Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)

1889-11-01 / nr. 362

ANUL II.—No. 362 NumerullO Bani ABONAMENTELE I.UEl* IA 1 SI 15 ALE FlE­A'Im I LUNI 81 SE PLĂTESC TOT.ilKAl’NA ÎNAINTE In BucurescI îa casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Şese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni ,, 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Bou­levard de Capuennes; la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioş­eul No. 19, Boulevard St -Germain BSAOTSCRISBLE KD SE ÎNAPOIAZA V. Alexandri. MERCURI 1 NOEMBRE 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BIJCIORESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­­TRAŢIE §1 LA „AGENŢIA MAT­AS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b. linia „ , HI.............1.­1. , Inserţiunile şi Reclamele 2 iei rândul Din Paris, la Agenţia Havat, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Străinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate." UN NUMER ZECHI: 30 BANI. ADMINISTRAȚIA: strada Nouă, e. || Director politic : ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada Nouă, 6. — --— ------­DISOLVARE COMPLECT! Din Ia.isi -----------------------------------------------­O MANOPERA -------------------------------------------------------------Cc/o\£>^-----------------------------------------------------------­Sobrania bulgară BiSCfflSüL L0ÍÍMI SâLISEORY —------------------------------------------------— ------------------------------------------------------­Un conflict serbo-bnlgar —--------------------------------------------------------------------------------­UN HOŢ NOROCOS ------­Din JPiat ------------------------------------».'P’Wlj----------------- ----------------­DIN PRICINA POŞTEI -----------------------------------. -oo6vcXo-—--------------------------------­DRAG0STEADINÜRMA Bucureşti 31 Octombre Disolvare complecta De mult se tot vorbeşte de di­solvare ; astăzi cestiunea este chiar aproape tranşată ; ceia­ ce pare stra­niu­ este că se vorbeşte numai de disolvarea Camerei, iar nu şi de aceia a Senatului. Nu putem înţelege această deo­sebire între ambele Corpuri legiui­toare, mai ales după motivele pe cari se întemeiază acei cari cer disolvarea Aceste motive sunt: 1. Camerile actuale s’au ales toamna trecută când Ţara abia eşise dintr’o situaţiune cu totul anormală. In asemenea condiţiuni, ele nu puteau fi expresiunea ade­­verata a Tarei. 2. Alegerile nu s’au făcut sub un guvern de tranziţiune, ci au fost prezidate de Cabinetul juni­mist care n’a avut alt gând de cât a’şi înjgheba o clientelă. Aceste două motive de căpete­nie nu sunt ele oare tot atât de te­meinice pentru disolvarea Senatu­lui cât şi pentru disolvarea Ca­merei ? Negreşit că da. Şi dacă noi am susţinut neîn­cetat disolvarea, nu ne-a venit nici un moment gîndul că cine o va face, o va face pe jumătate. Căci, ce ar însemna disolvarea Camerei numai ? Camera şi Sena­tul au fost alese sub guvernul ju­nimist in acelaş mod neregulat şi în aceiaşi situaţie de confuziune a spiritelor. Junimiştii au guvernat şase luni de zile cu Parlamentul actual şi nu Senatul a fost acela care le-a făcut situaţia imposibilă. Prin urmare, menţinănd Sena­tul actual, guvernul D-lui Lascar Catargiu ar da Terei o dovadă pi­păită de imoralitatea politicianilor cari compun aşa zisul matur Corp şi cari nu se sfiesc a susţine azi aproape în unanimitate guvernul conservator, după ce în aceiaşi măsura au susţinut Cabinetul ju­nimist. Disolvând numai Camera, D. Lascar Catargiu ar dovedi, încă înainte de alegeri, că acestea nu vor fi libere şi că intenţiunea D-sale este de a ’şi face o Cameră devo­tată, după modelul Senatului. O asemenea procedare noi n’am putea-o aproba cu nici un chip, căci ea ar face din guvernul ac­tual un guvern de fapt pe care noi nu’l putem tolera. Nu este vorba ca să se aleagă numai de cât un Parlament con­servator şi noi, demonstrând ne­cesitatea disolvărei, ziceam, în nu­mărul nostru de la­ 18 iunie 1889: „Nouă ne este indiferent dacă Came­rile ce vor ieşi din viitoarele alegeri vor fi în majoritate conservatoare sau libe­rale. Ceea ce voim este ca Parlamentul să fie al Ţarei iar nu al Palatului“.