Adevěrul, august 1889 (Anul 1, nr. 288-312)

1889-08-02 / nr. 288

ANUL L—No. 288. Numărul 10 Bani ABONAMENTELE INCEP LA 1 SI 15 ALE FIE­CIREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE în Bucurescu la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­dat® poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Sese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Bou­­levard de Capuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioş­­eul No. 19, Boulevard St.-Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA. Să te feresc!, Române! Se cuia strein în casă. V. Alexandri UN NUMER ADMINISTRAȚIA : Strada. IVouft. e. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU I redacţia .- strada iva EDIŢIA ARTEIAMERCTURI 2 AUGUST 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­TRAŢIE ŞI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV..............p,30 b. linia „ „HI...........11. „ Inserţmmle şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şL­ SffiîTffsalele eî. Din Streinetate, J(%î&mffle^eNpri­­mesc direct la/ %i\la toate oficiile de JALNICA PARODIE -----------------------------------C­ 2,co 3/---------------------------------­Aflunarea centrala eu­ra-stam­ara de la Mitul Funciar Orlan la Iasi MANIFESTUL CRETENILOR Franz Iosif la Berlin CUTIA CU SCRISORI ----------------------roGvDa^-----------------------13in I­ași CURIERUL BAILOR --------------------(roG­T)**---------------------­CRIMINALĂ, DAR MAMA ---------------------------------------------------4--­Mişcarea din Bulgaria București 1 August **/*?,jk- Jalnică parodie De când ne bucurăm de siste­­mul constituţional, nu trece nici un prilej fără ca miniştrii, bărba­ţii de Stat şi chiar oratorii cei mai de rînd din Parlamentul nos­tru să nu-şî amintească de modul cum se practică instituţiunile par­lamentare în Anglia. Când e vorba de un respuns la mesagiu, se zice cum se face un asemenea respuns în Parlamentul englez; când se discută .. vr’o cestiune de tactică sau de uz parlamentar, se vorbeşte de ceea ce se face la Londra, şi aşa mai departe. Este de mirat cum nimeni n’a observat până acum modul cu care s’a discutat cestiunea apanagiilor principesei Luiza, fiica principelui de Wales, cu prilejul căsătoriei ei cu Lord Fife. Nu era oare şi aci o bună o­caziune de a face o comparaţiune între aplicarea sistemului consti­tuţional cum se face în Anglia sub Regina Victoria şi între mo­dul cum ii aplicăm noi sub Carol I ? Se ştie că în nici o Ţară con­stituţională realitatea către Tron şi către tot ce se atinge de per­soana Suveranului nu este mai tradiţională de­cât în Anglia. Acolo regalitatea face parte din moravu­rile poporului şi când rosteşti nu­mele Reginei, fie­care englez se ridică cu respect. In adevăr, Regina Victoria a me­ritat această atitudine reală a po­porului prin purtarea Ei corectă și strict constituțională. Cu toate acestea am văzut acum câte­va zile discutându-se în Ca­mera engleză cestiunea apanagiilor principesei Luizei. Și cum s’a dis­cutat ? Două zile mai toţi oratorii cei mai eminenţi ai Parlamentului au luat cuvântul; s’au zis cuvinte din cele mai grele contra familiei re­gale; opoziţiunea a propus chiar o moţiune care tindea la respin­gerea apanagiilor. In Anglia, ţara cea mai bogată din lume, s’a discu­tat zile întregi în privinţa unei sumi ridicule de acordat nepoatei reginei cele mai iubite şi mai res­pectate şi nu s’au admis apana­­giile de cât după ce s’a pus o sta­vilă pentru viitor acestei risipi a banului public. Iată cum se procedează în pa­tria mumă a parlamentarismului. De ce dinasticii noştri nu compară cele întâmplate în Parlamentul en­glez cu scenele scârboase petre­cute în Camera brătienistă, când s’a dat Regelui Carol venitul, sau mai bine, exploatarea a 12 din cele mai frumoase moşii ale Sta­tului ? Ce osebire enormă între dem­nitatea arâtată de oamenii politici englezi şi între înjosirea politicia­nilor noştri din toate partidele ? Colectiviştii şi ’junimiştii n’au găsit alt târâm mai priincios pen­tru a inaugura alianţa lor de cât votarea fără discuţiune a dome­niului