Adevěrul, mai 1890 (Anul 2, nr. 507-531)

1890-05-02 / nr. 507

i * ANUL H—No. 507 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE INCEI’ LA 1 SI 1& ALE FIE­CIURI MINI 81 SE PLĂTESC TOT-DEAUNA ’NAINTE In Bucuresci la casa Administrației Din Județe si Streinetate prin man­date poștale. Un an In țară 30 lei. In streinetate 60 Sese luni „ 1B , . . 26 Trei luni „ 8 , „ , 18 LA PARIS, ziarul se găseşte de vân­zare cu num&rul la bioţcul Ho. 117, Boulevard St.-Michel. MANUSCRISELE NU SE I NAPOEAZl administraţia i strada NouA. io Director politics ALEX. l­. BELDIMANU REDACŢIA I Strada Nouă, JBDKrf­ IA. ANTEIA SA la fereşti, Româna I da oulA strein In oaaă. V. Alexandri. MERCURI 2 MAIU 1890. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se pri­mesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi la sucursalele ei. Din STREINETATE, direct la admi­nistraţie şi la toate oficiile de publi­citate. Anunciuri la pagina IV . . . . m. N 8 N U ii' i’țl Inserțiunile și Reclam^s^E UN NUMER TECIliu: \«yr SABIA LUI DAMOCLES ----------—------------------------------------­Spaima dinastiilor ------------------------------------------------­PROCESUL PANITZA —______________________-rrOűov--------------------------------------­ Reichstagul german ------- — ----------------cc-6 9-------------------------­CAMERA AUSTRIACA -----—­---------------------------------------------------------------------------------­Nemții din Rusia ------­------------ —--------------------­URAGANUL din ITALIA PERIMA-V­ARA. ---------------------------------------■~C30“i)O'V^-------------------------------------­ Camera italiană INTRE FRAȚI București 1 Maiu Sabia lui Damocles Discursul D-lui Carp asupra sco­pului fortificaţiilor a făcut mult sânge rău părțeî concentrate din guvern. Și încă răul acesta n’ar fi fost atât de mare, dacă D. Carp nu conchidea la retragerea faimosului articol 3, articol cerut de Carol I Generalului Manu într’un mod ab­solut. Dacă guvernul concentrat reuşea să satisfacă în totul porunca a­­ceasta regală, existenţa lui era si­gură şi el nu avea să se teamă la anul de hărţuielile periculoase ale unei n­oi discuţii asupra veci­­nicei şi nenorocitei chestiuni a fortificaţiilor. Regele ar fi fost cu totul mul­ţumit de Generalul Manu în schim­bul celor 60 de milioane ce s'ar fi dus în Germania şi l’ar fi lăsat să’şî facă mendrele în Ţară cum i-ar fi venit la socoteală. Aşa însă, nu numai că Regele nu e mulţumit, dar se vede că El ’şi-a arătat făţiş acea nemulţu­mire către primul ministru. Şi guvernul nu ascunde situa­ţia’­ critică, dar în necazul său se leagă de cine poate. Iată, de exemplu, cum se ex­primă L’Indépendance Roumaine a­­supra eşecului şi ce remediu pos­tum propune: „Dar guvernul a trebuit să re­nunţe la acest articol, în urma unui scrupul de legalitate al D-lui Carp, care nu admitea că se pot lua angajamente pe baza unor credite ce nu sunt încă acordate. „ Se vede tot folosul pe care D. Ca­­targiu putea sa -l scoată din această situaţie. A stărui asupra utilitarei art. 3, a scruta intenţiile D-lui Carp şi a căuta adevăratul motiv al re­fuzului său, era a face o opoziţie dibace... „Scrupulele acestea împinse la exces, nu ascundeau ele un calcul pe care nu voia să -l mărturisească? „Nu trebue vestit oare în aceasta dorinţa reă ascunsă a D-luî Carp de a se face indispensabil, de a ţine în restul legislaturei, atârnată dea­­supra capului guvernului sabia aceasta a lui Damocles, care se numeşte cre­ditul fortificaţiilor, credit pe care mi­nisterul nu­­l-ar putea obţine fără concursul grupului constituţional ? „D. Carp pretinde că ministe­rul nu poate cheltui sume nevo­tate de Parlament, dar din mo­mentul în care o lege votată de Cameră autoriză aceste cheltuieli, cum poate să fie vorba de proce­­deuri nelegale ? .... totuși această temă putea să fie exploatată cu aparențe de dreptate. D. Catargiu ar fi putut ast­fel să