Adevěrul, august 1889 (Anul 1, nr. 288-312)

1889-08-02 / nr. 288

Titlurile se vor amortiza în va­loare de 1.495.500 lei. Citim în Luminătorul din Temi­­şoara : „In Clusiu la inspictarea archi­­ducele agraind ungureşte pre un sorginte de la regimentul nr. 51 Clusian, acesta­­ răspunse: „ Alteţia imperială, sum Roman“. Sau tălmăcit pe româneşte: In Cluj la inspecţie archiducele grăind ungureşte cu un sergent din regimentul cu nr. 51 din Cluj, acesta i i-a răspuns : „ Alteţă impe­rială, sunt Român“. O scenă sălbatică s’a petrecut Duminică, în comuna Micşuneşti- Grecî. Un fost puşcăriaş, care îşi ter­minase osânda sa pentru omor la închisoarea Mărgineni, se pribegise în acea comună. El se chiamă Aksinte. Sfădindu-se cu mai mulţi locui­tori, Primarul a intervenit, amin­tind lui Aksinti trecutul său. Atunci puşcăriaşul furios cu un cuţit ce îl purta la brâu dădu pa­tru lovituri nenorocitului Primar. Un locuitor care sărise în ajuto­rul Primarului este şi el străpuns de două ori de acest sălbatic. Cu multă greutate mai mulţi locuitori au legat pe această fiară turbată, care a fost ieri predată parchetului. Primarul şi locuitorul au fost instalaţi în spitalul Colintina. Ră­nile primarului sunt foarte grave. Duminică s’a făcut, în co­muna Fierbinţi, ceremonia pune­rei pietrei fundamentale a noului spital ce să zideşte de judeţul Il­fov. D. A. C. Catargi prefect a prezidat această ceremonie. Citim în ultimul număr al zia­rului La Bulgarie ce apare în Sofia : „Orchestra lăutarilor români cari cântă la grădina cazinului Panasof, atrage în fie­care seară elita socie­­tăţei oraşului nostru. Lipsa unui teatru de vară, a unei „politeama“ italian oare­care, toate astea fac că publicul vine să audă pe lău­tari. In interesul acestor muzi­canţi, îî sfătuim să introducă un mai mare număr de bucăţi cla­sice, să înlăture mai ales unele cântece prea pastorale, care prin monotonia lor, nu încântă pe oa­menii de gust şi pe cunoscătorii în ale muzicei.“ Conferinţele învăţătorilor vor în­cepe in toată ţara la 1 Septem­brie şi vor ţine până la 10 a ace­lei luni. — I — I — D. Luchianu, a fost numit di­rector de scenă al Teatrului din Iaşi. Se vorbeşte de retragerea D-lui Ioan Ghica, din funcţiunea de mi­nistru plenipotenţiar al ţărei la Londra. Opera italiană. Compania M. Labruna La Teatrul din grădina Stavri, Compania­­de operă italiană sub direcţia inteligentului D. Mirel Labruna, urmează a oferi publicu­lui noul surprise. După ce atât de bine s’a cântat „Dama cu Camelii“, „Lucia“, „Ernani“ şi „Trova­­tore“, Duminecă ni s’a dat „Linda di Cha­­mounix“, care de mult de când era uitată de bucureşteni. Operă semi-serie cu o muzică de Doni­zetti, delicioasă,­ea a fost cântată şi ju­cată magnific. D-nele Pantanelli (în Pierotto şi Buona­­retti în Linda) au fost cu drept cuvânt de repetate ori aplaudate şi rechemate la ram­pă.