Adevěrul, septembrie 1889 (Anul 2, nr. 313-336)

1889-09-01 / nr. 313

ANUL II.—No. 318. NumeniLlO Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 81 15 ALE FIE­ClltEl LUNI SI 8E PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucur­esel la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în țară 30 lei, în streinetate 50 ?­ese luni „ 15 „ „ „ 25 reî luni „ 8 „ „ „ 18 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Bou­­levard de Capuennes;la kioşeul No 117, Boulevard St.-Michel; la kioş­­eul No. 19, Boulevard St.-Germain EDITIA AWTEIA VINERI 1 SEPTEMBRE 1889 Num­arul 10 Bani ANUNCIURILE BIN llCCl'IÎESOI SE rit IM­ESC LA AUMINIS- 1 li ATI­E SI LA „iGEN|U UAVA8" Din Judeţe direct la administraţie. Auuneiuri, pag. IV............0,30 b. linia V » IU............1)— !• » iifteîțiunile și Reclamele 2 lei rândul DiftpPsaris, la Agenţia Havani, 8 Place de b­y Bourse, precum şi sucursalele el. Dj.i Streinetate, anunciurile se pri­­p.Tjiesc direct la administraţie şi la­ toate oficiile de publicitate. WABIDSCRISBLE MD SB IKiAPSIAZA V. Alexandri. țjpj NDMER VECBID 30 BAKI ADMINISTRAŢIA : Strada Nouă, 0, Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA : Strada I­oan, 0. TEMERI NEÎNTEMEIATE l d in iasi --------- --------------■*'03' Qc^.-------------------------------- • -SERBIA SI ROMANIA -........—---------------OG1*­-------------------------­ImprnumtDl ie 50,000,000 lei ---------------------------•CoG­.CJC'V--------------------------­CONGRESUL STUDENȚILOR ---------------------------------------------------------­Situata Cretei -----------------------------------------------------------­ŞTIRI DIM BULGARIA -------------------------vyd?y£r-tjr>-------------------------­ Manevrele armatei austriace ---------------------------rtf*f*----------------------------­VN GALOP _ .------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—­CA MULTE, $1 CA WI DNA Bucureşti 31 August Temeri neîntemeiate Acum câte­va săptămâni am fost cei dintâi cari am dat ştirea că la vecinii noştri dincolo de Du­năre se pregătesc oare­care eve­nimente. Am comunicat lectorilor noştri că Bulgaria urmează şi va proclama în ziua de 6 Septembre independenţa sa. Aceste ştiri au produs o adevă­rată furtună în presa vieneză şi unele ziare oficioase ca fremden­­blatt, s'au crezut datoare de a, ne da o desminţire formală. De ce tocmai presa vieneză s’a însărcinat cu această desminţire ? Fiind­că în toate cele ce se petrec de o bucată de vreme în Bulgaria, Austro-Ungaria e cu musca pe că­ciulă. Dar toate desminţirile n’au slu­jit la nimic ; astă­zi nu mai este nici o îndoială că suntem în aju­nul unor fapte grave în peninsula balcanică şi mai ales in Bulgaria. Pregătirile militare ce se fac nu se mai pot tăgădui. Ele sunt în­­tr’o disproporţiune flagrantă cu mijloacele financiare ale principa­tului. Se aduc tunuri, puşti, mu­­n­iţiuni de resbel, furnituri însem­nate ; se chiamă sub drapel un număr însemnat de oameni. În fine, se urmează pe toată linia. Se dau diferite explicări în pri­vinţa acestor urmări. Unii zic că Bulgaria voeşte a fi gata de a respinge un nou atac din partea Serbilor; alţii susţin că guvernul din Sofia voeşte a pro­clama starea de asediu şi pentru aceasta are nevoie de a impune prin o concentrare mai mare de trupe. Este greu de a controla cauzele cari împing pe guvernul bulgar la pregătirile militare pe care le face, dar este sigur că inten­ţiu­nea de a stabili un fapt îndeplinit prin pro­clamarea independenţei, există. Şi nici nu este de