Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)

1889-06-18 / nr. 252

2 Cum se germanizeaza turcii Acum catva timp i se intampla ministrului marinei Hassan Pa§a ceva in adever foarte curios. In 1887, mai multi ofi^eri Turci fura trimi§i in Prusia cu misiunea de a recruta lucratori ferari, mecanici abili cari trebuiau a construi in atelierele §i forgele Cornului de aur remorquere torpilere. Unsprezece nem^i furá angaja# pe suma de 500 fr. pe luná. Ace§ti excelen£í lucrátori se puserá indatá pe lucru §i construirá o torpilierá care fu aruncatá acum catva timp pe apá. Triumful fu pe toatá linia: decora^iuni, onoruri, gratificári ect. Dar in urma iatá ce se intampla. Lucratorii reu§iserá a face proza §i pupa torpilieri, dar ei n’au putut reu?i partea centrala unde e instalat jocul torpilei. Atunci el se deciserá a lua d’intr’un Torpillier cumpérat de curend din Englitera partea care lipsea. Ministrul Marínei Hassan Pa§a, aflá indatá imprejurarea. Furios ca fusese mistificat el isgoni pe cei 11 berlinezi. Ace§tia insá apelará la ambasada germanä. D. de Badowitz urmat de legendarul Testa nu facu decat o sariturá pana la Yildiz- Kiosque. Aci el se planse de rigorile nedrepte cu care erau trata^i sermanií sel compatriot,!, cerind reintegrarea lor. Hassan-Pa§a resistá la Inceput, dar in cele din urmá, cedá, primind pe trei din ace.$ti artigtl carora le men^inu cei 500 fr. lunari, dar refuzá pe cel-l’al^i. Acejtia din urmá revenirá a vedea pe D. de Radovitz care din nou fasorit de ilustrul Testa naväle$te in Palat. Acelaui joc, acelea§i recriminari Sultanul obosit ^i tot-d’auna ban, dete ordinul Hassan Pa§a de a reangaja pe nem^ii isgoni^i in numfr de 8. Ministrul marinei se supuse dar nu vroi a le da mai mult de 11 livre turce§ti in loc de 22, ca leafa. Plängerile reincepurä. Hassan Pa§a se superä, ’I gone§te din nou §i’l amenin^a cä ori primesc 11 livre, ori nimic. Numai atunci nemiul int;eleserä ca tot mai bine sä fure aci 250 de franci pe lunä decat sä cä§tige 3 märci pe zi in Germania. Ei bine, se decid a primi, se supun §i ne vafi dat sa vedem anul viitor, grazie talentului §i cuno§tintelor lor, un maret torpilor model nou, inaintand in Cornul de aur. Cu aceasta n’am voit alt-ceva de cat a ve da un nou exemplu de germanizatiune. „Invafatura poporului roman11.— Cl. I, Matematica; cl. II, Istoria ; cl. III, geografia ; cl. IV, §tiintele naturale. . Examenul claselor primare. Externatul secundar de fete No. 2■— Clasa II, desemn, caligrafie. Clasa III, geografia. Clasa IV, limba italiana. Clasa I div. limba germana. §coala de agriultura §i silvicultura de la Herestrau. — Clasa I, matematicele elementare. Clasa III, amenagiamentul. Institutul de Domni§oare Eufros. C. Bobrescu, st. Scaunele, 47. — Clasa I, limba germana. Clasa II, III, jjtiin^ele naturale. Clasa IV, limba româna. Cl. V, limba franceza. Liceul de Domni§oare. Viitorul. Cursul primar. Clasa I, II, III, IV, muzica vocalä. Cursul liceal. Clasa I, istoria. Liceul Alexandri, str. Armeana, 1.