectă indiferenţă, dată n’ar fi cestiunea de a se şti dacă România. SITUAŢIUNEA PARLAMENTARA Guvernul junimist a fost cel d’întâi el, după un şir lung de ani, care a avut un sfîrşit parlamentar. Venit la cârma ţărei prin simpla încredere a Regelui, junimiştii n’au avut partid în ţară şi au crezut că mulţumită înaltului sprijin de care ei se bucură, mulţumită budgetului mai cu seamă, mulţumită toleranţei lor faţă cu colectivitatea roşie, ei îşi vor putea înjgheba o majoritate parlamentară şi a urma calea călcată de I. C. Brătianu şi anume: de a nu se sinchisi de masa profundă a poporului ci numai de majoritatea parlamentară. Silinţele junimiştilor pe acest teren le-a fost cu atât mai realizabile cu cât ei, numindu-se conservatori, au putut obţine un sprijin de la aceştia pe timpul alegerilor şi în parlament. Insă a venit un timp când acest concubinagiu junimisto-conservator-colectivist n’a mai putut merge. Conservatorii puri au refuzat sprijinul lor junimiştilor şi D. G. Vernescu cu ai săi nu mai putură sta în armonie nici ei cu junimiştii şi criza a durat în stare latentă. Se ştie cum ea s’a sfîrşit; avem acuma un guvern Catargiu-Vernescu, un guvern liberal-conservator.— întrebarea cea mare care naşte de aci, este : Poporul prin această schimbare, câştigat’a el ceva? D. P. Carperi în Cameră a declarat că s’a făcut un pas înapoi. Noi, din contra credem că s’a făcut un mare pas înainte. Să nu ne înşelăm cu aparenţele şi cu legile de reforme, mai mult sau mai puţin potrivite. Acestea, reformele, se impun tuturor guvernelor, numească-se ele reacţionare, liberale, radicale sau socialiste, partidele toate le aplică în unele margini cari decurg în mod natural de la putinţa reală, adică ele le fac precum curentele le lasă. Mai largă dacă e făcută în teorie legea, ea se strîmtorează în aplicare; mai strimtă dacă e făcută, ea se lărgește de sine apoi prin legi noui complimentare. Cea mai bună dovadă este legea vânzărilor care nu este alta decât o lege colectivistă lărgită după nevoile reale şi pe care junimiştii, conservatorii, liberalii, radicalii şi socialiştii au primit-o în princip. Deci, pe terenul social toate guvernele se aseamănă; ele se deosibesc numai în acea parte care priveşte politica militantă. Aci în politica militantă trebue să ne întrebăm : făcut’am un pas înainte sau un pas îndărăt ? Acest lucru ni’l esplică votul de ori. Venirea pe banca ministerială a D-lui G. Vernescu a exasperat pe junimişti. Acest lucru e explicabil. Cum să nu’i exaspereze aflarea pe banca miniştrilor a aceluia pe care ei l’au dat afară şi când s’au trezit s’au văzut daţi ei afară, iar acela pe care ei în închipuirea lor îl credeau perdut, îl văd pe banca ministerială în carne şi în oase. Acest lucrul-a exasperat şi ei au propus o moţiune de blam. Moţiunea a fost trimisă la secţiuni, fără urgenţă, dar cu această ocazie opoziţiaşi-a numărat voturile. Ea a întrunit 69 voturi contra a 76. Deosebirea este dlar de 7 voturi. Fiind astfel cât de departe suntem de regimul lui I. Brătianu, când deputaţii mergeau la vot la companii cu ofiţerii lor. Acela nu mai era un vot, fiecare bilă costa pe ţară sute de mii de lei fiind că aceia cari votau erau mercenari. Cine putea apoi vorbi de control ? De control nici nu se pomenea. Acuma lucrurile s’au schimbat. Ministeriul actual zice că a venit mai intâi prin încrederea ţărei şi apoi prin acea a Suveranului; deci el e în formală opunere cu junimiştii cari au venit prin încrederea Suveranului menţinându-se contra voinţei ţărei. Acesta e un