Adevěrul, august 1889 (Anul 1, nr. 288-312)
1889-08-02 / nr. 288
ANUL L—No. 288. Numărul 10 Bani ABONAMENTELE INCEP LA 1 SI 15 ALE FIECIREI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE în Bucurescu la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandat® poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Sese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Boulevard de Capuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioşeul No. 19, Boulevard St.-Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA. Să te feresc!, Române! Se cuia strein în casă. V. Alexandri UN NUMER ADMINISTRAȚIA : Strada. IVouft. e. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU I redacţia .- strada iva EDIŢIA ARTEIAMERCTURI 2 AUGUST 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIE ŞI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV..............p,30 b. linia „ „HI...........11. „ Inserţmmle şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şL SffiîTffsalele eî. Din Streinetate, J(%î&mffle^eNprimesc direct la/ %i\la toate oficiile de JALNICA PARODIE -----------------------------------C 2,co 3/---------------------------------Aflunarea centrala eura-stamara de la Mitul Funciar Orlan la Iasi MANIFESTUL CRETENILOR Franz Iosif la Berlin CUTIA CU SCRISORI ----------------------roGvDa^-----------------------13in Iași CURIERUL BAILOR --------------------(roGT)**---------------------CRIMINALĂ, DAR MAMA ---------------------------------------------------4--Mişcarea din Bulgaria București 1 August **/*?,jk- Jalnică parodie De când ne bucurăm de sistemul constituţional, nu trece nici un prilej fără ca miniştrii, bărbaţii de Stat şi chiar oratorii cei mai de rînd din Parlamentul nostru să nu-şî amintească de modul cum se practică instituţiunile parlamentare în Anglia. Când e vorba de un respuns la mesagiu, se zice cum se face un asemenea respuns în Parlamentul englez; când se discută .. vr’o cestiune de tactică sau de uz parlamentar, se vorbeşte de ceea ce se face la Londra, şi aşa mai departe. Este de mirat cum nimeni n’a observat până acum modul cu care s’a discutat cestiunea apanagiilor principesei Luiza, fiica principelui de Wales, cu prilejul căsătoriei ei cu Lord Fife. Nu era oare şi aci o bună ocaziune de a face o comparaţiune între aplicarea sistemului constituţional cum se face în Anglia sub Regina Victoria şi între modul cum ii aplicăm noi sub Carol I ? Se ştie că în nici o Ţară constituţională realitatea către Tron şi către tot ce se atinge de persoana Suveranului nu este mai tradiţională decât în Anglia. Acolo regalitatea face parte din moravurile poporului şi când rosteşti numele Reginei, fiecare englez se ridică cu respect. In adevăr, Regina Victoria a meritat această atitudine reală a poporului prin purtarea Ei corectă și strict constituțională. Cu toate acestea am văzut acum câteva zile discutându-se în Camera engleză cestiunea apanagiilor principesei Luizei. Și cum s’a discutat ? Două zile mai toţi oratorii cei mai eminenţi ai Parlamentului au luat cuvântul; s’au zis cuvinte din cele mai grele contra familiei regale; opoziţiunea a propus chiar o moţiune care tindea la respingerea apanagiilor. In Anglia, ţara cea mai bogată din lume, s’a discutat zile întregi în privinţa unei sumi ridicule de acordat nepoatei reginei cele mai iubite şi mai respectate şi nu s’au admis apanagiile de cât după ce s’a pus o stavilă pentru viitor acestei risipi a banului public. Iată cum se procedează în patria mumă a parlamentarismului. De ce dinasticii noştri nu compară cele întâmplate în Parlamentul englez cu scenele scârboase petrecute în Camera brătienistă, când s’a dat Regelui Carol venitul, sau mai bine, exploatarea a 12 din cele mai frumoase moşii ale Statului ? Ce osebire enormă între demnitatea arâtată de oamenii politici englezi şi între înjosirea politicianilor noştri din toate partidele ? Colectiviştii şi ’junimiştii n’au găsit alt târâm mai priincios pentru a inaugura alianţa lor de cât votarea fără discuţiune a domeniului