Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)
1889-11-01 / nr. 362
Fudulescu se frecă la ochi, se întinse și zise : — Ce este ? — Dar bine tu... D ta nu eşti Fudulescu. — Ba da. — Ștefan ? — Ba nu, Ioil. — Aii! Dumnezeule, sunt necinstită ! — Fiindcă eu.... noi.... dar eu sunt om cum se cade. Tânăra femee găsi de cuviință să leşine—fiindcă era tânără şi frumoasă— aşa se gândi Ioil, pe când îi bătea palmele. După ce se deşteptă ea în sfâşit: — Dar cura ai venit aci ? — Fiindcă ’mi-ai scris să viu. — Eu? — Că nu poţi trăi fără mine. — Eu? — Auzi vorbă! Poftim de citeşte ! Şi Ioil arătă Oiţei biletul pe care ’l primise de la ea. — Dar bine, frăţioare, eu îi scrisesem bărbatului meu. VII Pricina acestei încurcături a fost adresa scrisorei şi înpărţitor, care în loc să o dea lui Fulgulescu, a dat-o lui Fudulescu, I. S. Spartak. Portare bulgărească intîmplarea a făcut să ne cadă în mână următoarea declaraţie scrisă în limba turcă a unui bulgar din Turcia, şi a cărei traducţie o dăm aci spre a face pe cei în drept să ia măsuri contra unor astfel de haimanale cari mai ales la noi sunt în mare număr. Declaraţie Subsemnatul locuitor în comuna Pirat, pendinte de plasa Lescu-Bey, m’am dus în România la anul 1871, era creştină, unde m’am căsătorit cu D-na Maria Dumitriu, apoi sunt acum patru ani întorcându-mă în comuna Pirat, m’am căsătorit cu o altă femee, care după 2 ani a încetat din viaţă. ’ Acum cu toate că sunt văduv, neavând însă intenţia de a mă mai duce în România şi având în vedere că ar fi greu şi imposibil să aduc act pe femeia mea din România pentru a mai trăi cu dânsa, o autorizez, dacă va voi, să se mărite cu altul, pentru care am dat autorităței competinte din Lescu-Bey prezentul act legalizat 9 Februarie 1889. Pannari Dimitri Arta, locuitor comuna Pirat din plasa Lescu-Bey. Şi încă bulgarul acesta este mai omenos căci face declaraţia aceasta cel puţin, pe când alţii unii, vin în ţară, se căsătoresc aci şi apoi după ce fac’averi, plec sub pretext că voesc să -şi vază neamurile şi nu se mai întorc. Ar trebui ca unor astfel de oameni să li se ceară actele civile de la locul lor spre a se şti că nu sunt căsătoriţi şi a o împedica pe viitor asemenea înşelătorii din partea unor oameni fără nici un simţimânt. Episcopii italieni D. Zanardeli, ministru de justiţie al Italiei, a adresat economatelor scaunelor episcopale vacante o circulară care interzic episcopilor ce n’au primit execuatorul, să locuiască în palatele episcopale. Episcopii cari nu s’ar conforma acestui ordin, vor fi urmăriţi cu toată asprimea legilor. Grecii şi laíem£ií Direcţiunea poştelor şi telegrafelor din Atena a refuzat două telegrame trimise de corespondentul Agenţiei Libere, şi în care vorbeşte de plecarea împăratului şi dă câteva detalii importante asupra chestiune! Cretene. Corespondentul reclamând, i s’a spus să şteargă din telegramă unele cuvinte precum : Plecarea împăratului a fost rece, şi altele şterse de la telegraf. — Dar eu nu sunt la ordinele guvernului grec. Scriu ce ’mi place. Şi dacă administraţiunea nu vrea să ’mi expedieze telegramele, atunci presa franceză va aprecia. — Nu vă putem împedica de a scrie ce voiţi, îmi răspunse directorul, dar