— Cursul primar. Clasa I, II, limba francezä. Clasa III, IV, limba romanä §i germanä. Institutul Lumina, calea Rahovei, 46. Muzica vocalä, gimnastica §i exercitii militare. Institutul Schewitz. — Cursul liceal. Clasa II, traducerea francezä. Cllasa III, aritmetica, geometria, limba latina. Institutul de fiie M. Gackstätter. — Cursul primar. Clasa I, II, geografia, religia. Clasa III, IV, aritmetica. Cursul liceal. Clasa I, geografia. Clasa II, III, religia. Clasa V, limba latina. Instititul de fete, Elena D. Panicu, Calea Väcärejti, 46. — Examenul claselor primare. Institutul „Negri“ Galati.—Examenul cl. III primara. Institutul Christa Caracas Ia§i. — Cursul primar: Cl. I: Religia, limba romana, intuitiunea, aritmetica, desenul. Cl. II: Religia, limba româna, aritmetica, desenul liniar, geografia. Institutul de fete „Lumina“, Piatra.— Cursul secundar: Franceza, pedagogia, filosofia. Institutul „Familia“ Ploegtl. — Cursul liceal: cl. I, II, III, IV, V: Istoria. Liceul nou de domni§oare, Ia$i. — Examenul cl. IV primare. Institutul elen Anastase Venieris, Galati. — Cursul liceal: cl. II, limba elenä, matematica, religia, istoria, psihologia, fizica esperimentalä, chimia, limba latinä. Cl. V, romana. Muzica vocalä §i instrumental. Institutul „Mallian“, Craiova. — Examenul claselor primare. ----------------------— MHH-------------------------- EXAMENELE SCOLARE PROGRAMA ZILEI DE 18 IUNIE Liceul Sf. Sava.—Cl. I, limba latiná; cl. I div., Religia ; cl. IV, limba francezá; cl. Y, Istoria; cl. V div., limba latiná; cl. YI, limba románá; cl. YII, limba germaná. Liceul Matei Basarab.—Cl. I licealá, caligrafia; cl. III, Istoria; cl. IY, Religia; cl. V, limba germanä; cl. YI, limba francezä; cl. YII, armele. Gimnaziul Lázár.—Cl. I, limba româna ; cl. II, idem; cl. IV, fizica; cl. I div., geografia. Gimnaziul Mihai Bravul.—Cl. I, Istoria ; cl. II, §tiintele naturale; cl. III, limba elenä; cl. IY, limba francezä. Seminarul Central.—Cl. II §i III, desemnul. §coala Normalá de Institutori. — Cl. I, limba románá, istoria; cl. III, limba germanä. §coala Normalá „Carol 2“. —Cl. I, Muzica vocalä ; cl. II, fringheria ; cl. II, limba románá; cl. IV, Practica pedagogicá. §coala Normalá a Societáfeí pentru Information! Se vorbe^te cu Jo! in consiliul de mini§tri ce a avut loc la ministerul de interne, s’ar fi vorbit §i de inlocuirea D-lui colonel Algiu, din postul de prefect al police! Capitalel. Sgomotul insa pare a nu fi tocraa!fundat. In tot casul, D-sa nu va fi inlocuit inaintea reintoarcere! Hegelul, D. Eustratiu Calognomu, a fost chemat ieri de D. Lascar Catargiu, care se zice ca ’i-a propus postul de prefect al jude^ulu! Romai, in locul D-lu! Teleman care cere a fi transferat la Hu§i. In urma demisiune! D-lui Burla din director al liceului din Ia§i, se crede ca va fi numit D. Alexandru Gr. §u|u. Se anun^ä din Galati ministrului de interne ca societate. rusä DUMINICA 18 IUNIE 1889 de navigatiune pe Dunäre a ter- minat cu desävar§ire instalarea basinelor sale pentru depozite de nafta la Reni. Societatea a contractat transportarea petroleului in cantitate mare direct din Batum spre Turnu-Severin, unde petroleul se va incärca in vagoane construite ad-hoc pentru transitul in Austro- Ungaria. D. doctor Frumu^anu, prefectul judetul Gorj, a sosit ier! in Capitala, fiind chemat de D. Catargiu. D-sa a fost primit chiar ieri de dimineata in audientade primul ministru. D. General Manu a asistat ier! la examenele anului II al §coalei speciale de geniu §i artilerie. D-sa a ramas pe deplin multumit de cunoijjtintele elevilor