—Cea de a doua a cântat aria „E luce di questi anima“ şi duetul „E consolarmia fretesi“, foarte gentil. Pierotto apoi a înve­selit şi dilectat publicul. Cât despre conştiinţiosul şi superiorul ar­tist D. Guarrini, — care deja a devenit pre­dilectul bucureştenilor,— el a fost ca în­tot­­dea­una, nu se poate mai bine. Păcat ar fi dacă impresa de la iarnă nu ar căuta să reţină pentru scena Teatrului naţional, o voce atât de superbă, simpatică şi escelent condusă, ca a D-lui Guarrini. Şi dacă nu spunem acum nimic despre graţioasa şi escelenta artistă prima­ dona d-ra Villa, care asemenea e serbătorită cu aplause şi rechemări în serile cari cântă,— este că, ne rezervăm această plăcere spre a ’i înre­gistra şi succesul ce de­sigur , va avea diseară VfAzi,­­Marţi, pentru prima oară în Bucu­reşti, Noua operă a lui Verdi, Othello, care a ridicat atât entusiasm în lumea muzicală europeană. Ştiri Telegrafice CONSTANTINOPOL, 31 Iulie.— Se asigură că D. de Nelidorf, ambasador al Rusiei, a remis Portei o notă în care atrage atenţiunea guvernului otoman asu­pra situaţiunii ruşilor din Creta, a că­ror siguranţă este ameninţată. — Circulara guvernului elenic a pro­dus o mare impresie asupra Portei. Consiliul miniştrilor a ţinut o şedinţă extraordinară şi a decis să adreseze pu­terilor o circulară asupra cestiunei cre­­tene. VIENA, 31 Iulie.— Împăratul a ple­cat ieri la Berlin la 9 ore seara. Arhiducele Franţ-Iosef se va întâlni la Fraga cu trenul. CUTIA CU SCRISORI Felicitârile adresate fostului Vizr Domnule Redactor, Bătăi nevoia de colectivişti, de loc nu vreau să se lase de comedii: şi credem că i-o durea dar, ce să-i facem, pentru aşa capete, asemenea căciuli,—între al­tele câte sunt înşirate în prea mult sti­mabilul ziar Democraţia de la 23 iu­lie curent, este şi o telegramă de la Drăgăşani, care, pentru isbânda marelui cetăţean ("ocrotitor al asasinatelor, pro­ceselor scandaloase şi jafurilor, Pro do­mo sua) de senator la Gorj, prin care felicită pe d. Carabatescu. Dar am dori ca, onorabila să ne spu­nă prin ce minune au furat semnăturile d-ior Ştefan Cretzeanu şi R. Stănescu care nu­mai colectiviştii nu sunt ci puri conservatori, şi ca să aibă mai multe semnături, a semnat pe Dumitru Fili­­poiu, mort din 1883 şi care acel Filipoi în toată viaţa sa nici n’a gândit de po­­­litică, precum şi mai toţi semnatarii a­­celei telegrame nu presintă vre­o casă politică, de­oare­ce nici neguţători nu sunt, escepţie de câţi­va flămânzi. Colectiviştii tot colectivişti ei îşi fac spaima singuri că sunt mulţi la numer, bre, bre, bre, însă acum ni se cuvine şi nou, dreptul ale ura, gospodărie fru­moasă, cu morţii care i-a felicitat. Un podgorean Curierul băilor Strunga. Băile de la Strunga în anul acesta relativ sunt mai frecventate ca în anul trecut, iar administraţia, trebuie să re­cunoaştem, s’a dat multă osteneală pen­tru îmbunătăţirea­ acestui stabiliment ce, ca eficacitate se bucură de o frumoasă reputaţiune, cel puţin în Moldova.­A­­nul acesta băile minerale sulfuroase sunt puse sub conducerea D-lui dr. Burada din Roman, iar hydroterapia sub acea a d-rului Susmann. Intre numeroasele persoane ce’şi caută însănătoşirea ace­­lea sunt şi D-nul Th­. Codrescu din Iaşi; Colonelul Carcaleţeanu din Bucureşti; Bolintineanu, senator, din Craiova cu fa­milia; D. Manolescu oculist din Bucu­reşti cu familia; D. Lahman cu familia­ din Iaşi; M. Pompilii, profesor din Iaşi; D-na Berea din Huşi; D. Georgescu avocat din Bucureşti cu familia; D na Paul Missir cu familia din Roman ; D. D. Ressim­ din Botoşani; D. Lenărdescu cu familia din Iaşi; D. Rapaport cu familia, din