mirat ca a­­ceastă intenţiune să existe la Bul­gari. De ce ei n’ar face-o şi când ar putea avea un prilegiu mai bun pentru a o face? Sunt deja două ani de când Eu­ropa priveşte cu nepăsare că în Bulgaria există o situaţiune con­trarie tratatelor prin prezenţa pe tronul Ţărei a unui Suveran nere­cunoscut nici de puterile semna­tare ale tratatului din Berlin nici de puterea suzerană. Această toleranţă a Europei a creat o stare de lucruri provizo­rie care, la urma urmelor, devine intolerabilă pentru un popor, care împiedică desvoltarea sa pacinică. Nimeni nu poate dar ţine de rău pe Bulgari dacă ei voesc cu o zi înainte să iasă din încurcă­tură prin un fapt îndeplinit, silind ast­fel puterile să resolve o dată Gestiunea într’un mod definitiv. Urmarea firească a proclamărei independenţei ar fi ca Bulgaria să dobândească dreptul de a alega pe suveranul ei fără vr’un amestec al Europei. Este adevărat că prin aceasta tratatul din Berlin ar fi sfîşiat într’una din dispoziţiunile sale cele mai însemnate, dar n’ar fi prima oară că acest tractat s’ar călca. De la 1878 încoace am asistat la o serie de fapte care isbeau fă­ţiş în câte una din stipulaţiunile tractatului şi nimenea n’a protes­tat, sau, dacă s’a ivit vr’un pro­test, el a rămas platonic şi a tre­­cut în arhivele diplomatice. O nouă călcare n’ar însemna clar nimic şi suntem convinşi că, din cauza proclamărei independen­ţei Bulgariei, nu se va face resboii. Singura parte direct lezată ar fi Turcia, dar, de un pătrar de secol ea este obicinuită la aseme­nea păgubi şi autoritatea pe care o exercită Sultanul asupra Bul­gariei este atât de iluzorie în­cât ea nu valorează risicul unui resboiu.­­Rusia va face negreşit rezer­vele sale şi se va folosi la mo­mentul oportun de călcarea tra­tatului din Berlin pentru a-şi re­lua complecta sa libertate de ac­ţiune. Puterile triplei alianţe vor da consimţimăntul lor tăcut şi totul se va sfirşi prin o campanie di­plomatică ce va ţine luni întregi. Ast­fel lucrurile se vor tării gă­rii până la iarnă şi din iarnă pâ­nă la primă­vară. Ce va mai fi atunci, numai Dumnez­e ştie. După noi dar, temerile de răz­boită nu sunt întemeiate, cel pu­țin pentru momentu­s. TELEGRAME PARIS, 31 August. —Un portărel,s’a presintat ieri la prefectura Senei pen­tru a face declaraţiunile relative la can­didaturile generalului Boulanger şi a D-luî Rochefort. Prefectura a refuzat de a lua act de aceste declaraţiuni. MINDEN, 31 August. — împăratul Wilhelm a fost primit intr’un chip en­tusiast. Seara o preumblare cu torţe şi coruri s’au­ organizat de către o asocia­­ţiune de cântăreţi cărora Împăratul le a mulţumit. ELENA, 31 August — „Corespon­denţa Politică“ află că în presenţa dis­poziţiilor luate in vederea călătoriilor sale, împăratul Wilhelm nu va lua de loc parte la vinetoriie imperiale, cari vor avea loc în Octombrie în Stiria. COLONIA, 31 August.— Se anunţă din Petersburg „Gazetei de Colonia“ că vizita Ţarului la Berlin va avea loc de­sigur după manevrele de toamnă ale armatei germane şi înainte de plecarea împăratului Wilhelm în Grecia. Ţarina va însoţi, zice se, pe Ţarul la Berlin împrumutul de 50.000.000 lei Eri s’a închis subscripţia acestui împrumut fără nici un rezultat. Pentru a nu se trage consecinţe defavorabile de detractorii de me­serie, protivnice guvernului şi de cei speciali ai D-lui Vernescu, dăm ur­mătoarele lămuriri pe care le am cules din izvoare foarte autorizate. I­. Vernescu a făcut o frumoasă, am putea zice o strâlucită afacere pentru Casa Statului