puie guvernul în încurcă­tură, mai mult de­cât năpustin­­du-se asupra discursului Domnului Carp“. Din aceste bocete ale Indepen­denţei, se poate scoate următoarea încheiere logică: D. Carp şi cu D. Manu luptă unul cu altul pen­tru a obţine premiul Regelui. Şeful junimiştilor este şi va fi tare cât timp vor exista Camerile actuale şi, prin urmare, el voeşte să ţie în frig guvernul actual şi sâ’l facă a i se închina ori de câte ori va avea nevoe de credite mari, de îndeplinirea unor porunci regale. Din această pricină D. Carp n’a voit să dea Generalului Manu cele 60 de milioane, căci se temea ca acesta să nu se emancipeze de sub tutela sa. Generalul Manu, pe de altă parte, avea o speranţă, care, dacă s’ar fi realizat, î-ar fi asigurat traiul şi poate disolvarea. El se bizuia mult pe gândul, că poate D. Lascar Ca­­targiu cu D. Vernescu şi cu par­tizanii lor, pentru a fi consecinţî, vor vota creditul fortificaţiilor În­treg, mai cu seamă că această pro­cedare ar fi supărat pe D. Carp. Dar, fie că D. Manu a atribuit altora o statornicie pe care D-sa singur n’o are, fie că D-nul Ca­­targiu şi Vernescu au fost mai şireţi de­cât primul-ministru, spe­ranţa acestuia a fost înşelată. Generalul Manu a fost bătut de D. Carp. Regele a rămas cu bu­zele umflate şi guvernul actual se clatină acum cu atât mai rău, cu cât nu mai este întemeiat pe înţelegerea dintre concentraţi şi ju­nimişti, ci pe neînţelegerea dintre şefii majorităţei. Cu toate aceste, nici D. Carp nu poate lua singur direcţia aface­rilor şi aceiaşi sabie a lui Damo­cles atârnă peste capul său şi peste capul Generalului Manu. Situaţia aceasta ne bucură, căci ea favorizează organizarea siste­matică şi întărirea democraţiei ro­mâne, care va face să se adeve­rească proverbul: când doi se bat, al treilea câştigă. Pe de altă parte, liberalii­ uniţi, cari pun mult tem­eiu pe cearta dintre guvernanţi, nu sunt nici ei de temut, căci unirea ’i-a compro­mis în loc să-i întărească şi nu pot spera încă să ajungă aşa de curînd la putere. E vremea ca democraţii români să se afirme cu tărie. Un democrat. TELEGRAME PARIS, 30 Aprilie.—Din cauza unei indizpoziţii neaşteptate, D. Renault, ad­vocatul lui Secretar, n’a putut continua predarea sa. BELGRAD, 30 Aprilie.—In „Manua­lul Curţei“ şi al Statului şerb, ce a a­­părut, Regina Natalia nu e menţionată printre membrii familiei regale. ROMA, 30 Aprilie. — Toate ziarele vorbesc de primirea solemnă făcută de­legaţilor titlurilor franceza de către so­cietatea tirului italian; ele atribue a­­cestui fapt o semnificare politică. PRAGA, 30 Aprilie. — Împăratul a primit deputaţiunea ce a venit să-i o­­fere protectoratul expoziţiei. El a ex­primat satisfacţia pentru cooperarea paci­­nică a naţiunei germane şi a naţiunei cehe într’o operă patriotică. M. S. a primit protectoratul. PRAGA, 1 Main.—Greviştii au ata­cat pe lucrătorii cari reluaseră lucrul; trupa a intervenit; ea a împrăştiat mul­ţimea ; mai mulţi şefi de al greviştilor au fost arestaţi. Liniştea e restabilită. HAMBURG, 1 Maiu.—Lucrătorii u­­zinei de gaz s’au pus în grevă pe neaş­teptate. LEMBERG, 1 Maiu. — Ziarele polo­neze anunţă că singura raonastire cato­lică de Israel din Dubno (Wolhynie) care a mai rămas, s’a închis de către autori­tăţi; clădirea va sluji de închisoare. SOFIA, 1 Maiu.— După propunerea exarcului Sinodal bulgar se va întruni la 6 (18) Maiu la Rusciuk. Linia Iamboli-Burgas se va inaugura într’un mod solemn la 14 Maiu. Reichstagul German Cu ocazia bugetului coloniilor. D nul Marschall, secretar de Stat la afacerile streine, a constatat că o împăciuire s’a produs în colonii; el a declarat că gu­vernul n’are de loc gând a călca peste sfera intereselor engleze, ci din potrivă a lucra în înțelegere cu Englitera. D. Bamberger a vorbit în contra po­liticei coloniale şi cere părăsirea ei. Generalul de Caprivi a răspuns că la început nici dânsul nu era part­ian in­tusiast