Coroanei. In câteva ceasuri, propunerea era trecută prin secţiuni, discutată şi votată. Conservatorii cari făcuseră din această cestiune un cal de bătaie şi luaseră în faţa Ţarei angajamentul solemn de a reveni asupra ei, uită astăzi făgăduelile lor şi consideră domeniul Coroanei ca un fapt îndeplinit. Ceia ce de la 1884 până la 1888, era în ochii lor o spoliare, un furt, a devenit astăzî un act legitim asupra cărui nu se poate reveni. In Anglia o Regină, iubită şi respectată de Ţara întreagă, după 50 de ani de Domnie ’şi mărită o nepoată, se cere o dotaţiune neînsemnată in proporţiune cu bogăţia imensă a Statului; această dotaţiune se combate cu înverşunare de o parte însemnată a Parlamentului şi nimeni nu se gândeşte măcar a face din aceasta o crimă a celor cari au combătut-o. In România, un Rege urât şi dispreţuit nu se sfieşte a răpi unei ţâri sărace o avere însemnată. El o exploatează ca un neguţător şi se găsesc o sumedenie de linguşitori nemernici cari jertfesc interesele cele mai scumpe ale ţarei spre a cumpâra de la Precupeţi încoronat câte un crâmpeiu de putere. Aceasta este jalnica parodie a instituţiunilor apusene pe care politicianii noştri o împodobesc cu numele pompos de sistem constituţional, Dunăreanul. „Sunt zece ani de când nenorocita Creta s’a supus unei stări de lucruri ciudate, care, cercetată superficial, pare un regim bine-făcător, dar care, — practica a dovedit'ous un sistem miserabil, funest, căci, unei administraţii rele, i-a adăugat certurile lăuntrice, demoralizarea şi vlăguirea ţarei. „ Poporul Cretan, ajuns într-o astfel de stare de administraţie rea şi de măceluri lăuntrice, a decis astăzi să desrădăcineze grozavul rău, reîncepând luptele sale glorioase pentru programul naţional. „încercarea e mare şi îndrăsneaţă, dar sfinţenia ţintei şi glasul dreptăţei sunt ajutoare puternice. „Având un astfel de program, aspirând la simpatia frăţească a poporului grec, noi apelăm la sentimentele sale patriotice, îl conjurăm să ridice glasul seu pentru noi gi să ne întindă mâna în situaţiunea noastră critică. „Fraţilor greci! Suntem în ajunul unei lupte foarte serioase pentru patrie gi vă cerem sprijinul vostru moral gi material „ Vă adresăm un apel suprem, conjurându-vă în numele lui D zeu gi al patriei. „Creta ’gi-a făcut tot-d’auna datoria către patria-mumă, acum e rândul Greciei-mume să ’fi facă gi ea datoria către Greta, care se află în primejdie.“ * Comitetul Cretan. La această proclamaţiune Turcia a respins prin următoarea "notă, adresată Cabinetelor europene: Sadulah Paga, ambasadorul Turciei, a remis alaltăeri Comitelui Kalnoky nota Porţii care desvoltă istoricul cestiunei cretene. Nota contestă violenţele atribuite turcilor ; violenţe au fost din potrivă comise de nişte bande creştine. E faro că arme şi muniţiuni ar fi fost distribuite soldaţilor. Noul guvernator Sahir-Paşa, e autorizat să proclame starea de asediu, să stabilească consilii de resboia şi să adreseze o proclamaţiune serioasă insurgenţilor invitându-i să depună armele. Nota se termină prin exprimarea speranţei, că măsurile luate din nou vor aduce restabilirea ordinei. tizare a capitalului împrumutat de la guvern pe timp de 20 ani. 3. Toţi societarii să se mai oblige la plata suplimentară după ce comisia de verificarea conturilor va prezenta rezultatul definitiv. * * * Propunerea D-lui Pastia sună astfel : Considerând că deficitul până acuma se poate acoperi cu uşurinţă cel mult în timp de 6 ani prin economiile ce se vor face asupra cheltuelilor, propunem : Că deficitul deja cunoscut din bilanţul trimestrial de 450.000 să se achite prin economii de cel puţin 70.000 lei ce se pot face asupra budgetului, rămânând ca pentru deficitele ce se vor mai ivi, să se avizeze la timp, căci până atunci guvernul să avanseze din fondul de subvenţiune suma deficitului cunoscut. Această propunere a fost subscrisă de mai mulţi secretari. ** * La ora 6 începe votarea consiliului de administraţie. Terminându-se cu despoiarea scrutinului la 7 ore seara, a eşit consiliul