guvernul nu vrea ca impresiunea Europei să fie rece asupra primirei făcută împăratului... Aţi spus că drapelele franceze au fost interzise. Asta nu -i adevărat. — Ba e aşa de adevărat; mai mult încă, poliţia a impus francezilor să arboreze drapele germane. — Dar s’a strigat: trăiască împăratul. — Nu ! împăratul a fost huiduit —nu i s’a strigat zita! — Plecarea n’a fost rece. Așa de rece, că la început nu era nimeni pe stradă pe unde trecea. — Nu fusese cunoscută ora plecărei. — Ba, era cunoscută și publicată cu două zile înainte. — La gară era lume. — Erau ambasadori, deputaţi, slujbaşi, şi peste două sute de oameni, în colo. Ei nici nu ’şi-au scos pălăriele când a plecat. Când trenul s’a pus în mişcare un poliţist a strigat: zito, şi pe urmă toată turma poliţienească l’a repetat în cor. împăratul ’şi-a bătut joc de D-voastră, sau mai bine zis de oamenii D-v. de Stat. A dat D-lui Tricupis Vulturul roşu. D. Tricupis e furios, pentru că se aştepta la Vulturul negru, cum a dat şi D-lui Crispi. MERCURI 1 NOEMBRIE 1889 Un hoţ norocos că nu se crează, că şi între hoţi nu sunt unii mai norocoşi decât alţii. Un găinar—cel de pe urmă dintre hoţi —fură o găină, o gâscă ori altceva aşa. Imediat toţi agenţii forţei publice se pun în mişcare, îl prind, îl judecă şi î l trântesc în puşcărie. Dar, a furat o găină!... „Ei şi, ce are ?“—ţi se răspunde îndată.—„A furat şi trebue pedepsit cu toată rigoarea, căci aşa stă scris la lege !!“ Acum alt cas: Un mânuitor de bani publici mai mititel, se alunecă şi fură şi el 10, 20 ori 100 de lei. Iute toată forţa publică se pune în picioare. In toate părţile n’auzî decât „cutare perceptor a delapidat, a băgat mâna în hanul public! La puşcărie infamul: acolo să-i rămână oasele !“ Şi, legea se respectă cu cea mai mare sfinţenie! „Dura Iix, sed lex“ este cuvântul, cu care eşti întâmpinat, când ai îndrăsni să spui, că sunt prea mulţi 5 ani pentru 100 de lei! Legea I lege, şi nu eu voiu fi omul, care să îndemne a o nesocoti. Sa întâmplă insă câte o dată, că hoţul este un om dintre cel mai de sus, vr’un deputat ori vr’un inginer mai mărişor..., în fine, un om mai de seamă. Şi cum această categorie de oameni nu se prea uită la sute de lei, se înţelege, că ei fură cu miile şi, dacă pot, şi mai mult. Ei bine, ce credeţi, că păţesc aceştia? Se alarmează şi pentru el justiţia, sau se pune tot aşa în mişcare forţa publică? Li se arată şi lor, ca celorlalţi, fundul ocnei? Ba, de loc! Şi dacă vedeţi când şi când câte linul căzând şi nevoit a sta închis, este, că presa, lumea în sfîrşit, a prins de veste şi a dat alarma. In colo..... în marea majoritatea cazurilor, totul se regulează fără sgomot, cu prietenie, cu inimă bună... şi în caşul cel mai greu, onorabilii de această specie, abia pot fi obligaţi să restitue sumele furate! Un caz aşa s-a întâmplat aici la Bacău cu actualul deputat şi inginer, Mihail Climescu. Onorabilul acesta a furat pe când era inginer şef de circumscripţie, suma de 6505 lei, şi încă cum ? 