Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)
1889-06-01 / nr. 237
EDIțIA ANTEIA. ANUL L-No. 237. Numeral 10 Bani O ABONAMENTELE I.VCIP LA 1 Sl 16 ALE FIECIBEI LUlfl SI SE PLATESC TOTDEAUNA ISAIKTE In Bucuresei la casa Administrate! Din andere §i Streinetate prin mandate postale. Un an in tarä 30 lel; ín streinótate 50 Séselunl „ 15 „ „ „ 25 Ire! luní ,, 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se gase^te de vinzare cu numSrul la kio$eul No. 141, Boulevard deCapuennes;lakio§eul No. 117, Boulevard St.Michel; la kio$eul No. 19, Boulevard St -Germain JOI 1 IUNIE 188S Numeral 10 Bani (ji AN^UIURILE DIN'liEEEBKSCI ^E PIUSESC LA ADMINISÍ'kA|IE.'|í;;>J,AqES’|lA EAVAS“ Din Judéte’-'dSMct.la administrate. Anünciurl, pSg-'iT.............0,30 b. linia ,. „ HI..........11. „ Inserturile §i Reclamele 2 lei randul Din Paris, la Agentia Havas, 8 Place de la Bourse, precum si sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administrate §i la toate oficiile de publicitate. MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZAV. Alexandri. UN NUMAR VECHI: 30 BANI. ADM1NISTRATIA : Strada IVouB, e. Director politic : ALEX. V. BELDIMANU I REDACTIA : Strada Noua, 6. A SCRANTIT’O CARP --------------------------------------—----------Rege §i Rege INCkuiEREA ’JEREI --------------------Moldovenismu i Reparatisia ----------------------------------------- Ei lovese §i tot ei tip -------------------—-------------------- PRIETENUL COMISARIULUI Bucurefti 31 Maiu A scrintit’o Carp Acum cäteva zile situa{iunea parlamentarä pärea a fi pe cale de a se imbunätä{i pentru guvern; se credea cä, votandu-se legile financiare, opozi{iunea va päräsi sistemul seu obstructionist in ce prive§te budgetele §i cä astfel, nu va fi nevoe de o nouä prelungire a Camerei. Dar astäzi lucrurile stat tot incurcate. Pare cu neputinjä ca budgetele sä fie votate intr’un mod normal, chiar dacä s’ar prelungi sesiunea cu 8 zile. Cu toatä räbdarea pe care o aratä Lascar Catargiu fa{ä cu atitudiniea junimi§tilor, totu§i el va trebui sä ajungä prin a cere votarea en bloc. Junimi§tii nu mai discutä pentru a discuta, ci numai pentru a {ine Camera in loc. I-a cuprins o adeväratä turbare cä nu mai sunt la putere. §edin{a de alaltäieri ne-a dat o dovadä pipäitä de aceasta. Se pusese la ordinea zilei legea modificärei sistemului monetar. Aceastä intervertire a ordinei zilei era privitä ca o concesiune fäcutä junimi§tilor cari de la inceputul sesiunei ceruserä ca legile financiare sä fie discutate §i votate inaintea budgetelor. Legea propusä fäcea parte din programul junimist §i forma chiar baza noului sistem financiar a carui paternitate o reclama D. Carp. Toata lumea se a§tepta clar ca §eful grupului constitutional sa pronunje un discurs magistral spre a sus{ine o lege ce era opera sa. Care fu mirarea tuturor cand D. Carp, oratorul limpede §i corect de odinioarä, incepu sä in§ire tot felul de ipoteze §i de crezuri financiare §i la urmä sfar§i prin a se incurca atät de rea incat Pre§edintele fu nevoit a suspenda §edin{a zicend cä s’a adus o mare confuzie in spirite. In fa{a acestui fiasco al leaderului lor, junimiigri erau ploa{i §i n’au gäsit alt mijloc de a scäpa situa{ia decat de a se face neväzu{i unul cate unul, ca sä descomplecteze Camera. Dar §i aceastä manevrä cam