Coroanei. In câte­va ceasuri, propunerea era trecută prin sec­ţiuni, discutat­ă şi votată. Conservatorii cari făcuseră din această cestiune un cal de bătaie şi luaseră în faţa Ţarei angaja­mentul solemn de a reveni asu­pra ei, uită astă­zi făgăduelile lor şi consideră domeniul Coroanei ca un fapt îndeplinit. Ceia ce de la 1884 până la 1888, era în ochii lor o spoliare, un furt, a devenit astă­zî un act legitim asupra că­rui nu se poate reveni. In Anglia o Regină, iubită şi respectată de Ţara întreagă, după 50 de ani de Domnie ’şi mărită o nepoată, se cere o dotaţiune neînsemnată in proporţiune cu bo­găţia imensă a Statului; această dotaţiune se combate cu înverşu­nare de o parte însemnată a Par­lamentului şi nimeni nu se gân­deşte măcar a face din aceasta o crimă a celor cari au combătut-o. In România, un Rege urât şi dispreţuit nu se sfieşte a răpi unei ţâri sărace o avere însemnată. El o exploatează ca un neguţător şi se găsesc o sumedenie de lin­guşitori nemernici cari jertfesc in­teresele cele mai scumpe ale ţa­rei spre a cumpâra de la Precu­peţi încoronat câte un crâmpeiu de putere. Aceasta este jalnica parodie a instituţiunilor apusene pe care po­­liticianii noştri o împodobesc cu numele pompos de sistem consti­tuţional, Dunăreanul. „Sunt zece ani de când nenoro­cita Creta s’a supus unei stări de lucruri ciudate, care, cercetată su­perficial, pare un regim bine-făcător, dar care, — practica a dovedit'o­u­s un sistem miserabil, funest, căci, unei administraţii rele, i-a adăugat certurile lăuntrice, demoralizarea şi vlăguirea ţarei. „ Poporul Cretan, ajuns într-o ast­fel de stare de administraţie rea şi de măceluri lăuntrice, a decis astăzi să desrădăcineze grozavul rău, reînce­pând luptele sale glorioase pentru programul naţional. „încercarea e mare şi îndrăs­­neaţă, dar sfinţenia ţintei şi glasul dreptăţei sunt ajutoare puternice. „Având un ast­fel de program, aspirând la simpatia frăţească a po­porului grec, noi apelăm la senti­mentele sale patriotice, îl conjurăm să ridice glasul seu pentru noi gi să ne întindă mâna în situaţiunea noas­tră critică. „Fraţilor greci! Suntem în aju­nul unei lupte foarte serioase pen­tru patrie gi vă cerem sprijinul vos­tru moral gi material „ Vă adresăm un apel suprem, conjurându-vă în numele lui D zeu gi al patriei. „Creta ’gi-a făcut tot-d’a­una da­toria către patria-mumă, acum e rândul Greciei-mume să ’fi facă gi ea datoria către Greta, care se află în primejdie.“ * Comitetul Cretan. La această proclamaţiune Turcia a res­pins prin următoarea "notă, adresată Cabi­netelor europene: Sadulah­ Paga, ambasador­ul Tur­ciei, a remis alaltă­eri Comitelui Kalnoky nota Porţii care desvoltă istoricul cestiunei cretene. Nota contestă violenţele atribuite turcilor ; violenţe au fost din potrivă comise de nişte bande creştine. E faro că arme şi muniţiuni ar fi fost distribuite soldaţilor. Noul guvernator Sahir-Paşa, e au­torizat să proclame starea de asediu, să stabilească consilii de resboia şi să adreseze o proclamaţiune serioasă insurgenţilor invitându-i să depună armele. Nota se termină prin expri­marea speranţei, că măsurile luate din nou vor aduce restabilirea or­­dinei. tizare a capitalului împrumutat de la guvern pe timp de 20 ani. 3. Toţi societarii să se mai o­­blige la plata suplimentară după ce comisia de verificarea conturilor va prezenta rezultatul definitiv. * * * Propunerea D-lui Pastia sună ast­fel : Considerând că deficitul până a­­cuma se poate acoperi cu uşurinţă cel mult în timp de 6 ani prin e­­conomiile ce se vor face asupra ch­el­­tuelilor, propunem : Că deficitul deja cunoscut din bi­lanţul trimestrial de 450.000 să se achite prin economii de cel puţin 70.000 lei ce se pot face asupra budgetului, rămânând ca pentru de­ficitele ce se vor mai ivi, să se avi­zeze la timp, căci până atunci gu­vernul să avanseze din fondul de subvenţiune suma deficitului cunoscut. Această propunere a fost sub­scrisă de mai mulţi secretari. *­­* * La ora 6 începe votarea consi­liului de administraţie. Terminându-se cu despoiarea scrutinului la 7 ore seara, a eşit