1391 lei din valoarea prundişului pus pe nişte şosele, 3134 lei de la nişte cantoane, ce făcea statul pe şoselele sale, şi 1980 lei din construcţia podului de la Urecheşli, construit numai pe jumătate !! Va să zică, pe lângă furt şi abus de încredere ! Şi ce credeţi, că a păţit pentru aceasta, onoratuilul? Şezut c a şi el închis, măcar cât scade un găinar ? Da, de unde !! Abia, abia, a putut fi condamnat să plătească Statului suma furată!... Dar, nu asupra acestui lucru voiam să vă întreţin eu azi. L’am atins în treacăt, pentru ca să se ştie cum se împarte justiţia în ţară la noi. Că Climescu n’a fost închis, e un fapt, care se datoreşte numai netrebniciei unor magistraţi şi, magistraţi netrebnici s® vor găsi întot-d’a una. Pentru ce însă Climescu este cu atâta profusiune răsplătit ? Iată întrebarea pe care am ţinut s’o pun celor ce sunt la guvern. In adevăr, Climescu este azi inginer şef la judeţ. Climescu supraveghiază construcţia palatului administrativ şi cazarmelor; Climescu este făcut inginer de clasa II la Stat; Climescu ales deputat. Şi tot Climescu este factotul la Bacău! Am ajuns, vă spun drept, să nu mai ştiu ce să cred. O vreme, adică în tot timpul cât liberalii naţionali au stat la putere, nu puteam nădăjdui nici o îndreptare, căci se zicea, că oameni ca Climescu sunt sprijinitorii acelui partid. Au căzut aceia şi au venit junimiştii. De Climescu nimenea nu s’au atins. Tot inginer la judeţ, tot supraveghetor la Palat, ba încă şi deputat! Auziţi! Un delapidator de bani publici, deci un tâlhar ca toţi tâlharii, pe fotoliul de representant al naţiune!!! Un hoţ făcând legi în ţara Românească ! Aceasta e ceva colosal. Şi, nu se găseşte nimenea care să propună gonirea lui din Cameră, şi nici guvernul nu ia măsuri spre a-l îndepărta din capul lucrărilor publice ale judeţului.—Un om ca acesta desonorează Camera şi mult mă mir cum este primit în ea şi cum se mai găsesc deputaţi, cari să’i întinză mâna. Dar a scăpat neînchis! Ei bine, urmează de aici, că Climescu nu este un tâlhar? Urmează, ca guvernele sâ’l sprijine pe rînd şi să’l tolereze în serviciile publice ? Astăzii este destul de bine, probat, că, când poate, Climescu fură şi cu toate acestea nici un guvern nu’i zice: „destul ai furat, mai şezi şi d’opace“ M’aşteptam, ca când conservatorii vor veni la putere, vor face ei aceia ce ceilalţi n’au vrut să tacă, vor curăţi ei, precum au promis, serviciile publice de tâlhari.—Cum văd însă nici ei n’au de gând să facă aceasta. Climescu este tot aşa de bine azi ca şi ieri, şi tot aşa de bine îşi face toate treburile. Mi s’ar putea obiecta, că cei de la centru nu cunosc încă pe Climescu şi n’au avut de unde să ştie, că dă cu pârjol pe unde trece. La aceasta răspund, că aici în localitate nu este om care să nu ştie faptele lui Climescu. Pentru ce măcar aceştia nu stăruie, să se ia măsuri în contră’I ? Eu admit, că s’au putut face până acum greşeli ocrotindu’l; mai admit încă —un lucru foarte greu de crezut — că cei ce ’l-au pus în slujbe şi ’l au ajutat a se face deputat, nu’l ştiai că este hoţ. Totuşi ’mi rămâne mie dreptul, să întreb acum pe acei oameni: Cum, nici azi nu v’aţi convins de acest lucru? Dar s’a publicat o sentinţă judecătorească, prin care se spune lămurit, că Climescu a delapidat bani publici! Uitaţi-vă apoi şi cum a eşit palatul administrativ, a cărui construcţie, bine ştiţi, că a fost supraveghiată tot de Climescu. Pe deasupra plouă şi