acelei scoale. D. C. Ap. Simionescu, a fost numit din nou administrator al creditului agricol din Buzau. §tirea data de unele ziare cu D. Berghele va fi numit in functiunea de secretar al consiliului de mini§tri, in locul D-lui Hiotu, care va fi trecut ca director general al penitenciarelor din tarä, este prematurä. Panä acum cel putin nic! chiar D-sa nu §tie nimic relativ la aceastä inlocuire. In urma decisiunei D-lui General Manu, ministrul de resbel, de a se forma in Barlad Incä un escadron de cälära§i, consiliul jude|ian a hotärat ridicarea unei sume de 9.000 fr. din economiile de 19.000 fr. depuse in pästrare la casa de depunere, pentru clädire de grajdan §i cazarmä, necesare trupei. Se vorbe§te cu insistentä cä in locul D-lui Nicolaus Racovitä, in functiunea de primar al ora§ului Craiova, va fi ales D. Ulise Boldescu, actiftd consilier comunal §i deputat de Dolj. D. Lascar Catargiu, pre§edintele consiliului de mini§tri, a hotarat a veni in ajutorul consiliului judetian de Dolj pentru infiintarea une! anexe la spitalul central din Craiova, care va coprinde o instalatiune de ba! pentru bolnavi. Afläm cä D. Teclu, cunoscutul artist tipograf, care a condus atat la an! marele stabiliment de arte grafice Soceco& Teclu s’a retras din firmä, rõmanend intregul activ §i pasiv al acestu! stabiliment asupra D-lui I. V. Socec. -Hm — Lupta anun^ä cä ieri de dimineajA la ora 4, nenorocitul §i marele poet Eminescu a murit. D. V. A. Ureche va £ine azi in una din sälile Universitäre! din Ia§i, o conferin|ä cu intrare de 1 leu, despre märcile ^rilor romane, in folosul sporire! fondulu! bibliotece! facultate! de medicina din Ia§i. Ni se comunicä urmätoarele din Barlad : Cu toatä pärtinirea politaiulu! Si^man, subcomisarul Albert, cumnatul seu, a fost dat in judecatä, pentru ma! multe cälcär! grave de lege, sävar§ite de el. E de sperat insä cä justi^ia de astä datä nu va läsa nepedepsite ilegalitä^ile, cum a procedat mai deunäzi cu comisarul* Obaja, un alt specimen de func^ionar poli^ienesc, tot atät de demn ca §i subcomisarul Albert. Spitalul militar ce urmeazä a se infiinta pe riul Prahova, in comuna Cocorä§ti, va incepe sä functioneze peste pu^in timp. 500 de patur! va coprinde acest spital §i tot ata^ea soldat! bolnav! de conjunctivitä granuloasä vor fi trimi§! aci. D. Mihail Mandrea, proprietarul fabrice! de incältäminte cu acela§i nume, a trimes la Paris ma! mul^i lucrätor! spre a vedea §i culege toate §tiin^ele privitoare la progresele ce s’au fäcut in aceastä ramurä industrialä. Se crede cä D. Burileanu, actualul prefect de Mehedinti, va demisiona pentru a putea Candida la locul vacant de deputat al coleg. III de Mehedin|! rämas vacant prin demisionarea D-lu Stancescu. Chio§cul de längä intrarea curte! cu jura ei a fost inchis ier! de cätre agen^ii comunal!. Intrebäm pe onorabila primärie, dacä avea de gänd sä o inchizä pentru ce ’1-a mai läsat pe nenorocitul de vinzator sä’§i ma cheltuiascä paraleie. Aceasta in orice tara din lume se nume§te bätae de joc. §tiri Telegrafice VIENA, 16 Iunie.