copiläreascä nu le-a reu§it, cäci conservatorii §i liberalii impreunä au rémas la postul lor §i au votat in unanimitate o lege de care junimi§tii se fäleau. A§a dar fiasco complect pentru junimi§ i §i pentru §eful lor. Ei au dovedit de astä-datä intr’un mod neindoios cä toatä atitudinea lor nu este provocatä decät de un sim{iment de rezbunare meschin §i nedemn de bärba{i politici ce se respectä. §i nu se poate prevedea panä unde va merge situajiunea creatä prin acest simjament. In loc de a fi convin§i cä tot ce vor face de acum inainte pentru a paraliza lucrärile Camerei nu poate decat sä le facä rou in ochii opiniunei publice, junimi§tii vor voi de sigur sä respunä pe §eful lor de neizbända pe care a suferit’o in §edin{a de alaltäieri. Vor urma clar campania de obstructionism spre a impiedeca pe cat se poate votarea budgetelor. Dacä sesiunea s’ar putea prelungi cu douä sau trei säptämäni, aceste toate n’ar fi o primejdie pentru Cabinet din moment cä dispune de o majoritate. Dar o asemenea prelungire este cu neputintä, cäci cei mai multi membri ai majoritätei nu mai pot sta in Bucure§ti, pe cand minoritatea este in per. A§adar, cu toate amanärile §i prelungirile, guvernul totu§i va fi silit sä cearä votarea en bloc cel putin pentru unele budgete. Singurul rezultat pe care il va objine prin incercärile de a se discuta §i de a se vota budgetele in mod normal, va fi acela de a putea zice ’férei: am fäcut tot ce ’mi-a stat in putintfi ca budgetele sä fie discutate si votate pe calea regulatä, dacä nu am putut, nu e vina mea. Nu e vorba, acest rezultat e cam platonic dar tot e bun din punctul de vedere moral §i va putea servi de argument peremtoriu cänd va veni ziua disolvärei. Dunäreanul. . telegrame” COPENHAGA, 30 Mai. — Int’ un articol oficios, „Dagblat“ recapituleazä rezultatele obtinute pan’ acum §i märturisejte cu sinceritate cä sunt neindestulatoare. Autorul e de sigur un militar distins care face expunerea rolului Danemarcei intr’un cas de resbel §i staruejte asupra trebuintei de a transforma Copenhaga intr’un loc de resbel de vnteiul rang, pentru ca armata, liberä in mijeärile sale, sä poatä porni cu repeziciune in direcfia punctelor amenin{ate. Pentru a ajunge la acest scop e indispensabil sä se indoiascä lucrärile deja construite §i sä se stabileascä fortifica{iuni permanente. Autorul acestui articol face apel la generositatea §i la patriotismul concetäjenilor sei. El e convins acum cä toatä lumea recunoajte interesul vital al cestiunei §i cä subscrierile vor fi numeroase El terminä zicend cä fiecare fort nou ridicat spore§te serfii pentru Danemarca de a remäne neatinsä, deoarece ziua se apropie repede cand un conflict european va izbueni. Articolul a pricinuit o sensajie adencä in public. Toatä lumea §tie cä totalitatea listei civile e intrebuintatä pentru apärareaerei. Opiniunea publica susfine pe guvern. Terenul e deci putin favorabil opozitiei parlamentare pentru a intreprinde o apropiatä campanie electoralä. Bunul simj popular nu in{elege subtilitä{ile constitu{ionale. El vede mari ameninjäri pe orizont §i recunoajte cä guvernul se ocupä a se apera in contra furtunei. Noul Parlament va reflecta aceastä impresie. BERLIN 30 Maiü. — Tresenja simultana, la Paris, a Princip le de Guiles §i a ministruluí de rtsbel rus, gene ralul