Iaşi. Timpul fiind în anul acesta foarte frumos şi călduros, multă lume din par­tea de sus a Moldovei visitează Strunga, iar în zile de sărbătoare mulţi din Iaşi şi Roman aleargă pentru a se răcori în frumoasele dumbrăvi, ce înconjură sta­bilimentul de băi din Strunga. Dintre cei mai des văzuţi sunt Otremba din Iaşi, Episcopul Romanului, D-nii Zari­­fopol, Scorţescu, doctorii Bastachi, Peri­­des, Sculy din Iaşi; D-nul Major Stoica, căp. Costescu, Raileanu; D-nul locotenent Lambrino Aslan din Roman, dr. Aro­­novici din Botoşani. Vizitatorii de la­­Strunga au şi dis­­tracţiuni pe cât se poate de numeroase cum teatru, gimnastică, prestidigitaţie etc. pe lângă acestea şi un orchestru al fra­ţilor Paraschiv din Botoşani. Din Codru. Lacul sarat Cine n’a citit tot felul de corespon­denţe de la Câmpu-Lung. Călimăneşti, Slănic, Bălţăteşti, Pucioasa... de peste tot... ba chiar din Huşi am citit o dare de seamă publicată în Adevărul— de peste tot. Zic, dar din Lacul Sărat, nu s’a găsit nimeni să scrie măcar două cuvinte. Iată ce m-a făcut să scriu aceste rîn­­durî, căci nu ar fi rău,­­mi-am zis, ca ci­titorii Adevărului să găsească de astă­­dată un mic curier de la Lacul Sărat, care este ca şi cele alte o stagiune de băi unde se petrece tot aşa de bine şi unde este lume tot atât de multă ca şi la Câmpu Lung. Lacul Sărat e situat în apropiere, sau mai bine zis, chiar în câmpia Bărăga­nului. Şi la distanţă de o oră, cu tră­sura, de Brăila, aceste băi de­şi într’o posiţiune c’am rău pusă, că soarele arde destul de tărişor, totuşi se bucură de o bună reputaţiune, atât din punctul de vedere al apei băilor cât şi ca petrecere. De­şi lumea nu vine ca să petreacă, dar o dată venită găseşte aci destule distracţiuni plăcute, să merge la mo­ MERCURI 2 AUGUST 1889 nument la movilă, la Brăila, Galaţi şi mal în apropiere, la Parc; apoi de două ori pe săptămână se dau baluri în sa­lonul casinului; aceasta din­­urmă place mai mult ca ori­ce visitatorilor şi în special tinerilor, musica militară cântă în toate zilele regulat dimineaţa şi seara în chioşcul din faţa casinului, lucru care contribue nu puţin ca cei veniţi, nu nu­mai să nu regrete dar să se bucure chiar, aci ca şi la Slănic sau Căli­măneşti că au cu ce să distra. Joia şi Dumineca soseşte multă lume din Galaţi şi Brăila, pentru a lua parte la balurile ce se orînduesc. O să mă încerc, pe cât puterile ’mi iartă, a descrie pe scurt serata dansantă ce au avut loc în băi joi la 26 cor. Acul orologiului de la stabi­limentul băilor nu atinsese încă ora 8 şi salonul era înţesat de lume, unii din băi, alţii veniţi din Brăila şi Galaţi; la 9 ore musica începe a cânta valsul iar o mulţime de perechi aluneca plini de mulţumire pe parchetul vastului salon. Damele, domnişoarele, cavalerii şi bă­trânii chiar se arunc câte o dată pen­tru a face un tour de vals sau quadrille frangaise, din ce în ce antrenul e mai mare, a sunat miezul nopţii şi nimeni nu se gândeşte încă să plece. Am căutat să observ într’un manuchiu de dame şi domnişoare pe­ acelea ce au dansat fără oboseală, am observat şi voiu enumăra aci, rog însă a mi se ierta daca ’mi-o fi scăpat cine­va din vedere. Ast­fel­am remarcat. D-na ministru G. Boerescu, care a terminat cura, D-na E. Caramalin, D