vînzând acest împrumut­­ forfait cu preţul de 84,2 % Caselor de Bancă: Dresdener­ Bank, Deutsche Bank, Banca Ro­mâniei şi fraţii Elias. Aceste case, dacă ar fi urmate exemplul caselor de bancă cu care colectiviştii au lucrat, puteau foarte bine să profite de comisionul alocat în contractul de vânzare, dar lăco­mia manifestată de Banca Româ­niei şi fraţii Elias, de a nu împăr­tăşi la această afacere pe casele de bancă din Bucureşti, colege ale lor, cu care au lucrat atâtea ani, le au adus o pagubă care eri se citra la o jumătate milion de lei. Trebuind să deschidă subscripţie publică pen­tru a putea plasa împrumutul a pierdut timp de o lună de zile, timp în care cursurile a scăzut nu nu­mai la efectele noastre, dar la toate efectele din lume, peste care apoi a meu­ venit şi amierea ton­­ul de scont al tutulor băncilor din streinătate. Din toate acestea resultă un lu­cru, care pe viitor voi servi tuturor de lecţiune, şi care se poate tradu­ce pentru Banca României şi fra­ţii Elias în următorul proverb ro­mânesc : Lăcomia pierde omenia. Argas. D­IN IAŞI In plasa Bahlui comuna Burleşti, în noaptea de 23 spre 24 a. c. s’a comis de nişte lipoveni o crimă dintre cele mai îngrozitoare. Iată faptul barbarilor şi mobilul care ia împins să se dedea la atâta cruzime . Având grădinărie pe un loc din că­­tuna Spinoasa ce face parte din co­muna Bărleşti, un locuitor cu numele Grigore Calimiciuc vroia să vede să ia vre-un harbus ceia ce explică intrarea lui pe lanul harbuzariei. Lipovenii, a că­ror nume şi număr încă nu l’am putut afla, simţindu’l, se luară numai de cât după densul, îl înconjurară şi punând mâna pe el îl maltratară într’un chip îngrozitor. Nemulţumiţi însă numai cu atâta, îl desbrăcară până la piele; unul din ei îl unse cu păcură pe când un al­tul aprindea un foc mare şi după aceia îl ridicară cu toţii pe sus şi îl puseră deasupra focului Nenorocitul de îndată fu cuprins de flăcări spăimântătoare în mijlocul căreia se sbătea ţinut fiind de călău­ sei. Intre acestea câţi­va locuitori atraşi de ţipetele victimei încă de pe când era obiectul maltratăreî, sosi la lo­cul torture!, scoase pe Grigore Calimi­ciuc din ghiarele lipovenilor prăjit până la carne şi-l transportară în starea des­perată în care se afla, la spitalul din Po­dul Iloaei. Mizerabilii de lipoveni care pentru un barbus au­ comis aşa faptă barbară, au fost arestaţi şi daţi pe mâna justiţiei. * * * D. Eugen Ghica Budeşti, a plecat cu trenul de seara din 30 August în străi­nătate, via Bucureşti-Viena, de unde apoi va merge la Dresda, Berlin şi în fine Paris. Călătoria sa, după cât suntem in­formaţi, va dura cel mult 25 de zile. * * * împuşcarea lui Gheorghe Carp de către Gheorghe Arnautu, fapt ce l’am relatat în unul din numerile noastre tre­cute, s’a petrecut în următoarele împre­jurări : Pădurarul Arnăutu de la Chi­­şereni a prins nişte boi în pădure şi care erau ai lui Gh Carp. Acesta s’a înfă­ţişat la pădurar cerând să i dea boii. Arnăutu însă a refuzat să-i dea până mai întâii­ nu-i va da sugmanul amanet pentru stricăciunile cauzate în pădure. Carp atunci scoase cuțitul din brîu, și sări asupra lui Arnăutu. Acesta vezen­­diî-i pornirea începu a se apăra cu puș­ca, dar când Carp era sâ-i împlânte cu­țitul în pântece, descărcă arma în ca­pul lui Carp, făcând­u i o rană destul de gravă. Până acum Carp se află în via­ță și se speră că va fi scăpat din pe­ricol. * In Iaşi, funcţionarii comunei dau în seara de 31 August, tradiţionalul lor banchet la grădina Rivalei de la Socola. Aflăm că e multă lume invitată la acel banchet şi că probabil că va dura toată noaptea. ---------------------------*m.4-------------------------­ Ştiri din Bulgaria Nicolae Pasid.