­­ De aceiaşi părere suntem as­­tă­zi, mai cu seamă că D. Catar­giu va face, probabil, singur ale­gerile, fără a avea alături pe li­­beralii­ independenţi. Senatul actual e, prin excelenţă, un Senat palatist, ales de un gu­vern al palatului şi pentru sco­puri palatiste. In asemenea condiţiuni, menţi­nerea Senatului actual devine un pericol şi pentru Ţară şi pentru guvern. Regele, având la ordinele Sale un Corp legislativ, va putea, în ori­ce împrejurare, atenta la inde­pendenţa guvernului şi acesta, dacă nu este cu totul al Palatului, va fi silit să devie mai curînd sau mai târziu ast­fel. Îi suride D-nu­l Lascar Catargiu o asemenea perspectivă? Preferă D-sa ca, în loc de a avea o mai mare libertate de acţiune în alegeri, in loc de a fi pus mai uşor la adăpostul acuzaţiuneî ce i s’ar putea aduce că voeşte să facă alegeri pătate prin ingerinţe de tot felul, să fie—din potrivă—la dis­creţia membrilor Senatului nedi­­solvat şi să se expue, pentru a avea majoritatea în Cameră, la fapte cari ar compromite pentru tot­de a­una guvernul D-sale? Misiunea D-lui Catargiu, cu sau fără concursul liberalilor­ indepen­­denţi, este de a reda Ţarei pose­siunea de sine prin nişte alegeri generale şi cu desăvfirşire libere. Dacă D sa nu voeşte, sau nu este în stare să’şi îndeplinească a­­ceastă frumoasă misiune, mai bine să se retragă de cât să’şi păteze bătrâneţele. Atăt Camera cât şi Senatul ac­tual sunt fructul unei situaţii a­­normale. Dacă se disolvă numai Camera, situaţia nu se va limpezi ci se va încurca şi mai răa şi nu înţelegem pentru ce ar mai fi D. Catargiu acela care să prezideze nişte alegeri avortate şi nu D. Carp sau altul. încheiem deci sfătuind pe Pri­­mul-ministru să nu comită gre­­şala neiertată de a nu disolva Se­natul , ci să dea Ţarei deplină sa­tisfacţie. Camera şi Senatul, alese de ju­nimişti, având aceiaşi origine, tre­­bue să dispară odată. Ţara vrea alegeri generale şi pentru Cameră şi pentru Senat, ca să fie pe deplin degajată de strânsura Palatului. II. Jîl Oiqpi A. ANTEIA TELESRAIE VIENA, 30 Octombrie.—Ştirea dată de ziare şi după care Corniţele Kal­­noky, ar fi trebuit să însoţească pe îm­păratul la Innsbruck, este inexactă. — D. Grigore Ghica, ministrul Ro­mâniei la Berlin, a părăsit Vienna pen­tru a merge la postul său, — întrevederea între împăratul Ger­maniei şi împăratul Austriei la Innsbruck, se va face poimâine înainte de amiază. BUDAPESTA, 30 Octombrie.—îm­păratul a vizitat pe Cor­iţele Iuliu An­­drassy. — Raportul Comitetului Camerei în privinţa bugetului din 1890, constată că în urma modificărilor introduse de Comitet, deficitul a fost redus la 433.901 fiorini. ROMA, SO Octombrie. — împăratul Wilhelm, va sosi la Monza astă seară la 11 ore, mâine va fi vânătoare în parc, apoi prânz de familie. împăratul va părăsi Monza, mâine seara. LONDRA, 30 Octombre. — Principele și Principesa de Walles vor sosi la 12 Noembre la Brindisi; ei vor continua imediat călătoria lor pentru Londra. Proiectul de întoarcere prin Neapole şi Roma şi de vizita Regelui la Monza, a fost părăsit în urma trebuinţei de a se întoarce de urgenţă la Londra. Guvernul englez a primit informaţiuni în urma cărora din nenorocire nu mai e speranţă că ştirea măcelărirei lui Pe­ters şi a oamenilor săi să fie falsă. BELGRAD, 30 Octombre. — Regele Milan a primit pe Regenţi şi pe miniş­trii ; el a făcut o vizită Regenţilor PARIS, 30 Octombre.