—Ni§te §tiri venite din Berlin Corespondenfei politice adeveresc noutatea cä, conform promisiunei fäcutä Regelui Humbert la Berlin, Imperatul, Imperateasa §i principele mojtenitor al Germaniei vor face o vizitä perechei regale a Italiei la Monza. De acolo, suveranii germani vor merge la Neapole unde se vor imbarca pentru Atena. Imperatul ar fi manifestat din nou dorin^a de a vedea relnoindu-se vizitele reciproce anuale. Nici cancelarul, nici comitele de Bismark nu vor insofi pe Imperatul, prin urmare §tirea relativa la o cäletorie a cancelarului la Neapole e färä temeiu. SOFIA, 16 Iunie.—Svoboda, publicä un articol asupra pasagiului din discursul Imperatului Fran^-Iosef 'relativ la Bulgaria. Ea zice cä cuvintele imperiale con^in proba cä Bulgaria nu e uitatä. Dupä declaratiunea solemnä fäcutä de Imperatul in fa^a delegatiunilor, noi avem deplina incredere, adaogä foaia bulgarä, cä ziua nu va intärzia a veni, cänd rela^iunile diplomatice oficiale vor fi din nou restabilite in Bulgaria. Ziarul La Bulgarie zice cä pasagiul discursului privitor la Bulgaria a produs o impresie excelentä §i ne§tearsä printre top patriopi bulgari, cari sunt fericip cä vad storpirile lor pentru menpnerea independentei lor §i pentru progresul moral §i material al prel cä sunt apreciate intr’un mod demn de Imperatul Austriei. PARIS, 16 Iunie.—La Camera, D. de Lamartiniére a criticat schimbärile dese facute printre funeponarii Indo-Chinei. El a citit raportul D-lui Richaud, guvernator al jaigonului, mort de curénd, raport care critica administrapa D-lui Constans. Un incident viu s’a produs atunci. D. Constans a imputat D-lui Delaporte, ex-secretar la colonii, cä a comunicat D lui de Lamartinière raportul D-lui Richaud. D. Millerand, radical, a cerut ca raportul integral al D-lui Richaud sä fie comunicat Camerei. D. Tirard a combätut propunerea care a fost respinsä cu 304 voturi contra 258. Asupra propunerel D lui Rouvier, Camera a decis sä discute azi proiectul de lege care tinde a veni in ajutorul companiei de Panama pentru lucräri de conservare. — Expozipa a fost vizitatä ieri de 87 de mii persoane. — Alegerea pentru reinoirea pärpi a treia din consiliile generale, este fixatä pentru 28 Iulie. SOFIA, 16 Iunie. —O circulare a ministrului de resbel invitä pe top oficerii care cunosc limba nem^eascä, cea franpizeascä §i cea italieneascä sä se presinte la minister pentru a fi supus la examenul acestor limbi. Cei ce vor poseda cunopinfele cerute vor fi trimip in Austria la Academiile de stat-major §i de independent^ militarä. —; Aniversarea de la Kossovo s’a celebrat erí la catedrala din Sofia, printr’un serviciü special la care aü asistat colonia serbeascä, representantul Serbiel in uniformä §i personalul Agenpel. PETERSBURG, 16 Iunie.—Ultimele ploi au.imbunätäpt starea cerealelor §i au fäcut sä disparä temerile relative la recoltä. ATENA, 16 Iunie.—Cestiunea de a completa ministerul s’a amanat pänä dupä intrunirea Camerei, care se va convoca pe la inceputul lui Octombrie pentru a asista la nunta Principelui mo§tenitor. BERLIN, 16 Iunie.