trebue să-i prefaceţi tot acoperementul; pe dedesubt năvăleşte apa, încât întreaga clădire este ameninţată, de nu veţi lua grabnice măsuri, şi tot nu voiţi să vă convingeţi, că Climescu treime gonit ca necinstit din serviciile publice ce mai deţine ? Nu cumva credeţi că acest om va fi mai cinstit ca inginer al judeţului decât al Statului ? Sau poate vă mângâţi cu ideia că un Climescu, care a pus în buzunar pe jumătate podul de la Ureciuşi, va refuza de a pune, când va avea ocazie, un pod întreg din ale judeţului ? Din partea mî sunteţi liberi, să credeţi, ce veţi voi. Vă rog, să vă gândiţi însă, că poate să vină o vreme, când veţi fi chemaţi a răspunde D-voastre de toate faptele lui Climescu. Şi atunci, să nu ziceţi, că nu ’l-aţi cunoscut! Bacău, Bistriţanu. A aparut Fo. 5 „ BĂRBIERUL “ Ziar ilustrat umoristic 15 bani exemplarul îi toată țara. HUK, immm Naţionalul de astăzi a anunţat că Domnul Constantin Ventura, fiul primuluinostru redactor, ar fi avut un duel la Paris şi că ar fi fost rănit. Ştiri pozitive pe cari le-am primit restabilesc faptele în modul următor : Domnul Constantin Ventura n’a avut nici un duel ci s’a rănit la mâna stângă curăţind o carabină ce era încărcată. Medicii cred că în 15 zile rana se va putea vindeca. D. N. Economu, prefectul judeţului Dolj, soseşte astăzi în Capitală, însoţit de D. I. Caleţeanu, primarul Craiovei. Atât unul cât şi celălalt se zice că vin spre a lua instrucţiunile guvernului în privinţa călătoriei ce Regele vrea să facă la Craiova. D. Scarlat Vârnav, directorul şcoalei de poduri şi şosele, a cerut ministrului lucrărilor publice raportul în care arată situaţiunea şcoalei, introducerea unor noi îmbunătăţiri în organizarea militară a celei-l’alte secţiuni de conductori, creată in urmă. Pe lângă astea D-sa mai cere iluminarea cu electricitate a întregului local. Aseară la ora 8, membrii partidului naţional-liberal s’au întrunit la clubul lor după Bulevard. S’a discutat situaţiilea şi s’a hotărît convocarea alegătorilor din București într-o întrunire publică pentru ziua de 8 Noembrie. Citim în ziarul parizian Le Matin: „Principele George Bibescu este înălţat la demnitatea de mare ofiţer al Legiunei de onoare. Francezii vor aplauda la această consfinţire solemnă a calităţilor mari ce deosebesc pe soldatul scriitor şi pe omul căruia Francia îi datoreşte participarea României la Expoziţiunea Universală din 1889. Nimeni n’a uitat serviciile militare pe care Principele, abia eşit din şcoalele de la Saint-Cyr şi de stat-major le-a adus ţarei noastre—ţârii sale adoptive,— în Africa, în Mexico,în campania din 1870 în captivitate, unde a fost providenţa ofiţerilor şi soldaţilor prizonieri, la Paris, unde frumoasa sa locuinţă de la Latour- Maubourg, a servit de spital pentru patru sute de răniţi ţinuţi, îngrijiţi şi hrăniţi cu cheltuiala sa. 1Nimeni n’a uitat că, ca scriitor, Principele Bibescu, ne-a dovedit că e tot atât francez ca şi cu spada. Nu’i datorim lui Belfort, Reims, Sedan, pagini mişcătoare, la retrăite des six miile, aceasta reabilitare europeană a soldaţilor eroi din Mexico, operă pe care Academia, dintr’atâtea şi atâtea lucrări, a deosebit’o cu premiul Bordin ? Acela pe care prietenii îl numesc Principele George, nu este mai puţin cunoscut prin aptitudinile sale extraordinare în toate soiurile sportice, învingător în concursurile cu pistolul la care a luat parte, stăpân în mânuirea spadei, în stare a se lupta cu prietenul său D. Ferry d’Esclands, arbitru în marele chestiuni de onoare, el este cu drept cuvânt omul devizei sale : „Să luptăm cu pana şi cu spada.