— Intr’o întru­nire plenară a republicanilor, la care asistau aproape 300 dataţi, alegerea preşedintelui Camerei IStu pusă la vot, D. Floquet a obţinut 174 contra 64 date D-lui Brisson. --------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------­ DIN IAŞI Duminică 29 Oct. era ziua fixată pen­tru alegerea decanului şi consiliului de disciplină al baroului, dar iarăşi s’a a­­mânat. De astă dată însă s’a dispus a se face invitaţiunî speciale, fie­cărui ad­vocat din barou. Advocaţii din Iaşi sunt h­otăriţi a alege tot pe D. Gr. N. Macru ca decan şi acelaş consiliu de disciplină cu o simplă schimbare de două membri. * * * Curtea de apel, secţia II-a, a primit în parte apelul D-lui Albu, reducându-i amenda tribunalului din Piatra, de la 1.500 lei la 500 şi 300 lei despăgubiri civile către D. Badinschi. Iar întru­cât priveşte pe fostul poliţan­­ de Piatra, Manoliu, complicele D-lui Albu, Curtea a menţinut în lipsa sa hotărârea Trib. de Piatra, prin care este condamnat la amendă. D. Nicu Albu, după câte aflăm, va face recurs. * * Timpul este ploios la Iaşi. » Unul dintre membrii distinşi ai cor­pului didactic ieşan, D. Georgs Bou, di­rectorul gimnasiului Alexandru-cel-Bun, a fost din nou lovit zilele trecute de o an­enaţiune mintală. Nenorocitul direc­tor suferă de mult de această crudă şi incurabilă boală pentru el, căci deja in două rânduri a trebuit să fie internat într’o casă de sănătate. Astă­zi el se află la o monastire din judeţul Neamţ. Această nenorocire a pro­dus o dureroasă impresiune între ieşeni. * * * In curînd vor sosi două celebrităţi muzicale: D-na Anttta Esipoff, pianistă şi D-şoara Micită, cântăreaţă. * Un caz foarte curios, unic chiar până acum, s’a întîmplat la facultatea juri­dică. Tînărul d. Neculau ’şi-a prezentat teza de licenţă şi a dat chiar esamenul oral. Juriul însă ’­ a respins atât teza cât şi esamenul oral. D. Neculau trece între studenţi ca unul dintre cei buni şi cu toate aceste a fost respins. Ceia ce însă nu’şî pot explica studenţii, este, cum i s’a res­pins o teză, care fusese vizată de Rec­­torele Universităţei şi de Decanul Fa­­cultâţei.* Circul Sidoli, ’şi începe seria repre­­zentaţiunilor, Marţi, 31 Octombrie. * * * * ­®@gl8up Sobrania Bulgară SOFIA, 30 Octombre. — Sobrania a adoptat proiectul de adresă ca respuns la discursul tronului cu un amendament prin care Camera exprimă speranţa, că Turcia, ca putere suzerană, va lua ini­ţiativa negocierilor pentru recunoaşterea Prinţului Ferdinand, care este alesul po­porului. Un alt amendament, propus de opo­ziţie, tinzând a introduce în adresă „ex­presiunea simţimintelor de recunoştinţă ale poporului bulgar faţă de Rusia" a fost combătut cu argumente istorice de către D. Stambuloff şi respins. Di io» conflict Serbiilor BELGRAD, 30 Octombre. — Un ţă­ran sârb mergând într’un sat bulgar de la graniţă, a fost greu­ rănit printr’o lo­vitură de puşcă. Sub-prefectul din Za­­ribrod a refusat mai inteiu de a lua parte la o anchetă; un amploiat serb a fost trimes spre a veghia la transporta­rea rănitului, gendarmii bulgari s’au o­­pus la plecare, dând ca motiv ordinele formale ale guvernului. Serbia a însărcinat pe representantul său la Sofia a cere o anchetă şi pedep­sirea vinovatului. In nota către agentul său, guvernul serb exprimă speranţa că guvernul Bulgariei va da autorităţilor de la graniţă ordinul de a evita repeta­rea unor incidente atât de regretabile. 0 MANOPERA In vremii­e de criză se dă pe faţă spiritul de născocire al mul­tor vînători de ştiri de sensaţie. N’avem­ de­cât sa vedem ce se petrece acum pentru a ne încre­dinţa că 90 la sută din ştirile de sensaţie ce se respândesc în pu­blic sunt neîntemeiate şi unele chiar cu neputinţă. Aşa de pildă, unii junimişti din Cameră, cari ştin că disolvarea de acum va pune capot carierei lor parlamentare, caută să se mân­gâie singuri şi, în acelaşi timp, să -şi pregătească o portiţă de scăpare pentru a trece la gu­vern. Pentru aceasta ei au răspândit zvonul că D. Catargiu, de­şi va obţine disolvarea, nu va face uz imediat de dinsa, ci va încerca mai intuit să o ducă cu Parlamen­tul actual, având ca ameninţare în buzunar decretul de disolvare. Zvonul acesta n’ar merita ca noi să ne ocupăm de dînsul, dacă n’ar fi mulţi oameni neobicinuiţî cu politica şi dispuşi a ’i da cre­­zămînt. Acestora le spunem de la înce­put că ştirea aceasta, nu numai că nu e întemeiată pe nimic serios, dar e cu totul imposibil ca ea să se realizeze. Şi iată de ce : Fapte de asemenea