de administraţie cu mare majoritate compus din : D-nii Dim. G- Rosetti V- Pogor Eugen Ghica Budeşti Căpitan I. Mavrodin Căp. C. Carp Alex. Gr- Sutzo (profesor) Neculai R. Roznovanu H. Tiktin. MANIFESTUL CRETENILOR Comitetul insurecţional din Creta a adresat poporului grec următorul apel: „Creta, însufleţită de veacuri de dorinţa sfântă de a’şi recuceri independenţa, s’a resculat de mii de ori pentru liberarea sa ; dar luptele sale n’au avut vai! succesul dorit şi ea a fost osândită să remâie în starea de lucruri nesuferită de azi. „ Dar, cu toate încercările sale crude, ea nu e înfricoşată şi desnădăjduită. „Ea rămâne credincioasă programului naţional pe care e însărcinată să-l aducă la îndeplinire în faţa lui D-zeu, în faţa omenireî şi în faţa noţiuneî grece. „Fiecare prilej dat Cretei pentru a se rescula este un dar dumnezeesc şi ar fi o călcare de jurământ, dacă n’ar profita de el. DUST IAŞI D-l Constantinescu, inspector financiar, arutându-se în şedinţa de Luni 31 iulie, în sala de şedinţă a consiliului, d-l Nicu Catargi roagă pe preşedinte să-l invite a părăsi sala. D-l Constantinescu nevroind se vede a băga în seamă poftirea, fu dat afară de adunare cu mare sgomot.* * * Aflăm că d-l Sculy a strîns rou cu uşa pe comisarul guvernului în şedinţa de Luni a adunărei. Propunerea de lichidare pe care o făcuse comisarul guvernului secretarilor, în mod ocult prin încercarea de a’i descuraja, a fost respinsă cu 132 voturi şi doua abţineri, ceia ce represintă capitalul de peste 6.000.000 lei. * * * Următoarea propunere a d-lui V. Pogor fu depusă şi primită de marea majoritate a societarilor presenţi care a şi fost subscrisă. Subsemnaţii societari ai Creditului Urban din Iaşi propunem : 1. De a nu plăti cu anticipare nici unul din societari, capitalurile împrumutate timp de 5 ani. 2. Toți societarii să se oblige a plăti un supliment de rate cu amor Adunarea prin la eura-ordimare la Mitul funciar Urlau tiu laşi Şedinţa de Duminică, 30 Iulie 1889 Adunarea generală extra-ordinară fiind convocată pentru ziua de 30 Iulie, ca să hotărască ce este de făcut cu situaţiunea compromisă a Creditului Urban din această localitate, la 12 din zi se deschisese deja registrele spre verificarea titlurilor celor înscrişi pentru participarea la şedinţă şi nu se închise decât de abia la ora 2 p. m. Biuroul compus din D. Gh. Holban, preşedintele vechiului consiliu de administraţie, după depunerea D-lui Sandu Dudescu, din D-nii Loc-col. Pastia şi C. Corjescu, scrutători, ca cei care după art. 55 din statute, sunt cei mai mari posesori de bunuri ipotecate acestui Credit , iar ca secretari fură desemnaţi D-nii Gh. Pavlof şi Greceanu. Verificându-se de către biuroii şi comisarul guvernului, numărul voturilor înscrise pentru această adunare, se declară că ele reprezintă capitalul de lei 7,661,800. D. P. Nifscu, fu cel d’Inteiu care luă cuvântul, pentru a contesta valabilitatea procurilor, rugând biroul și pe comisar să le cerceteze și să respingă pe acelea ce nu ar fi date în conformitate cu legea. D-sa cită mai multe texte de legi şi invocă cea din 1887, care precizează modul cum trebue să se elibereze şi mai cu seamă cum şi de către ce autoritate pot fi ele legalizate. In mijlocul unui zgomot general de desaprobări, D. Niţescu, continuă a-şi desfăşura ideea pentru care se puse pe terenul acesta, spunând că ar fi auzit că un număr de procuri, s’ar fi dat în alb şi că poliţia a uzat de ele în interes de partid. D. I. Ghica, combate aserţiunile D-lui Aiţescu şi protestează că s’ar fi dat în mod silit cuiva procuri în alb, contestează dreptul biurouluî şi comisarului de a judeca legalitatea procurilor arătând că numai votul asociaţilor poate admite revizuirea procurilor şi pronunţa admiterea sau respingerea procurilor, cari n’au fost legalizate de cât de autorităţile administrative, aşa precum s’au urmat până acum, mai adăogând că biroul de fapt nu e de cât continuarea toată a consiliului vechiu, care a găsit de bune şi legale procurile pentru admiterea la această