al politicei coloniale dar nu crede că e cu putinţă în acest moment a o părăsi fără pierdere de onoare şi de bani; nimic nu se va schimba sub guvernul său. Statul va ajuta companiile, dar va evita întreprinderile primejdioase, va res­pecta pretutindeni drepturile străinilor protegiând în acelaşi timp pe supuşii germani. D. Vollmar (socialist) vorbeşte în con­tra politicei coloniale; el zice că ar fi mai bine să se întrebuinţeze banii ce se cheltuesc pentru colonii a veni în aju­torul muncitorilor şi al micilor amploiaţi. D. Windhorst sprijineşte politica ge­neralului Caprivi şi declară că va vota creditele cerute. Uraganul din Italia ROMA, 1 Maiu.— Un vânt vio­lent a luat acoperişul marel Hale de tir naţional şi a făcut şi are stri­căciuni însemnate. Balonul Godard a crăpat. Acoperişul gărel din Roma a fost nimicit în parte. La Palermo, uraganul a ţinut toată noaptea. --------------------------------------IM----------------------------------------­ Camera Austriacă Ministrul de justiţie a vorbit cu pri­­legiul discuţiunei bugetului departamen­tului său de imputările adresate justi­ţiei că se arată prea puţin energică faţă de mişcarea antisemitică. El recunoaşte că guvernul are datoria de a protegea de asemenea toate credinţele, dar justi­ţia ’şi face pe deplin datoria şi ar dori ca să se lucreze tot-d’a­una cu aceiaşi asprime, desfăşurată azi în contra miş­­cărei antisemitice, şi în potriva excese­lor ce le suferă cele-l’alte religii. In­­privinţa compromisului ceho-ger­­man, ministrul zice că guvernul ’şi va da toate silinţele spre a -l duce la bun sfârşit, căci e vorba de bunul renume politic al Monarhiei. Nemţii din Rusia PETERSBURG, 30 Aprilie. — Mi­nistrul de interne a însărcinat pe cinci amploiaţi ai departamentului său a face o anchetă amănunţită asupra condiţiu­­nilor în care se află coloniile germane în Rusia. Se crede că această dispoziţie se leagă cu măsurile anunţate ce guver­nul are de gând să ia spre a împiedica stabilirea a unei colonii germane. Camera Italiană Guvernul a prezintat o parte din mo­dificările ce trebue introduse în bugetul 1890 — 91; alte modificări se vor depune în curând. Din această din urmă serie se speră că se vor realiza 26 milioane de economii, din care 10 asupra resbe­­lului și cinci asupra marinei. Pentru chieltuielile extraordinare, se va reduce la 65 milioane valoarea obligaţiunilor de emis pentru drumurile de fir, în care se cuprinde şi deficitul existent. Chel­tuiala pentru pulberea fără fum se va reduce de la 35 la 9 milioane din cari două vor fi împrumutate de Banca Na­ţională , pentru cele­l­alte șeapte se va emite titluri de rentă. Dacă Camera va primi aceste modificări bugetul, care trebuie să intre în aplicare la l-ia Iulie st. n., va fi echilibrat. Spaima Dinastiilor MADRID, 30 Aprilie. — A circulat svonul în oraş în privinţa unui atentat în contra Reginei Regente; acest svon provine din faptul următor: In momen­tul când Regina părăsea gara unde se dusese ca să însoţească pe infanţii Don Antonio şi Dona Eulalia, s’a auzit o pocnitură. Poliţia a făcut cercetări în­spre partea locului de unde a pornit zgomotul şi a constatat că era un am­ploiat de la vamă care trăsese asupra unui porumbel Prefectul a cerut tribu­nalului să verifice cazul. Procesul Panitza In câte­va zile vor începe la Sofia desbaterile marelui proces contra maiorului Panitza inculpat de complot pentru resturnarea gu­vernului actual şi de atentat urzit asupra vieţei Principelui Ferdi­nand. Acest proces va avea de­sigur un mare resunet, căci, în instruc­ţia urmată, guvernul bulgar ’şi-a dat toată silinţa a dovedi ames­tecul Rusiei în complot. Credem dar de datoria noastră de a reproduce părţile esenţiale din actul de acuzaţiune dresat con­tra lui Panitza. Puntele principale sunt urmă­toarele : In 1887 maiorul Panitza ce era în ser­vici­u la Rusciuk merse la Giurgiu, invitat fiind de M. Wil­­lamoff, secretar