na Paulina Vorvoreanu, D-na dr. Aposto­­leanu, D-na E. Sion, D na Adina Ma­­rinovici, D-na Marie Fănuţă, D-na Der­­seanu, D-na Alexandrescu, D-na Trian­­dafil, D-na Eugenia Bârsan, I­­na Ba­sarabeanu, etc. dintre domnişoare atât prin graţia dansului cât şi prin genti­leţe s’au distins D-ra E. general Cret­zeanu, toată în rose dispărând într’un noian de dantele ; D ra Elena Dumitriă, un narcis poetic, graţioasă, în albastru, D-şoarele Basarabeana, trei frumoase andaluse în l­las, D-şoara Fănuţă, frescă şi tinără în alb, D-ra Sion, în rose des­chis, D-ra Derseanu o cameliă, în vert­­pistache, D-ra Caramalia frumoasă în pembe, D­­a Bârsan în alb şi dantele vieux-rose, D-ra Saritca în gris, etc. Cavalerii nenumăraţi şi am deosebit: D. general Cretzeanu, D. ministru C. Boe­rescu, D. Filitis, D. general Fălcoianu, D. Balaban, D. P. Neaţu şi Alesianu judecător de pace, D. sub-locotenent Ciu­­din, D. Herăscu, D. Eliescu, D. Vor­voreanu, D. Samitca, D. Petzalis, D. Zlătescu, D. Anastasia, D. V. Lăză­­rescu etc. Dar ora este două trecute, lumea care a venit pentru baie fiind mai prudentă se depărtează și o dată­,eu densa încep a se depărta şi familiele venite numai pentru bal; nu însă cu atâta regret căci Dumineca nu le va lipsi,—­tineri­mea ’şi âă­ jendes vous dar pe Duminecă. Am avut aci mai zilele trecute şi o trupă de teatru sub conducerea comicu­lui I. D. Ionescu. Observ c’am abusat de ospitalitatea D-voastră. Domnule Redactor,—mulţu­­mindu-vă, vă salut. Olymp,­ pensabili pe la regimente au­ fost chemaţi la Sofia. In Rumelia Orientală s’a concen­trat o mare cantitate de material ru­lant pentru transportul trupelor. La Rusciuk­ şi cele-l’alte centrurî militare s’ar fi făcut mari aprovi­­sionări de nutriment și furaje. Corespondentul nostru nu poate să ia respunderea daca această mișcare este sau nu făcută în vederea pro­­clamărei Regatului sau pentru ma­nevre ori pentru serbătorirea victo­riei de la Slivnița. * ULTIME INFORMAŢII Mişcarea din Bulgaria Câte­va ziare, au anunţat aseară că mâine 2 (14) August, zi aniver­sară a bătăliei de la Slivniţa, Bul­garii ar voi să proclame indepen­denţa lor şi pe principele Ferdinand de Rege. Cititorii noştri cunosc din prece­dentele corespondenţe ce am publicat din Bulgaria, mişcarea ce se mani­festă acolo. Azi am fost după informaţiuni şi iată ce am aflat: 1) Din sorginte bulgară foarte autorizată: Persoane ce au­ sosit în Bucureşti din Rusciuc, Şişlov, Lompalanca şi alte oraşe din Bulgaria de Nord, afirmă că în urma ultimei călătorii a D­­or Stambuleţ, preşedintele con­siliului şi Toncei, ministru de jus­tiţie, nu s’a maî vorbit prin acele oraşe pe unde ei au trecut de cât de proclamarea independenţei şi a prinţului Ferdinand de Rege. Persoanele de la care ne-am in­format, cred lucrurile adevărate şi posibile. 2) De la Agenţia Bulgară , D. Vladigherof, secretarul Agen­ţiei, ne declară că nimic nu este a­­devărat de­oare­ce, nimic nu se poate face fără o mare Sobranie constituantă. Cu toate acestea din felul D-sale de a vorbi se pare că lucrurile sunt proiectate pentru maî târziu­. 