natură se întâmplă şi s’au întâmplat şi în alte ţeri, dar în condiţiuni cu to­tul opuse acelora în care ne a­­flam noi astă­zi. Mai intuiu, ceea ce face cu pu­tinţă o asemenea atitudine din par­tea şefului unui guvern este înţe­legerea tacită ce ar exista între el şi Capul Statului. Ca D. Catargiu să poată între­buinţa tactica de care vorbim, ar trebui nu să aibă în buzunar de­cretul de disolvare, ci să aibă nu­mai făgâduiala confidenţială a Re­gelui că, la nevoie, îi va acorda acest decret. Cum stau însă lucrurile la noi? Oare Domnul Catargiu se află în prezenţa unei Camere alese de D-sa şi care ’i-a devenit infidelă în cât are nevoe s’o sperie numai pentru a’i recăpăta încrederea ? ! Negreşit că nu. Camera actuală e pe jumătate ostilă guvernulu actual şi acesta urmăreşte disol­varea desăvârşită a ei, pentru a face un nou apel la ţară. Regele nu numai că promite D-lui Catargiu disolvarea, dar ’i-o şi dă pentru ca să facă uz imediat de dinsa. Dacă D. Catargiu ar umbla cu decretul în buzunar fă­­când ast­fel presiuni asupra Ca­merei alese de junimişti, ar comite o imoralitate de care nu voim să-l credem capabil. Şi, la urma urmei, pentru ce ar face D-sa aceasta ? Ce folos practic i-ar aduce? Oare faptul că se vor speria câţi­va porumbei şi vor zbura din coteţul junimist în tabăra catar­­gistă ‘merită ca Primul-ministru să’şi păteze numele printr’un fapt imoral ? Dar dacă face disolvarea ime­diat, D. Catargiu sparge cu totul gaşca junimistă şi oile rătăcite se vor întoarce de sigur acolo de unde n’ar fi trebuit să plece. Zadarnic mai căutăm însă alte dovezi, când D. Catargiu singur a dovedit că nu are de gând să în­trebuinţeze tactica pe care ’i-o a­­tribue junimiştii. Intr’adevăr, oficiosul Naţionalul s’a pronunţat categoric pentru di­solvarea imediată, iar Primul-mi­nistru nici n’a cerut alt­ceva Re­gelui de cât decretul pentru a pu­tea îndată disolva Camera juni­mistă. Deci, manopera junimistă nu trebue luată în serios. .. ----------------------------------MSM-----------------------------------­ Discursul Lordului Salion LONDRA, 30 Octombrie. — Ziarele aprobă declaraţiunile făcute de Lord Sa­lisbury. „Times“ zice că, cât timp En­­glitera va avea puterea, nu va da voe ca statu-quo să se modifice în Medite­­rana, ceea ce s’ar întîmpla dacă Italia ar înceta de a fi o putere maritimă. Rscioast» Mitilsi Estorici VIENA, 31 Octombrie. — Politische Corespondens primeşte din Petersburg o scrisoare privitoare la Bulgaria. Rusia, zice această scrisoare, admite că Ger­mania să nu poată face mai mult de­cât a refusa recunoaşterea oficială a Prin­ţului Ferdinand şi a nu-l sprijini în se­cret. Căderea eventuală a Prinţului ar da de altminterea loc la complicaţiuni serioase şi ar procura grave încurcături diplomaţiei. O nouă stare de lucruri ar crea dificultăţi destul de mari Ţarului şi Rusiei şi o soluţiune a cestiunei ar pu­tea să fie contrarie intereselor ruseşti ; aceste interese cer deci ca cestiunea să rămână pendinte. Rusia poate să se mulţumească de decisiunea Germaniei de a observa faţă de ea o atitudine corectă. Legături sa­tisfăcătoare pentru ambele imperii şi li­niştitoare pentru Europa ar putea să se desvolte pe această casă. DIN PIATRA Comercianţii români de cherestele din judeţul Neamţul, se plâng mult contra relelor afaceri din anul acesta, mai rele chiar de­cât în­tot­dea­una. Cei mai mulţi din ei fiind exploatatori a lemnă­­ritului din Bucovina, îşi datoresc per­­derile simţitoare, ce cresc din an în an tarifului autonom, după care vama ro­mână nu le ingădue ca marfa introdusă în ţară, să fie ţinută pe loc mai mult de un an. Ei sunt nevoiţi dar de a o desface numai­de­cât în cursul anului şi cum­părătorii ştiind aceasta, le oferă preţu­rile cele mai derizorii. — Consiliul judeţului Neamţu, este aproape de a-şi termina sesiunea, deja bugetul este votat în toată întregimea lui. Intre îmbunătăţirile propuse şi pri­mite de consiliu este şi facerea unui pavilion pe lângă spitalul judeţean şi comunal din oraşul Piatra, care să fie

Next