al legaţiunei ruse din Bucureşti, spre a convorbi cu dânsul. Panitza avea la dânsul o cartă de recomandaţiune a lui Wil­­lamoff ce’i fusese dată de Kalub­­koff (un negustor rus stabilit in Rusciuk). Această carte este anexată la dosar. După această întălnire, Panitza intră în negocieri cu legaţiunea rusă din Bucureşti, în scop de a pregăti o lovitură de Stat in Bul­garia. Aceasta se confirmă prin o scrisoare a dragomanului sus zisei legaţiuni, D. Iacobsohn, a­­dresată în 23 iunie 1889 lui Ka­­lubkof. Şi această scrisoare se află alăturată la dosar. Intr’însa se zice că Kalubkof poate adresa lui „I. A.“ un raport amănunţit în privinţa celor petrecute de la în­trevederea din Giurgiu încoace. Sub iniţialele lui „I. A.“ se înţelegea Ivan Amahtchewitch Smnowgev şef al departamentului aziatic la Mi­nisterul afacerilor streine din Rusia. Din mărturisirile făcute de acu­zatul Căpitan Nogarov reese că Panitza îi vorbise de întâlnirea în cestiune. Este, mai ales de obser­vat fraza în care se zice că „dacă Villamor n’ar fi murit, lovitura de Stat s’ar fi făcut mult mai înainte. “ Nu sunt dovezi că, de la 1887 până la Noembre 1888, negocie­rile au urmat; dar reese din scri­soarea sus-citată că ele n’au fost întrerupte. De la Noembre 1888 Kalubkoi începu să joace rolul unui împu­ternicit între Panitza şi legaţiunea rusă din Bucureşti. Ca relaţiunile lor să nu fie descoperite, s’au în­trebuinţat intermediari pentru co­respondenţa ce a fost titrată. De pildă, în 1888, Boni Georghiev, omul de încredere al lui Panitza, a fost mijlocitorul. In 1889 şi 1890 intermediarul a fost Theodor Ar­­dam­ov, proprietarul otelului Vi­­toscha In Sofia. Mai există încă şi o corespondenţă directă, ţifrată şi simbolică între Panitza şi Ka­lubkof. Mai multe din aceste ţifre sunt la dosar. Ţifra găsită la Pa­­nitza conţine aceste 15 cuvinte: Yin — Bulgaria, Esenţă - Rusia, 83 —Stambulof, 84—Mutkurof, 85 — Popa, 86 —bani, 87 —arme, li­­cheur— consimţimînt, nuntă—re­voluţie, Rhum—minister, Kley — Panitza, Tukurt —agitaţie, Buzu­nar—Adunare naţională. Conform acestei cifre, Kalubkof adresă la 15 Noembrie lui Panitza, prin mij­locirea lui Boni Gheorghief, scri­sorile şi telegramele următoare: a) . Telegramă : Banii vor sosi în acelaş timp cu isbucnirea revolu­ţiei. Rusia va susţine Bulgaria. Trebuie făcute agitaţiuni printre deputaţi. Căutaţi a vă desface de Stambuloi. Se pare că popa se va retrage. Respundeţi dacă sunteţi de acord. b) . Scrisoare: Bani sunt mulţi, e vorba numai de a’i întrebuinţa bine. Vedeţi să începeţi revoluţiu­­nea. Lucrul e simplu şi va isbuti de sigur. Mai ales trebuie ca ea să isbucnească în mai multe loca­lităţi de o dată. In ceia ce priveşte Rusia e de dorit ca să nu pomeniţi de nu­mele ei de­cât cu rezervă şi să se aleagă bine momentul în care ea se va afirma în Bulgaria. Ru­sia voieşte binele Bulgariei, şi’l cere numai încrederea ei. In tele­grama mea v’am rugat să vă des­­faceţi de Stambulof, căci cred că cu el nu va fi nimic de făcut. Apoi trebue gândit la disolva­rea adunărei generale. Nu uitaţi de a face propagandă printre de­putaţi, de­şi va trebui să ne desfa­cem de ei mai târziu. Amintiţi-vă că îndată ce tulburările vor izbucni în Bulgaria, Panitza va putea lucra, şi că momentul actual este foarte favorabil pentru aceste operaţiuni. Nu am nici o temere pentru viito­rul Bulgariei. Lucrând înţelepţeşte şi mulţumită sprijinului Rusiei, Bulgaria va putea să se ridice. Numai în popă nu trebue să ne încredem; aveţi-l în băgare de seamă. Aştept răspunsul D-voastră. Aici numărăm mulţi partizani, şi în caz de nevoie, vom putea re­cruta şi mai mulţi. Telegrama de la 30 Noembrie 1888. Am trimes documente şi bani. Singurul mijloc de a scăpa Bulgaria, este de a începe cu Rusia. Aştept bani. La aceste scrisori, Panitza a răs­puns prin intermediarul lui Boni Gheorghief, în modul următor: „Suntem în totul de acord. Agi­

Next