— „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ zice cá impératul va sosi LunI la Kiel. Nu va fi receppune oficiala. Imperatul va asista pe bordul vasului „Hohenzollern“ la regatele ce vor avea loc dupa amiazi. El va distribui premiile §i va pleca in urmá ín Norvégia. Avisul „Greif“ va insop pe „Hohenzollern“ pentru menpnerea comunicapei po§tale. BERNA, 16 Iunie. — Consiliul national a autorizat, in unanimitate $i fara discupune, pe Consiliul federal, sa cumpere material pentru aprovisionarae armatei in caz de trebuinpi pentru 1891 §i 1892. Adunarea federala a adoptat in unanimitate proiectul deja aprobat de consiliul naponal in privinpi crearea postului permanent de procuror general cu clauza specialä cä procurorul va avea FOITA ZIARULUI ADEVERUL“ 1 .JULES MARY 1 Baronul Manuel de Latour d’Halbret, care se scobora din una din cele mai vechi familii ale Franciei, locuia in coltul stradei Berry. Foarte bogat, ajuns bogat dupa moartea mamei sale, §i unicul copil al unui mare proprietar, baronul i§i ducea vnapi in Paris numai in lux §i petreceri, cheltuind färä nici o socotealä, Fiind cä fabricele pärinte§ti, au sä ’I adueä milioane, §i iar au sä ’I aducä. Baronul Mariei, in verstä de 23 ani, elegant, §i mänä spartä cum era, in 2, 3 ani, a trecut prin cele opt sute de mii de franci, ce ’i rémäseserä mäpenire de la mama sa. Sä nu ’1 numim nici prost, nici nepäsätor, nici réu, nici secäturä daeä... daeä ’§i-a cheltuit banii cu bulevardistele, ori cä a scos la ivealä tot cu banii lui, cäteva femei cochete, dändu-le diamante, cal, träsuri, etc. Daeä ’§i a perdut tinerepa cum ’§i-a perdut banii, neperzend nici o petrecere, sä fi fost ea cät de sgomotoasä, §i dacä nu se socotea fericit de cät atunci cänd lumea ’i putea admira caii la cursä ori amanta la teatrul varietäplor, acestea iar sä nu ne indemne a ’i socoti ca un prost, ori ca un nepäsätor. Manuel, cu toate nebuniele pe cari le savârjea pe fiecare zi, era ial pre sus de cat aceia cu cari se intreru§a. Fiind inzestrat cu mult gust atistic, ’1 vedeai pe la toate licitaple de lucruri de artä de insemnatate, §i ’§i reuse un muzeu intreg de tablouri, vasrl, cate §i mal cate obiecte vechi pscumpe, concurand pentru unele din ie cu amatorii ce dispuneau de milioae. A§a in salonul lui vedeai peBoucher, Greuze, Rembrandt, Wattear Clouet, precum §i tablourile celor mai uni mai§tri contimporani, cunoscindu pe top aproape, §i simpndu-se foart magulit de a frecventa societatea lor. Deel, baronul Manuel nu era o naturä obi§nuitä. Generos §i, neprefäcut, cragios cät se poate, mai avea o calitate calitate mare, era bun Suferinp abia il fäcea sä sufere. El era ca aceia, apoi la numär uu’i vorbä, cärora le va e mai bine la socotealä ca sä dea mill unul orb, chiar dacä s’ar intämpla s se in§ele, de cat sä ’i refuze mila, ci riscul de a se in§ela. Mo§tenise de la mama^a, o femee bländä §i iubitoare, aceast lärgime de inimä. Ea muri. Cand fiai seara numai de 20 ani, §i Manuel fu cru lovit de aceastä perdere. L’a iubit §i pe tatäl sh §i s’a purtat cu cel mai mare reject cätre el, dar nu’l iubea cu aceias dragoste, pe care o simpa pentru mitä. Mai in tot-d’a-una dgostea copilului pentru pärinp, nu e aceia.p, ori cä mama e iubitä mai mult, ori tatäl. Betranul d’Halbret, care ’§i perduse tot avutul in timpul revolupunei, nu s’a ruijinat mai apoi, cu toate cä purta, un nume vechiu §i ilustru, ca sä caute a se imbogäp prin Industrie. Si incäpäpnarea la muncä, fäcu din el dacä nu un avar, cel pupn un om cäruia ii place sä puä punga stransä. Numai mama fäcea gusturile lui Manuel... betranul, nevoind niciodatä sä pnä seamä de eie. Baronul Manuel, dupä ce ’§i sfer§i studiile cu succes, se intoarse la pärinp, la castelul Maison-Fort, in Guérignyen-Morvan