Wannowski, precum §i a generalului Annenkov, e foarte comentatä in rjfamie diplomatice. Se pretinde cä nu fi vorba de a determina basele unei cooperafiuii politice §i militare, francoanglo-rusefti §i cä s'ar incepe negocieri in privinta proiectului de cäsätorie a Principesei Maid, fica mai mare a Principelui de Gattes cu f’areviciul. ROMA, 30 Main. — Studenfii au sträbätut dupä amiaza Corso in träsurä, impärtind la trecerea lor flori $i fotografia lui Bruno. Intälnind pe regele, studen{ii au aruncat flori in träsura suveranului §i l’au aclamat in picioare §i cu capul gol. Regele foarte mi§cat de aceasta manifestarile le-a mullumit. ROMA, 20 Main. — Comisiunea generala a bugetului a restabilit creditul de trei milioane cerut de ministerul de resbel pentru aperarea cuceririlor Raliene din Africa. LONDRA, 30 Main.—Dupä „Times“ s’au primit ordine in Muntenegru pentru a reorganiza indatä intreaga fortä militarä in vederea unei repezi molimsäri eventuale. _ BRUXEL, 30 Main.— Liberalii manifesteazä un mare intusiasm in urma alegerii D-lui Janson ca deputat cu 10539 s voturi contra 8602 date D-lui Becker, catolic. VIENA, 30 Mai. — Ieri Principele Muntenegrului a fost primit in audien{ä de cätre Impératul. Intrevederea aflnut 10 minute. Impératul a vizitat azi pe Principele [ care pleacä astä searä la Fiume. Ieri, Principele a avut de asemenea o intrefinere cu D. de Kalnoky. BERLIN, 30 Mai.— Guvernul ger- man a notificat guvernului din Berna ruperea negociäriior diplomatice in privinta afacerei Wohgemuth, aviizänd Consiliul Federal cä va uza f de represalii. (Havas). j REGE §I REGE . ! Intr’o depeste care vorbeste de miscarea ce se produce in Danemarca, in favoarea fortificärilor, se adaogä fi cuvintele urmätoare: Toatä lumea §tie cä cea mai mare parte din lista civilä este intrebuintatä pentru apärarea Terei. A§a inteleg fi eu, sä se poarte un Suveran iubitor de Tara fi pätruns de simtfimentul demnitätei Sale. Ce deosebire! La Copenhaga Regele isi jertfefte cea mai mare parte a listei civile, pentru a ugura sarcinele ce ’fi impune Tara, fi aci in Bucurefti s’a adäogat la lista civilä, färä fiirea Terei, venitul si esploatarea a 12 din cele mai frumoase mofii die Statului, tocmai in momentul cänd s’au inceput fortificärile. In Danemarca Regele se gändefie la Tarä ! In Románia, Carol I se gändefie la buzunar ! A V. E. Increderea Terei In{elesul cuvintelor de mai sus a devenit de ca{iva ani incoace foarte elastic. Diferitele grupäri politice din {ara noasträ — fie mai numeroase sau mai restranse — au Intins aceastä plapomä constitu{ionalä In toate direcjfiile §i astäzi mai n’a rémas un grup, care sä nu caute a dovedi cä se bucurä de „increderea Terei“. Colectivi§tii au intonat doisprezece ani de zile acest imn, ame{itor al con§tiin{elor slabe §i nu se sfiesc nici astäzi a striga pe toate tonurile, cä ei sunt un§ir lui D-zeu §i ai ’terei. Junimi§tii, cari au avut modestia de a nu se aga{a de aceasta formula inainte de venirea lor la putere, au ajuns astazi scandalos de neru§ina{i pentru gälägia cu care trambi{a : noi suntem cei cu increderea... §i a§a, pe rand, toate injghebaturile mai vechi §i mai noi ale oamenilor cari au de profesie politica, ne canta aceiafi arie cu diferite modula{iuni pe diferite parti{iuni. Ar fi bine, credem, ca inainte de a ne