“ Asilul de noapte, făcut prin stăruinţa actualului primar Pake Protopopescu, se va inaugura la 5 Decemvre. Consiliul comunal a votat în ultima sa şedinţă regulamentul de administraţie al acestui aşezământ caritabil. D-na Enric Vulpe, doctor în drept de la Universitatea din Gând, s’a numit profesor de drept administrativ şi comercial la şcoala de comerţ din Galaţi, în locul D-luî N. Istrate, demisionat. In privinţa decisiunei pe care a luat’o ministerul finanţelor de a permuta la fiecare doi ani pe funcţionarii vamali, o mulţime de protestări s’au ridicat din partea funcţionarilor cari au făcut cheltueli şi aprovizionări pentru iarnă şi acum sunt nevoiţi să piarză tot. In urma informaţiunilor ce am putut culege relativ la societatea Unirea, aflăm că în două zile ancheta va fi terminată şi în acelaş timp D. Constantinescu, inspectorul financiar se zice că va cere intervenirea parchetului. In noaptea despre 30 Octombre a început a ninge în oraşul Peatra şi prin împrejurimi. Zăpada ce s’a pus până a doua zi la 8 ore e mai bine de un lat de mână. Aseară a fost un foc în strada Mătăsarului. S’a ars o casă mică care era aproape să se dărâme. Când a ajuns pomperii focul era sfârşit de oarece n’a ţinut de cât prea puţin. Comisiunea Dunăreană va discuta în această sesiune mai multe lucrări noi, cum şi lucrările extraordinare de scurtarea distanţei între Galaţi şi Sulina, cu mai mulţi chilometri; pe lângă aceasta se va fixa şi nouile taxe. Balonul cel mare care s’a înălţat ieri în grădina Cişmegiului, s’a coborît lângă satul Bragadiru, fără nici un accident. La Teatrul Naţional s’a pus în repetiţie piesa Roger la Ronte, dramă lucrată după romanul lui Georges Ohnet. Aseară la reprezentaţia operei Ebreia care s’a cântat în beneficiul D-lui Lucignani, simpaticul tenor, după actul al IV-lea, pe lângă succesul cel mare a primit şi două coroane prea frumoase, una oferită de direcția operei și alta de D-na Al. Djuvara. CAFE HUGO Grand I tot elare France IN TOAT IS SERILE Maee CONCERT Dat de Orchestra de Dame. PBlltPTI PP 9 cade Perul §180 înegreşte din iSUllU Uu ! țiî damelor. A se citi respunsul a această întrebare pe pagina IV CAFENEAU A. Marelui Hote! -Union“ Singurul deposit al veritabilei treierie l*i!sen și al berei dim Bavaria de la fabrica Spathen MIC liff ATM are onoare da a preveni » Ujfilil clientela sa că atelierele sale s’au transferat in Calea Victoriei, 36, via-a-vis de teatru. MHPAULINE MAGA SIN DE MODES a l’honneur de prier son honorable clientele de vouloir bien visiter son Salon de Modes ou se trouvent réunies en ce moment Ies creations les plus nouvelles et les plus gracieüses de Paris. 