Stätu acolo cät träi masa, petrecind viap de familie, färä a se gändi cu neräbdare la viap sgomotoasä a capitalei, pe care a putut-o §i el cunoa§te cätu§i de pupn, in timpul cänd era licean. Cänd a perdut pe muma sa §i remase nuraal in tovärä§ia tatälui, provincia cu toatä monotonia ei, il cäzu ca o greutate, §i mai cu seamä cä vedea pe baronul, atät de nemängâiat de pierderea sofiei sale. Trecurä a§a, vr’o §ase luni. Intr’o zi, cand tocmai sferjiserä pränzul, luä pe tatäl säu de brap§i intrarä in grädinä. — Vrei sä ’mi vorbejti ? II zise baronul. — Da, tatä. — Tare e§ti präpädit la cap... Ceai? — A§i vrea sä mä reintorc la Paris... — EI ! A§i! §i pentru ce mä rog ? Baronul d’Halbret era atuncea de vr’o cincizeci §i cinci de ani, dar pärea mult mai bätran decat atata, pentru cä toatä viap lul o dusese mai mult intr’o boalä. Fapul era plinä de increpturi §i perul din cap, rar §i alb de al binelea. Cand auzi vorbele fiului seu, i§i puse amândou mainile in §olduri. Remäsese incremenit, §i in ochii lui vedeai o expresiune foarte ciudatä. Manuel nu se gändea ca sä’§i impunä voinp tatäiui. Nici nu se codi mult, §i ’i spuse lämurit. — Pentru ce ? — Pentru cä, tatä dragä, inainte de a ajunge versta la care m’a§i putea gandi la insurätoare, a§i voi sä mai träiesc §i eu, sä mai ved, sä mai cunosc lumea, sä capät in sfir§it experienp care ’mi lipse§te... sä’mi fac niscaiva prieteni printre baepi de rangul meu.... — Ta, ta, ta.... ce tot ’mi cänd de astea? Cine ’$i-a bägat näsdräväniile astea in cap ? — Tatä.... — De ce nu ’pai fäcut planul acesta cänd träia mama ta ? — L’a§i fi putut face §i sä’l indeplinesc chiar... dar nu iel l’a§i fi incredinpt... sunt lucruri pe care numai bärbap le inpleg, §i pe care mamele nu le vor afla nico datä — Cu un cuvent, Dumneata ’mi ceri voe ca sä te duci sä te insori la Paris? — Dä’mi voe sä’i spun tatä, cä vorbele cu care te serve§ti sunt brutale §i lipsite de adever. Parisul nu e numai un ora§ de pläceri, dar el e centrul inteligenpt mai inainte de toate. Un om in pozi^iunea mea ar face cea mai mare gre§alä, cand n’ar cäuta sä stea in Paris. Sunt prea mändru §i’mi port prea bine numele pe care mi l’ai dat, ca sä te po^i gandi mäcar, cä vei fi nevoit intr’o zi a ro§i de purtarea mea. — Aceste’s vorbe departs! N’ai aici tot ce’ti trebue ca sä träe§ti in bel§ug, §i crezi rea lumea noasträ de prin vecinätate, nu’i tot a§a ca §i acea pe care o intälne§ti in cluburile D-tale ? Nädäjdue§ti sä te mai reintorc in cuartierul Saint-Germain? Oricät de buni ar fi nobilii no§tri, ei nu ne vor ierta nici o datä cä ne-am imbogäfit prin muncä. Cuartierul Saint-Germain se uitä chiori§ la noi §i a§a se va uita pänä cänd vom mai fi inaintea privirelor lor. Ce’i lipse§te, aici längä mine? Ce poate sä-ji facä traiul nepläcut ? — Tatä §tiu cä... Dar bätrânul se pornise acuma: — Locue§ti unul din cele mai frumoase castele ale Franciei... toatä lumea tinte§te ochii la tine, fiindcä e§ti unicul meu copil, §i fiindcä vei fi bo■ gat.. Nu’1,1 pasä de plouä, ori de ninge. Träsurile s’au c’am invechit nu’i vorbä, dar vei cumpera altele, dupä ce piai muri eu... ai locuri de venit, nu se poate mai frumoase. E§ti aici, stäpän peste tot, dupä mine. §i mai vrei sä te duci la Paris ? Serios e ceea ce vrei sä faci? (Va urma).