pas înainte. Apoi neînsemnata majoritate omogenă, de care e sprijinit guvernul actual, apasă mult asupra respunderei guvernului şi deci putem spera că legalitatea va fi respectată. Controlului sunt apoi deschise uşile şi ferestrele. In rezumat, acela care a câştigat din schimbarea regimului e poporul, nu guvernul, şi aceasta constitue pentru noi un pas înainte. Popoarele nu prea câştigă din tăria guvernelor, iar guvernele cele mai slabe sunt tari atuncea când ele au dreptate. Situaţiunea parlamentară de acuma este clar acea pe care un popor liber o poate dori, acea anume că guvernul are o majoritate, însă că o ilegalitate îl poate doborî. Aşadar am câştigat ceva în politica noastră internă; am făcut un mare pas înainte. IRONICA PARLAMENTARI Fortificaţiile si politica extern Tribunele gemeau de lume şi sexul frumos a fost cu demnitate representat. In incintă animaţia e mare, conservatorii jubilează, iar junimiştii se sforţează de a ascunde supărarea ce le-a pricinuit căderea de la putere. Ministrul întârzie venirea sa. In acest timp intră D. P. Carp. Porumbeii încep a bate din aripi făcând un mare sgomot — cereau el porumb ? se veseleau el la vederea proprietarului lor — ,sau fost la acest act, ultimul act de recunoştinţă către acela care a îngrijit de prosperarea lor. In acelaşi moment au intrat şi noii miniştrii cari sunt şi ei primiţi cu aplause vii. D. Lascar Catargiu, noul preşedinte al consiliului se urcă la tribună unde citeşte în aplausele Camerei decretul de numire a noilor miniştrii şi declaraţia ministerială. D. Take Ionescu exasperat de a fi scăpat şi de astă dată trenul şi a se vedea condamnat la o opoziţie lungă şi permanentă, anunţă îndată două interpelări, una asupra politicei externe a guvernului, alta asupra numirilor D-lui G. Vernescu la casaţie. D. Lahovary ministrul afacerilor străine respunde că e gata a respunde imediat, iar interpelatorul lungeşte nasul. Ministerul insă trebue sa plece la Senat şi de aceea D. Catargiu roagă pe Cameră ca să lucreze în secţiuni şi ca comisia budgetară să se ocupe de budgete. D. general Manu roagă apoi pe Cameră ca să se ocupe de creditul de 15.000.000 pentru fortificaţii. Aceste cuvinte ale generalului provoacă o mare indignare, se face un mare zgomot. D. M. Cogălniceanu cere cuvântul şi spune că guvernul nou trebue să declare dacă îşi însuşeşte proiectele guvernului trecut La aceasta răspunde D. preşedinte al consiliului că e vorba de credit şi de un credit care trebue tradus in lege, că guvernul nu poate să arunce în vânt 32.000.000 lei cheltuiţi, că aceasta e afacerea Camerei, ea poate să arunce acei bani în vânt. Resultă din această declaraţie că Dascar Catargiu nu va face cestiune ministerială din respingerea fortificaţiilor, de vreme ce a declarat că se va supune votului Camerei. Aceste cuvinte că se va supune votului Camerei au dat prilej vorbăreţului deputat D. N. Ionescu de a se supăra şi a taxa ca o inadvertenţă această declaraţie. SAMBATA 10 APRILIE 1889 D. vice-preşedinte Grig Cozadini puse capăt certei ridicând şedinţa şi permiţând astfel D-lor miniştri de a merge la Senat pen- tru ca să se prezinte. Intervalul e ocupat de mici exerciţii de zbor ale porumbeilor Absenţa e lungă şi plictisitoare; în fine vine şi preşedintele consiliului. D. Eugeniu Ionescu vine cu o moţiune de blam motivată, contra fostului ministru de justiţie şi a actualului ministru de finanţe. Se încinge o discuţie lungă de regulament, în care D. Take Ionescu excelează prin atacurile sale contra ministrului care a