­­Manifestaţiunile zancovişti­­lor -Atitudinea Turciei. SOFIA, 31 August — Nicolae Pa­sid, şeful partidului radical sârb a sosit alaltă­ erî seară aci pentru a vedea, zice-se, pe unul din amicii săî. El a avut o întrevedere cu D. Stambuloff. „Agenţia Balcanică“ află că 12 şefi ai opoziţiei, zank­ovişti-karave­­lişti au fost arestaţi ieri pentru că au organizat manifestaţiuni cu oca­zia sârbătorei Sf. Alexandru, arun­când circulări imprimate fără au­torizaţia guvernului şi având ast­fel într’un mod nelegal un caracter o­­ficial. Şefii au fost liberaţi după ce s’a încheiat proces verbal. „Te-Deumul“ care trebuia să fie celebrat la catedrală n’a avut loc. In cercurile autorizate se declară categoric că Bulgaria nu concen­trează trupe nici pe graniţa Serbiei, nici pe a Turciei. Declaraţiunea Torţei că ar socoti o agresiune în potriva teritoriului bulgar ca o a­­gresiune în potriva teritoriului oto­man, se adresează incontestabil ace­lora ce ar voi să atace Bulgaria. Ţinta evidentă a comunicatului oficios sârb este de a deştepta bă­­nueli la Constantinopol şi a tulbura relaţiunile amicale ce există între Bulgaria și Poarta. Congresul monetar PARIS, 31 August.—Congresul mo­netar internaţional a ţinut ieri întâia sa şedinţă sub preşedinţia D-lui Magnin, guvernatorul băncei Franciei. D. Magnin a expus starea cestiunii bimetalismului. El a amintit cuvintele rostite de marchizul Salisbury în timpul recentei recepţiunî pa deputaţiuniî­­ gel bimetaliste, cuvinte cari par de bun au­gur pentru soluţiunea cestiuniî. Toate ţările din lume, afară de Germania, sunt represintate în acest congres. Situaţiunea Cretei VIENA, 31 August. — Ştirile ve­nite din Constantinopol anunţă că mişcarea în Creta nu mai prezintă un caracter grav. Guvernul turcesc se va sili acum a potoli spir­tele prin mijlocul unor concesiuni admi­nistrative şi a împedica desvoltarea brigandagiului. In ceea­ ce privește concesiunile Poarta urmează consiliile Englitereî și ale altor puteri amice ale poleei, și a căror purtare desinteresată în cestiunea cretanâ a produs cea mai bună impresie asupra Sultanului. ------------------------—— ------------------------­ Serbia şi România Iată articolul din Narodni Drevnik, apărut la 28 August despre care am vorbit ieri sub titlul: Alianţa Serbo-Hoinăni : Unirea statelor balcanice nu poate fi privită astă­zi de­cât ca un vis fru­mos. Nu încape îndoială însă că tot va veni odată vremea fericită în care îm­prejurările ce se vor fi îngrămădit, vor înlesni şi face cu putinţă această unire; însă atunci numai dacă vom avea Vo­ inţa noi, popoarele şi statele balcanice de a ne apuca să făptuim o ast­fel de unire. Pentru azi, lucrul nu e de loc cu pu­tinţă, aşa în­cât a vorbi şi a seri de ea, a o recomanda şi a o susţine, e cu­rat o iluzie. Luând deci în consideraţie că, fără a aduce nişte dovezi cu totul deosebite, este învederat că alianţa statelor balca­nice nu e posibilă în timpul de faţă, ne vom pune silinţa în articolul acesta să exprimăm în trăsături generale câte­va din ideile noastre care ar putea avea însemnătate pentru legăturile noastre comune şi de vecinătate in viitorul cel mai apropiat. Viitorul îndepărtat al poporului şerb e­­acoperit cu vălul des al necunoscutului prin care privirea noastră nu poate pă­trunde, căci afară de nişte nădejdi ce le păstrăm, nu vedem în