consiliul de administraţie cu mare majoritate compus din : D-nii Dim. G- Rosetti V- Pogor Eugen Ghica Budeşti Căpitan I. Mavrodin Căp. C. Carp Alex. Gr- Sutzo (profesor) Neculai R. Roznovanu H. Tiktin. MANIFESTUL CRETENILOR Comitetul insurecţional din Creta a adresat poporului grec următo­rul apel: „Creta, însufleţită de veacuri de dorinţa sfântă de a’şi recuceri in­dependenţa, s’a resculat de mii de ori pentru liberarea sa ; dar luptele sale n’au avut vai! succesul dorit şi ea a fost osândită să remâie în starea de lucruri nesuferită de azi. „ Dar, cu toate încercările sale crude, ea nu e înfricoşată şi des­­nădăjduită. „Ea rămâne credincioasă progra­mului naţional pe care e însărci­nată să-l aducă la îndeplinire în faţa lui D-zeu, în faţa omenireî şi în faţa noţiuneî grece. „Fie­care prilej dat Cretei pen­tru a se rescula este un dar dum­­nezeesc şi ar fi o călcare de jură­mânt, dacă n’ar profita de el. DUST IAŞI D-l Constantinescu, inspector fi­nanciar, arutându-se în şedinţa de Luni 31 iulie, în sala de şedinţă a consiliului, d-l Nicu Catargi roagă pe preşedinte să-l invite a părăsi sala. D-l Constantinescu nevroind se vede a băga în seamă poftirea, fu dat afară de adunare cu mare sgomot.* * * Aflăm că d-l Sculy a strîns rou cu uşa pe comisarul guvernului în şedinţa de Luni a adunărei. Propunerea de lichidare pe care o făcuse comisarul guvernului se­cretarilor, în mod ocult prin încer­carea de a’i descuraja, a fost res­pinsă cu 132 voturi şi doua ab­ţineri, ceia ce represintă capitalul de peste 6.000.000 lei. * * * Următoarea propunere a d-lui V. Pogor fu depusă şi primită de marea majoritate a societarilor pre­­senţi care a şi fost subscrisă. Sub­semnaţii societari ai Credi­tului Urban din Iaşi propunem : 1. De a nu plăti cu anticipare nici unul din societari, capitalurile împrumutate timp de 5 ani. 2. Toți societarii să se oblige a plăti un supliment de rate cu amor­ Adunarea prin la eu­ra-ordima­re la Mitul funciar Urlau tiu laşi Şedinţa de Duminică, 30 Iulie 1889 Adunarea generală extra-ordinară fiind convocată pentru ziua de 30 Iulie, ca să hotărască ce este de făcut cu situa­ţiunea compromisă a Creditului Urban din această localitate, la 12 din zi se deschisese deja registrele spre verifica­rea titlurilor celor înscrişi pentru parti­ciparea la şedinţă şi nu se închise de­cât de abia la ora 2 p. m. Biuroul compus din D. Gh. Holban, preşedintele vechiului consiliu de admi­nistraţie, după depunerea D-lui Sandu Dudescu, din D-nii Loc-col. Pastia şi C. Corjescu, scrutători, ca cei care după art. 55 din statute, sunt cei mai mari posesori de bunuri ipotecate acestui Cre­dit , iar ca secretari fură desemnaţi D-nii Gh. Pavlof şi Greceanu. Verificându-se de către biuroii şi co­misarul guvernului, numărul voturilor înscrise pentru această adunare, se de­clară că ele reprezintă capitalul de lei 7,661,800. D. P. Nif­scu, fu cel d’Inteiu care luă cuvântul, pentru a contesta valabi­litatea procurilor, rugând biroul și pe comisar să le cerceteze și să respingă pe acelea ce nu ar fi date în conformi­tate cu legea. D-sa cită mai multe texte de legi şi invocă cea din 1887, care precizează modul cum trebue să se elibereze şi mai cu seamă cum şi de către ce autoritate pot fi ele legalizate. In mijlocul unui zgomot general de desaprobări, D. Ni­­ţescu, continuă a-şi desfăşura ideea pen­tru care se puse pe terenul acesta, spu­nând că ar fi auzit că un număr de procuri, s’ar fi dat în alb şi că poliţia a uzat de ele în interes de partid. D. I. Ghica, combate aserţiunile D-lui Ai­ţes­cu şi protestează că s’ar fi dat în mod silit cui­va procuri în alb, contes­­tează dreptul biurouluî şi comisarului de a judeca legalitatea procurilor arătând că numai votul asociaţilor poate admite revizuirea procurilor şi pronunţa admi­terea sau respingerea procurilor, cari n’au fost legalizate de cât de autorită­ţile administrative, aşa precum s’au ur­mat până acum, mai adăogând că bi­roul de fapt nu e de cât continuarea toată a consiliului vechiu, care a găsit de bune şi legale procurile pentru ad­miterea la această