adunare. D. Dr. Finchelstein, susţine acelaşi lucru şi D. căp. Mavrodin ce în tot timpul avu dese preschimbări de cuvinte cu D. P. Niţescu căruia îi aminti ca la alegerile trecute a fost nevoit să iasă din primărie pe fereastră şi să se scoboare în stradă ,pe frînghie. D. Th. Stelian, comisarul guvernului, luând cuvântul pentru lămurirea incidentului ivit, regretă că adunarea în locu de a se ocupa cu chestiunea arzătoare pentru care este convocată se ocupă de particularităţi ce nu au nici o legătură cu afacerile curente, îndemnând de a lăsa resentimentele la o parte în faţa faptului însemnat petrecut în societatea creditului unde îşi au capitalurile angajate. D-sa arată că ar fi auzit de procuri în alb pe cari administraţia le lua de la asociaţi şi că a încunoştiinţat, pe ministru despre acest fapt, rugându-l, ca în cas când n’ar face să înceteze această stare de lucruri, să’l considere desărcinat de funcţiunea ce i-a încredinţat-o şi că i s’a răspuns că autoritatea superioară nu are nici o cunoştinţă despre cele relatate rămânând astfel satisfăcut. D. Stelian speră că după legea comună aceste procuri nu ar avea învestitura cuvenită, totuşi fiindcă s’a uzat până acuma în modul acesta, iar pe de altă parte împrejurările prin care trece creditul, pledează în favorul admiterei lor mai ales că o lege specială nu există relativ la obiectul în discuţiune şi deci D-sa crede că adunarea este legalminte constituită.—Urmând D. Stelian, spuse că dacă s’ar căuta să se adoapte propunerea D-lui Niţescu, din adunare, aşa cum se găseşte astăzi, votanţi personal ar fi mult mai puţin decât o pătrime a capitalului şi prin urmare nu ar putea lucra, ceea ce faţă cu lovirea suferită de credit ar fi prelungirea nenorocirilor. D. Sc. Pastia, protestând contra ilegalitatei constituirea adunărei prin procuri legalizate de administraţie, declară că se retrage din birou sub cuvânt că nu voeşte a sancţiona prin iscălitura lui greşalele comise din trecut.—După un sgomot infernal de aprobări şi desaprobări comisarul guvernului desemnează pe D. S. Goldenthal ca cel ce vine la rînd în ordinea împrumutaţilor cu sume mai mari. D. Cătănescu, nu bănueşte realitatea procurilor date de secietarii absenţi întreabă însă dacă sunt în legalitate şi arată că comisarul bine a observat că poliţia nu poate legaliza orice act şi că legalizarea procurilor de reprezentare în adunarea generală nu este de resortul poliţienesc. D. Stelian explică în scurt că cazul de faţă nu e prevăzut de lege şi arată că adunarea generală, ea singură trebue să se pronunţe dacă acceptă sau nu procurile cum s’au urmat şi până acuma. Se cere de un număr însemnat închiderea discuţiunei iar d-nii Ornescu, Buium, Cătănescu şi Costică Cerchez sunt în contra. D. Costică Cerchez luând cuvântul cu multă aprindere vorbeşte că e în joc existenţa averilor societarilor şi a copiilor lor şi că nu e de părere a se urma cu leacul ca şi cu boala. D. Corjescu se tîngueşte şi d-lui că procurile sunt în neregulă şi dacă adunarea nu vrea să numească o comisiune pentru cercetarea legalităţei lor se retrage, ceia ce şi făcu chemându-se în locul său pe d. V. Pogor. D. loan- lanov arată adunărei că nimeni nu s’a plâns nici prin ziare nici direct autorităţilor că li s’au luat procurile dar sunt date cu buna-voe şi legalminte învestite pentru dreptul de reprezentare la adunare, ceia ce a făcut şi pe consiliul a le primi şi lua act că sunt în conformitate cu regulile urmate. D. Pogor e de părere a se pune la vot propunerea d-lui Niţescu ceia ce se şi face iar adunarea o respinge cu aproape unanimitate. Inchizendu se dar discuţiunea aprinsă asupra acestui incident provocat de d. Niţescu, după câteva minute d. Stelian, comisarul guvernului ia cuvântul pentru a intra în fond. D-sa cu vocea clară şi şirul vorbelor curgătoare arată că mijloacele creditului care să-i permită a mai face faţă plăţilor, erau de multă vreme epuisate şi că fostul consiliu cu directorul Gheorghiu a făcut de mult cunoscut aceasta guvernului cerând a i se avansa bani şi că