acest viitor în­tunecos nici măcar un semn cât de mic care ne ar putea călăuzi întru a cunoaşte şi înţelege evenimentele viitoare. Dar, ceea ce e învălit şi de nepătruns într’un viitor îndepărtat­, nu e tot ast­fel şi în­tr’un viitor apropiat al căruia început se contopeşte cu sfârşitul timpului pre­sent. Viitorul nostru cel mai apropiat va depinde, în prima linie, de noi înşi­ne căci aşa vei dormi cum ’ţi vei aş­terne (proverbul sârbesc textual ), fie­­care este covaciul soartei sale). De aceea nu este nici­odată de prisos să ne ocupăm şi să ne gândim la tot ce ne-ar putea aduce mai multă chezăşie şi mai sigure şanse pentru a avea traiul mai fericit în viitor. Nu e de loc fără folos, nu e treabă zadarnică, să ne dăm silinţă a ne cerca să pătrundem în viitorul cel mai apro­piat şi cu atât mai puţin e fără folos de a ne munci spre a afla ce ar trebui să facem pentru ca să mergem înainte cu mai puţină grijă, cu mai puţină tea­mă şi cu mult mai multe şanse. Datoria ce o are fie­care din noi să aducă cât se poate mai mult folos pa­triei, ne-a împins a ne pune pe gânduri şi iată la ce rezultat ne a adus gândi­rea noastră : Situaţia geografică a Serbiei o face să trăiască în prietenie strînsă cu poporul bulgar. Insă, ce vrei să-i faci, dacă această prietenie a suferit până azi multe şi grele lovituri ale soartei prin împere­cherea a diferite împrejurări foarte ne­norocite şi de pilde rele; aşa în­cât as­­tă­zî, în loc de a întreţine o înţelegere adevărată şi sinceră cu Bulgarii, ca douî fraţi, stăm faţă unul de altul ca douî duşmani, pândindu-ne unul pe altul, te­­mându-ne unul pe altul din causa unei năvăliri neaşteptate. Această tulburare a raporturilor noastre cu Bulgarii provine din cause mult mai profunde şi de­cât este simţimentul şi recunoaşterea trebuiin­ţei de înfrăţire şi de prietenie între noi şi dânşii. De aceea nu ne putem închipui că in ast­fel de împrejurări s’ar putea găsi mijloacele şi chipul de natură a înlătura aceste bănueli reciproce, acea răceală dintr’o parte şi dintr’alta, ace­a privire stranie între unul şi altul­ şi de aceea vom avea încă multă vreme în Bulgari, în loc de buni vecini şi de va fi no­rocul, aliaţi, protivnici vicleni, cari vor veghea fie­care pas ce vom face, ori­ce acţiune, ori­ce purtare a noastră. Şi noi suntem siliţi să ne purtăm întocmai, faţă cu dânşii. Nu -l putem dar socoti pentru astă­zi, nici ca pe un vecin bun, ci mai bine trebue să ’l privim drept protivnicî şi duşmani declaraţi ai noştri. Suntem încredinţaţi, că nu e om în lume care s’ar cerca să pue la îndoială faptul că e mai bine să ai mai mulţi aliaţi de cât să n’ai nici unul. Deci, dacă n’avem astă­zi pe nimeni în vecinătatea noastră cea mai apropiată care ar putea şi ar trebui să ne fie a­­liat în caz de trebuinţă, atunci privirea noastră trebue să fie aţintită şi oprită la o ţară care, ce e drept, e ceva mai departe, dar care totuşi ne este vecină şi ale cărei graniţe se ating cu ale noas­tre. Ţara aceasta este România. Neapărat, că pentru o ţară mică, bună voinţa marelor şi puternicelor popoare este nepreţuită, însă tot atât de nepreţuită este pentru dânsa şi amiciţia şi alianţa unei alte ţâri mai mici. Porniţi din acest punct de vedere, suntem fericiţi de a putea spune din nou, că poporul sârb nu e lipsit de ori ce prieten, şi că nici o-dată n’a încetat a se bucura de buna voinţă şi de prietimie, ca între rude, ale unui mare şi puternic popor slav, dar tot-d’o-dată ne luăm voe să spunem că n’ar trebui să punem preţ mic şi pe a­

Next