adunare. D. Dr. Finchelstein, susţine acelaşi lu­cru şi D. căp. Mavrodin ce în tot timpul avu dese preschimbări de cuvinte cu D. P. Niţescu căruia îi aminti ca la ale­gerile trecute a fost nevoit să iasă din primărie pe fereastră şi să se scoboare în stradă ,pe frînghie. D. Th. Stelian, comisarul guvernului, luând cuvântul pentru lămurirea inci­dentului ivit, regretă că adunarea în locu de a se ocupa cu chestiunea arză­toare pentru care este convocată se o­­cupă de particularităţi ce nu au nici o legătură cu afacerile curente, îndemnând de a lăsa resentimentele la o parte în faţa faptului însemnat petrecut în so­cietatea creditului unde îşi au capitalu­rile angajate. D-sa arată că ar fi auzit de procuri în alb pe cari administraţia le lua de la asociaţi şi că a încunoştiin­­ţat, pe ministru despre acest fapt, ru­­gându-l, ca în cas când n’ar face să în­ceteze această stare de lucruri, să’l con­sidere desărcinat de funcţiunea ce i-a încredinţat-o şi că i s’a răspuns că au­toritatea superioară nu are nici o cu­noştinţă despre cele relatate rămânând ast­fel satisfăcut. D. Stelian speră că după legea comună aceste procuri nu ar avea învestitura cuvenită, totuşi fiind­că s’a uzat până acuma în modul a­­cesta, iar pe de altă parte împrejurările prin care trece creditul, pledează în fa­vorul admiterei lor mai ales că o lege specială nu există relativ la obiectul în discuţiune şi deci D-sa crede că aduna­rea este legalminte constituită.—Urmând D. Stelian, spuse că dacă s’ar căuta să se adoapte propunerea D-lui Niţescu, din adunare, aşa cum se găseşte astă­zi, votanţi personal ar fi mult mai puţin de­cât o pătrime a capitalului şi prin ur­mare nu ar putea lucra, ceea ce faţă cu lovirea suferită de credit ar fi pre­lungirea nenorocirilor. D. Sc. Pastia, protestând contra ile­­galitatei constituirea adunărei prin pro­curi legalizate de administraţie, declară că se retrage din birou sub cuvânt că nu voeşte a sancţiona prin iscălitura lui greşalele comise din trecut.—După un sgomot infernal de aprobări şi desapro­bări comisarul guvernului desemnează pe D. S. Goldenthal ca cel ce vine la rînd în ordinea împrumutaţilor cu sume mai mari. D. Cătănescu, nu bănueşte realitatea procurilor date de secietarii absenţi în­treabă însă dacă­ sunt în legalitate şi arată că comisarul bine a observat că poliţia nu poate legaliza ori­ce act şi că legaliza­rea procurilor de reprezentare în adu­narea generală nu este de resortul poli­ţienesc. D. Stelian explică în scurt că cazul de faţă nu e prevăzut de lege şi arată că adunarea generală, ea singură trebue să se pronunţe dacă acceptă sau nu procurile cum s’au urmat şi până acuma. Se cere de un număr însemnat închi­derea discuţiunei iar d-nii Ornescu, Bu­­ium, Cătănescu şi Costică Cerchez sunt în contra. D. Costică Cerchez luând cuvântul cu multă aprindere vorbeşte că e în joc e­­xistenţa averilor societarilor şi a copiilor lor şi că nu e de părere a se urma cu leacul ca şi cu­ boala. D. Corjescu se tîngueşte şi d-lui că procurile sunt în neregulă şi dacă adu­narea nu vrea să numească o comisiune pentru cercetarea legalităţei lor se re­trage, ceia ce şi făcu chemându-se în locul său pe d. V. Pogor. D. loan- lanov arată adunărei că ni­meni nu s’a plâns nici prin ziare nici direct autorităţilor că li s’au luat pro­curile dar sunt date cu buna-voe şi le­galminte învestite pentru dreptul de re­prezentare la adunare, ceia ce a făcut şi pe consiliul a le primi şi lua act că sunt în conformitate cu regulile ur­mate. D. Pogor e de părere a se pune la vot propunerea d-lui Niţescu ceia ce se şi face iar adunarea o respinge cu a­­proape unanimitate. Inchizendu se dar discuţiunea aprinsă asupra acestui incident provocat de d. Niţescu, după câte­va minute d. Stelian, comisarul guvernului ia cuvântul pen­tru a intra în fond. D-sa cu vocea clară şi şirul vorbelor curgătoare arată că mijloacele creditului care să-i permită a mai face faţă plăţi­lor, erau de multă vreme epuisate şi că fostul consiliu cu directorul Gheorghiu a făcut de mult cunoscut aceasta guver­nului cerând a i se avansa bani şi că

Next