pune sä cercetäm care din toate aceste grupäri are, §i care nu, dreptul de a vorbi in numele acestui factor constitutional, ar fi bine, zicem, ca sä ne in{elegem asupra insemnätä{ei acestor doue cuvinte. Superficial §i din punct de vedere teoretic vorbind, increderea f érei o au aceia cari posedä un numär mai mare de aderen{i in Parlament. Aceasta din pricinä cä se presupune cä membrii Parlamentului sunt adevära{ii §i legimei reprezentan{i aiferei. Nu este de nevoe sä dovedim cä in practicä lucrurile stau cu totul altfel. Am amintit numai defini{iunea increderei Terei pentru ca orice om luminat sä vazä cä nici colectivi§tii — mai cu seamä in anii din urmä—§i nici junimi§tii nu se bucurau §i nu se bucurä in fond de aceastä incredere. „Increderea fierei“, din cauza stärei intelectuale inapoiate a majoritätei populatiunei, din cauza virusului coruptor, introdus in politicä de Marele Me§ter al sforilor, a ajuns sä se cäntäreascä prin cluburile politice din Capitalä §i sä se vinzä guvernului, oricare ar fi, in schimbul unor concesiuni din partea sa. Faptul e atat de adeverat §i „increderea fiarei“ s’a depreciat intr’atata, in cat cei in curent cu lucrurile zimbesc ironic §i ridicä din umeri, cand se mai gäse§te vr’un naiv care sä pomeneascä numele ei. §i care sä fie cauza acestei calamitäti? ifara noasträ e tenerä, in mers progresiv din punctul de vedere intelectual, spiritul public se de§teaptä §i ar trebui ca in mäsura inaintarei noastre, sä aplicäm cu sinceritate §i sä desvoltäm regimul constitutional.. poate sä-§i zicä oricine. A§a este, dar sä nu uitäm un lucru: Regimul constitutional a fost introdus la noi de oameni cu bune intentiuni, insä a intrat pe maini rele. Regele, factorul important care trebuia sä vegheze la sincera §i cinstita introducere in moravurile noastre a obiceiuriior parlamentaris■mului constitutional, Regele a abuzat de pozijia Sa §i, in loc de idei sänätoase, a introdus in oamenii no§tri politici virusul oträvitor al imoralitatei. El singur e de vinä dacä astäzi romänii ascultä cu dispre{ §i nedumerire frazele pompoase ale acelora care le cäntä parlamentarismul §i constitutionalismul. Iar „increderea Terei“, purpura sfintä, e azi intinatä in mocirla Palatului §i aruncatä pe rind de Rege in spinarea favoritilor Sei. Datoria adeveratilor patriot! este s’o smulgä din mainile nedemne in care se aflä, s’o curete de noroiu §i s’o pue ca drapel acelora ce vor aspira de aci inainte sä ajungä la carma ’féréi. Dán. Moldovenism nu e Separatism 0 foarte mare indispozifie coprinde pe cei din Bucure§ti, ori de cate ori este vorba de Ia§i §i imbunata{irile reclamate de el, spre a’§i putea {ine prestigiul ce i-a mai remas ca cel Intern ora§ al Moldovei §i in acelaji timp de a face oarecare umbra ridicule! denumiri de a doua capitalä a {erei. Ideia ce urmäresc oamenii nojtri de la centru, §i care pe cat s’a dovedit panä acuma se aflä formulatä ca in un principiu pentru män{inerea echilibrului intre ambele {eri unite, este: ruinarea in un mod sistematic a acestui an, leagänul Unirel, care, In generozitatea lui, s’a despoiat pe sine'fi fi a abdicat de la demnitatea ce o avea pentru acest inait scop, ca nu cumva mai In urmä sä’i fie prin putintfi de a sfdrama opera realizatä! Potrivit acestui principiu, incetul cu incetul Ia§ul fu adus