58 CALEA VICTORIA 58 (L-e.r étage) N. VRABIESU ADVOCAT ’Și-a strămutat domiciliul și biuroul . Strada Nouă, No. 9, în faţa grădinei Raşca. Orele de consultaţiune: de la 8—11 dimineaţa şi de la 6—8 seară. Cofetăria şi fabrica de Liquerur Tanase 9. Creţulescu „LA INGES“ la biserica Curtea Veche str. Carp 1 17 Dulceţuri fine, toate fructele. Liquemiri toate gusturile. Vinuri excelente. Serviciurî speciale pentru Nunţi botezuri Soarele etc Ţuică vecile din munţii Buzeuluî. Torţe, pandişpanuri şi tot felul de patiserii Prejituri proaspete în fiecare zi. Cei mai renumiţi cozonaci şi cnglufuri in Vanilie. Kare deposit de spirt rafinat și al col de vin. Prețurile cele mai moderate Serviciu prompt ||]| FililoP studiind la Paris boalele chilii , |\ || Idilirurgicale și sifilitice se oferă orele 5—6 p. la a face operațiuni în această ramură. Pentru săraci gratis, str. Bralanu, 9. D-na Eugenia Beslegeanu (Briol) 5 Bulevardul Elisabeta 5 Edificiul Băilor Eforiei Bucurescu Mare asortiment de pălării de dame pentru seson. Preţurile excepţional de moderate. Noul magasin de confienta cu PANZARIE şi LINGERIE No. 54, Strada Lipscani, No. 54 “La Lebădă“ Se recomandăm cu : Olande, Schifene, creton, madapolam, indian, melino, pânza de mese, de transparente, şi de saltele. Garnituri de mese cu şervete de olandă Pichet franţuzesc Lingerie de Dame şi bărbaţi. Cămăşi, gulere, ciorapi, batiste, corsete flanele pantaloni şi ciorapi de lână şi. Dr. Jaeger. Plapome de flanele. Se însărcinează cu orice comando de ruferie şi trusouri. Sperăm că vom fi onoraţi cu visitele Dv. având ca principiu a procura onor. noştri clienţi mărfuri bune şi cu preţuri moderate. Cu toată stima Mihailescu et Co. fost amploiat la magasinul d-lui D. Lăzărescu INSTALATIUNI pentru APA la Particulari conform cu condiţiunile Primărieî. Preciurile moderate.— Executarea promptă. PLATA In KITE Mare deposit de toate articolele respective. Aparate de gaz aerian. Sonerie electrică. Teirich& Leopolder 36. STR.ADA BERDEI. Bucuresc. O distincţiune Pe baza cercetărilor de amânunte asupra substanţelor compuse in medicamentul d-rului Roman Weissman precum şi în urma resultatelor de vindecare obţinute atât de strălucit prin ele, Juriul de la ExPisitiiinea internationale higienica-medicala de la Gând în Belgia 1889 Compusă de domnii: Dr. Vriese, profesor şi comisarul guvernului regal belgian, Dr .tudjian, medic al palatului imperial la Constantinopole, Dr. Van Hamel-Roos, directorul stabilimentului de examinarea alimentelor de hrană la Amsterdam, N. Gille, profesor şi vice-preşedinte de la Academia regală în Belgia şi membru de la comisiunea medicală, Van Pelt, membru de la comisiunea medicală la Antwerpen, Van de Vyvere, directorul de la laboratorul chimic şi membru de la comisiune medicală la Bruxel, au premiat. Apă anti-apoplectică a Dr. Roman Weissmann ca remed în contra boalelor nervoase şi apoplexie cu Medalia de argint conform Diploma din 30 Septembre 1889. Această distincţiune din partea comisiunei compusă din sus numiţilor celebrităţi de ştiinţă, e una din cele mai mare aprobaţiune fiind că pentru prima oară sau acordat aceasta unui asemenea remediu. Broşura despre boale nervoase şi apoplecsie se eliberează gratis şi franco de către d-nii farmacişti: I. A. Ciura, str. Lipscan/ Bucurescu; Ch. Eitel, Galaţi; E.M.Keresztes, Roman; Ch. Herzenberg, Iaşi şi Dr. E. Hajnal la Botoşani.