3) Din sorginte Rusească : Nu crede în posibilitatea acestei lovituri de Stat. 4) De la corespondentul nostru: Toţi ofiţerii cari nu sunt indis­ 5) Cele­l­alte legaţiunî din Bucu­reşti . Se comentează foarte mult, întâr­zierea plecăreî în concediu a D-lui comite Coluchoivsky, care trebuia să plece de acum trei zile şi sosirea precipitată a D-lui Hitrovo de la Sinaia. Vom ţine în curent pe­ cititorii noştri. D. procuror general Burada, îşi va depune azi raportul său, a­­supra anchetei de la Giurgiu,o an­chetă provocată precum se ştie de o plângere a junimisto-colec­­tiviştilor din localitate, cum că ad­ministraţia ar fi ingerat în alege­rea delegaţilor pentru colegiul al treilea de deputaţi. Zgomotul respândit despre de­­misionarea D-lui colonel Baroţi, din funcţiunea de prefect al ju­deţului Constanţa, la din ce în ce mai multă consistenţă. D-nii Mănciulescu, prefect de Teleorman şi Giurgea, prefect de Tecuciu, au sosit eri în capitală. D. Mihail Kogălniceanu a încer­cat o perdere însemnată. Pe proprietatea sa Drâncenii din judeţul Fălciu, un incendiu vio­lent i-a pricinuit pagube, care s’ar ridica, precum se crede, la suma de 200.000 lei. D. Ştefănescu, director al peni­tenciarului de la Văcăreşti, a fost ieri recomandat pentru postul de sub director al penitenciarelor. Constituţionalul­­şi-a schimbat părerea. Se ştie că el luase apărarea D-lui Ciupescu, când acesta fusese suspendat din funcţiunea sa de sub-director al penitenciarelor pen­tru că săvârşise o imoralitate. Ziarul junimist se căeşte mult de ceea ce a făcut, şi ne-o măr­turiseşte aceasta in numărul de aseară, regretând amarnic că şi-a luat apărarea. La 28 iulie a fost prins, la Töl­gyes, primul sat unguresc la gra­niţa dintre România şi Transilva­nia, unul din ucigaşii lui Froim Goldman, antreprenorul tutunuri­lor din Piatra, omorît în ziua de 13 iulie la punctul Buhalniţa. Cel prins este chiar cârciumarul de la Buhalniţa , după afirmarea unui birjar ovrei. A fost prins in mo­mentul când schimbase vre­o 700 franci în fiorini. Prin urmare informaţia Româ­nului că ucigaşii au fost prinşi, a fost greşită. Ucigaşul va fi azi reexpediat la Tölgyes şi d’acolo în România. D. C. Prassa, din Iaşi, unul din amicii fostului Casier al Creditu­lui d’acolo, printr’o scrisoare ce ne adresează, insultă pe corespon­dentul nostru, pe care D-sa nici nu’l cunoaşte, nefiind acela pe care o bănueşte. Noi rugăm pe D. Prassa, dacă este om de onoare, să se pună singur la dispoziţia justiţiei spre a-i da toate desluşirile ce cunoaşte şi nefiind implicat în nimic, vom fi foarte satisfăcuţi a o recunoaşte. Până atunci , sfătuim a fi mai modest când scrie. In zilele de 12, 13 şi 14 curent, se vor face alegerile noi de con­silieri comunali în Călărași. D. de Coutouly, ministrul Fran­ciei la Bucureşti, a primit marele cordon al Coroanei României. De asemenea, întreg personalul legaţiunei franceze a primit acest ordin, în diferite grade. In ziua de 7 August se va ju­deca de consiliul de resbel al cor­pului III de armată procesul co­lonelului Polizu. Comisiunea consiliului de res­­boiț e compusă după cum ur­mează : Preşedinte: D. general Dunca. Membrii: D-nii generali Penco­­vicî, Berendeî, coloneii Cisman și Heiban. * Comisarul regesc special este D. colonel Şerbănescu. De la 1 — 10 Septembre se va ţine concursuri pentru ocuparea locurilor de bursieri de la urmă­toarele şcoale: Şcoala Normală Carol I, 43 lo­curi. Şcoala Normală Vasile Lupu, 30 locuri. Şcoala Normală din Galaţi, 20 locuri. Şcoala Normală din Bârlad, 135 locuri.I — w —ni ! — 3 Astă-noapte a trăznit cutia cu baterii a telefonului D-lui prim­­procuror ce comunică cu prefec­tura de Ilfov. Curentul electric a intrat pe sîrma conducătoare, n’a făcut altă stricăciune de cât a zdre­lit colţurile sobei şi a rupt cutia de baterii în mai multe bucăţi.