trântit pe junimişti afară din minister. In fine incidentul se calmează, moţiunea se trimite la calendele greceşti, iar D. Take Ionescu obţine cuvântul pentru a face un rău serviciu Germaniei. Tinerul deputat se amestecă mult în politica externă pe care nu o cunoaşte şi care-i place, fiindcă crede că iubind politica nemţească eşti mare diplomat şi devii ministru prin voinţa Regelui. Acuma însă a frânt-o rea. După ce a întrebat ce politică urmează guvernul, arătând că D-sa urmează pe cea nemţească, el avu o mare decepţiune când a auzit cuvântul de neutralitate, atât din gura D-lui Catargiu cât şi din acea a D-lui Al. Lahovary. In urma acestei declaraţiuni i-ar fi venit minte la cap D-lui Tache Ionescu Credem că nu va mai face interpelări dacă e prieten al Germanilor. Credem că şi D. P. Carp îi va administra o admonestaţie. Şi D. P. Carp a luat cuvântul, însă discursul său lung căuta să explice cum se pierde un portofoliu, lucru care nu e de loc vesel. ---------------------------------------------------- 1 APRILIE CRONICA. Ciudate vremi. Aprilie de mult nu mai fusese, ziua păcăliţilor. Douăsprezece ani, această sărbătoare fusese aproape uitată. Colectiviştii schimbase gluma în serios, in loc să trimită prietenilor câte o scrisorică plină de haz, ca să facă chef; ei luase un obiceiu cam grosolan. La 1 Aprilie găsea cu cale să decoreze pe partizanii lor şi ca români ce erau, nu putea să nu ’şi dea în petec. Aşa, D-lui Nae Ulmeanu ’i făgăduise Steaua şi ’l-a trimis Serviciul de aur clasa I, D-lui Niţă Purcel crucea de ofiţer al nu ştii! cărui ordin, şi ’l-a dat Trecerea Dunărei şi aşa mai departe. Anul ăsta, D. Carp a ţinut ca vechile obiceiuri strămoşeşti să fie cu sfinţenie respectate şi a jucat fiecăruia câte o festă. Dşa cum este mare diplomat, nu putea să uite cele mai elementare principii de buna cuviinţă, şi cea d’ânteia farsă a jucat’o Dinastiei, şi era firesc lucru : ă tout segnitur tout honneur. Iată principalele giumbuşurî ale D-lui Carp. T.J. Regale. - Şambelan al curţei Alteţei Sate Prinţului Leopold de Hohenzollern. Düsseldorf. Vâ rog comunicaţi cu tot respectul A. S. Regale, că în urma îmbucurătoarei veşti ce s’a răspândit în București, A. S. Regală Principele Ferdinand de România poate râmâne pentru tot d’auni, în armata germană. * 5fc * D-lui Lascar Catargiu, pe care atât îl iubește, îi pregătise o farsă care era să devie dramă. Un tapiţer a fost chemat la Cameră și sub ochii D-lui Carp, a aşezat un rezort atât de puternic la fotoliul venerabilului deputat de Covurluiu, aşa că îndată ce s’o aşeza să fie asverlit afară prin tavan. Graţie însă echilibrului şi voiniciei D lui Catargiu a căzut tocmai pe fotoliul ce’l ocupa D. Teodor Rosetti. * * * Faimosul calpac bulgăresc, care a făcut deliciile fostului consiliu de miniştri de sub preşedinţia reposatului Manolache Costache Epureanu, îl destinase pişicherul nostru zeflemist ca cadou D-lui Vernescu. Tot umblând cu el in mână ca să’l ia la Cameră, s’a uluit şi în loc al pune în buzunar ’l-a pus în cap și a plecat cu el la Cameră. ’Şi poate închipui oricine, ce chef a făcut Epochiştii când a văzut calpacul D-lui Vernescu pe capul D-lui Carp. * * * D. Mitică Sturza a fost foarte măgulit când a primit manuscriptul nouei sale opere ce D-sa a scris sub titlul micul spion prusian sau Prinţul Ferdinand de România şi care lucrare o uitase în sertarul biuroului de la ministerul de externe. D. Alexandru Marghiloman n’a ştiut cum să sară de bucurie când a deschis un frumos ghiozdan în care a găsit o * * *