la starea decäzutä in care se glse§te astäzi, refuzandu-i-se mijloacele de ridicare, neimplinindu-i-se nici una din innaltele promisiuni ce i s-au fäcut §i amanandu-i-se cu precugetare pe acelea de interes 0b5te se, smulse Carnerilor §i pentru el dar de care e incä tot vaduv §i mahnit pe cand in alte ora§e sunt realizate deja. Se in{elege cä o asemenea persecu{iune indreptatä asupra acestui ora§, in loc de a stabili o perfecta armonie a sim{imintelor—cum le place a crede celor din Bucure§ti— nu poate decat sa de§tepte nemulpimiri printre acei cari sunt jigni{i in sufletul lor prin o a$a résplata nemeritatä ce i se da jagului, iar ghimpele nedrepta{ei ce se impinge din ce in ce mai adanc in inima multora dintre Moldoveni, cu timpul va ridica numeroji aperatori al drepturilor mari ce le are el la solicitudinea na{iunei §i a guvernelor ei. Dacä s’a permis sä se facä ceva §i pentru Ia§i, dar care nu are nimic de comun cu ridicarea lui pe calea economicä §i adjutorarea progresului intelectual, este restaurarea Mitropoliei?i restaurarile incepute la Trei-Erarhi §i Sf. Niculae, a acestor trei decoruri ce nu poate fi o abatere flagrantä de la cadrul ideelor nutrite in guvernament pentru orajul Iaji, dar care poate servi ca märturie cä s’a fäcut ceva, cu alte cuvinte este o mänä de sperlä de aruncat in ochii Moldovenilor ! Dar chiar cu reimprospätarea acestor decoruri, incä n’a fost §i nici nu este o bunä credin{ä cäci, ne mai vorbind despre neajunsurile arhitectonice ca se puteau indeplini la Mitropolia deja terminatä, vedem cä pentru Trei-Erarhi, mäcar cä de bine de reu se dau banii necesari pentru continuarea restaurärei, lucrärile insä stau pe loc iar francezul Lecomte de Nouy, arhitectul restaurator, nu se vede prin Ia§i de ani de zile! Se vorbejte chiar de sume cheltuite in veni, färä ca sä se intereseze cineva sä vadä cum stau in realitate lucrurile. Cu Sf Nicolae s’a fäcut ji mai réu, ’1-a ras panä in adancul temelifior cu desävârjire, a§a cä orice insemnätate istoricä ce avea acea bisericä pentru Moldova, acuma este stinsä. Se vede cä acesta era §i scopul guvernului din Bucurejti: de a sdrobi §i spulbera pe cät îi va fi posibil, orice amintire a faptelor Moldovenejti. — In{elegeam pentru biserica sf Nicolae, ca §i pentru oricare monument istoric nevoia restaurärei, dar nu a unei totale därämäri. Au trecut barbari peste aceastä {arä, care au ucis, au ars §i au prädat, dar n’au ras §i scormolit pänä §i temeliile zidirilor de pre{ cu scopul nimicirei in mod sistematic a trecutului nostru precum se fäcea pänä astäzi de guvernul din Bucurejti care, nu ne sfiim a declara, cä pentru Moldova era mai mult decät un guvern dujman näscut dintr’o infrä{ire nesincerä. — Dujmanul neil fizicejte, pradä ji ard, dar remäne speran{a de a mai gäsi ceva pe urma pojarului ori a rescumpera cu pre{ul singelui din cele räpite; guvernul #din Bucure§ti insä ucidea desmoralizand, §i aceasta este §i moartea cea mai rea, in fiecare zi ne räpejte odoarele is orice ce se gäsesc in Moldova, spre a le ajeza in Muzeul de acolo pentru cuventul cä trebue sä fie numai un Muzeu na{ional §i prin asemenea procedare Moldova le-a perdut §i le perde pentru tot-d’a-una. Guvernul din Bucurejti ’§i aveain programul sau: nimicirea jafului, cetatea unde se mai gasesc adapostite cateva