­­MBH­ Atragem atenţiunea D-lui co­mandant al pieţei asupra următo­rului fapt: Azi dimineaţă pe la orele 9, un soldat umbla cu căldăruşa după un preot, intrând şi la magazinul de coloniale al D-lui Părvănescu, de pe calea Victoriei. Rugăm pe D. comandant al pie­ţei să cerceteze acest caz. Nu ştiam că soldaţii pot fi în­trebuinţaţi ca să umble şi cu căl­dăruşa prin prăvălii. Librăria Centrala J- Ranisténu Bucureşti Vlennent de paraitre Sciences Medic ales Dujardin-Beaumetz. L’Hygiéne 1 rophy­lactique. . . . .................................LoI 6.90 Penard. Guied de l’accoucheuret de la sa­ge femme................................ . . „ 7.— Layet. Traité Pratique de la Vaccination animale . . . .........................................14 — Charcot Maladies infectieuses. Affections de la peau, Kystes Hydatiques, Estomac et' rate, Thérapeutique. . . , . „ 12.— Gautrelet. Urines, Depots, Sédiments etc 7 — Bouchut et Després. Dictionnaire de méde cine et de thérapeutique médicalo et c hi rurgicale, nouvelle edition 1889. rel 35—, A apărut Tratat Vmicol de I. Popp. 0 rocomau­­dăm fiind n scriere foarte folositoare peutrn toţi D-nil Proprietari de vii şi Cnltivatorî de Vinuri. Se află de vânzare Ia Librăria Socec şi C-nie şi Calea Dorobanţi No. 20. PENSIONATUL EMU BALTEANU BUCURESCI Primeşte şcolari pentru clatele primare, gimnasiale şi comerciale, interni şi externi cu preţuri moderate. Şcolarii gimn­asiali pot urma cursurile în pension sau la şcoalele Statului având în pension meditarea şi îngri­jirea. Succesele elevilor cari au urmat cursurile in pension dovedesc ori­cui ca direcția ştie se’sî facă datoria. Afară de cele alte studie, franceza și ger­mana sunt obligatorie Se prefera elevi mici celor mari. D E VENZIRE EFT1N SJ°SX“,­restre, drum de fer și alte maşini pen­tru exploatare de păduri. A se adresa Strada Dreaptă, 24. D-lui C. D. SkA VI Jul A cu Preţ foarte moderat pro- OC VI11Uo­prietatea din strada Mircea- Vodă No. 18 colţ cu strada Vintilă, cu venit anual de lei 3500. Pentru infor­maţiuni a se adresa la proprietar în str. Lucacu No. 24 de la 8—10 ore dimi­neaţa. Un fost comersant şi funcţionar, pose­dând certificate de bună conduită şi în­credere, doresce a se angaja la vre­o casă de comerciu, fabrică sau la vre­un an­treprenor etc. pentru conducerea diferi­telor afaceri. Adresa str. Sf. Stefan 14 __________ G. Georgescu Studiind chirurgia la Paris în serviciul Dr. Guyon anunţ onor. public că dau consulta­­ţiuni de maladiile organelor genito-urinare (boalele de ud, boalele organelor sexuale precum şi boalele lumescî) şi ocupându-me in special cu această ramură a chirurgiei, pot face operaţiuni, după metoadele cele mai perfecţionate Ora 4—6 p. m­. Strada Apo­o­­dor No. 7 (spre Sf. Apostoli) Saraci gratis. Dr. D. Ioanneson Badian.

Next