Adevěrul, mai 1890 (Anul 2, nr. 507-531)
1890-05-02 / nr. 507
i * ANUL H—No. 507 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE INCEI’ LA 1 SI 1& ALE FIECIURI MINI 81 SE PLĂTESC TOT-DEAUNA ’NAINTE In Bucuresci la casa Administrației Din Județe si Streinetate prin mandate poștale. Un an In țară 30 lei. In streinetate 60 Sese luni „ 1B , . . 26 Trei luni „ 8 , „ , 18 LA PARIS, ziarul se găseşte de vânzare cu num&rul la bioţcul Ho. 117, Boulevard St.-Michel. MANUSCRISELE NU SE I NAPOEAZl administraţia i strada NouA. io Director politics ALEX. l. BELDIMANU REDACŢIA I Strada Nouă, JBDKrf IA. ANTEIA SA la fereşti, Româna I da oulA strein In oaaă. V. Alexandri. MERCURI 2 MAIU 1890. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi la sucursalele ei. Din STREINETATE, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. Anunciuri la pagina IV . . . . m. N 8 N U ii' i’țl Inserțiunile și Reclam^s^E UN NUMER TECIliu: \«yr SABIA LUI DAMOCLES ----------—------------------------------------Spaima dinastiilor ------------------------------------------------PROCESUL PANITZA —______________________-rrOűov-------------------------------------- Reichstagul german ------- — ----------------cc-6 9-------------------------CAMERA AUSTRIACA -----—---------------------------------------------------------------------------------Nemții din Rusia ------------------ —--------------------URAGANUL din ITALIA PERIMA-VARA. ---------------------------------------■~C30“i)O'V^------------------------------------- Camera italiană INTRE FRAȚI București 1 Maiu Sabia lui Damocles Discursul D-lui Carp asupra scopului fortificaţiilor a făcut mult sânge rău părțeî concentrate din guvern. Și încă răul acesta n’ar fi fost atât de mare, dacă D. Carp nu conchidea la retragerea faimosului articol 3, articol cerut de Carol I Generalului Manu într’un mod absolut. Dacă guvernul concentrat reuşea să satisfacă în totul porunca aceasta regală, existenţa lui era sigură şi el nu avea să se teamă la anul de hărţuielile periculoase ale unei noi discuţii asupra vecinicei şi nenorocitei chestiuni a fortificaţiilor. Regele ar fi fost cu totul mulţumit de Generalul Manu în schimbul celor 60 de milioane ce s'ar fi dus în Germania şi l’ar fi lăsat să’şî facă mendrele în Ţară cum i-ar fi venit la socoteală. Aşa însă, nu numai că Regele nu e mulţumit, dar se vede că El ’şi-a arătat făţiş acea nemulţumire către primul ministru. Şi guvernul nu ascunde situaţia’ critică, dar în necazul său se leagă de cine poate. Iată, de exemplu, cum se exprimă L’Indépendance Roumaine asupra eşecului şi ce remediu postum propune: „Dar guvernul a trebuit să renunţe la acest articol, în urma unui scrupul de legalitate al D-lui Carp, care nu admitea că se pot lua angajamente pe baza unor credite ce nu sunt încă acordate. „ Se vede tot folosul pe care D. Catargiu putea sa -l scoată din această situaţie. A stărui asupra utilitarei art. 3, a scruta intenţiile D-lui Carp şi a căuta adevăratul motiv al refuzului său, era a face o opoziţie dibace... „Scrupulele acestea împinse la exces, nu ascundeau ele un calcul pe care nu voia să -l mărturisească? „Nu trebue vestit oare în aceasta dorinţa reă ascunsă a D-luî Carp de a se face indispensabil, de a ţine în restul legislaturei, atârnată deasupra capului guvernului sabia aceasta a lui Damocles, care se numeşte creditul fortificaţiilor, credit pe care ministerul nul-ar putea obţine fără concursul grupului constituţional ? „D. Carp pretinde că ministerul nu poate cheltui sume nevotate de Parlament, dar din momentul în care o lege votată de Cameră autoriză aceste cheltuieli, cum poate să fie vorba de procedeuri nelegale ? .... totuși această temă putea să fie exploatată cu aparențe de dreptate. D. Catargiu ar fi putut astfel să puie guvernul în încurcătură, mai mult decât năpustindu-se asupra discursului Domnului Carp“. Din aceste bocete ale Independenţei, se poate scoate următoarea încheiere logică: D. Carp şi cu D. Manu luptă unul cu altul pentru a obţine premiul Regelui. Şeful junimiştilor este şi va fi tare cât timp vor exista Camerile actuale şi, prin urmare, el voeşte să ţie în frig guvernul actual şi sâ’l facă a i se închina ori de câte ori va avea nevoe de credite mari, de îndeplinirea unor porunci regale. Din această pricină D. Carp n’a voit să dea Generalului Manu cele 60 de milioane, căci se temea ca acesta să nu se emancipeze de sub tutela sa. Generalul Manu, pe de altă parte, avea o speranţă, care, dacă s’ar fi realizat, î-ar fi asigurat traiul şi poate disolvarea. El se bizuia mult pe gândul, că poate D. Lascar Catargiu cu D. Vernescu şi cu partizanii lor, pentru a fi consecinţî, vor vota creditul fortificaţiilor Întreg, mai cu seamă că această procedare ar fi supărat pe D. Carp. Dar, fie că D. Manu a atribuit altora o statornicie pe care D-sa singur n’o are, fie că D-nul Catargiu şi Vernescu au fost mai şireţi decât primul-ministru, speranţa acestuia a fost înşelată. Generalul Manu a fost bătut de D. Carp. Regele a rămas cu buzele umflate şi guvernul actual se clatină acum cu atât mai rău, cu cât nu mai este întemeiat pe înţelegerea dintre concentraţi şi junimişti, ci pe neînţelegerea dintre şefii majorităţei. Cu toate aceste, nici D. Carp nu poate lua singur direcţia afacerilor şi aceiaşi sabie a lui Damocles atârnă peste capul său şi peste capul Generalului Manu. Situaţia aceasta ne bucură, căci ea favorizează organizarea sistematică şi întărirea democraţiei române, care va face să se adeverească proverbul: când doi se bat, al treilea câştigă. Pe de altă parte, liberalii uniţi, cari pun mult temeiu pe cearta dintre guvernanţi, nu sunt nici ei de temut, căci unirea ’i-a compromis în loc să-i întărească şi nu pot spera încă să ajungă aşa de curînd la putere. E vremea ca democraţii români să se afirme cu tărie. Un democrat. TELEGRAME PARIS, 30 Aprilie.—Din cauza unei indizpoziţii neaşteptate, D. Renault, advocatul lui Secretar, n’a putut continua predarea sa. BELGRAD, 30 Aprilie.—In „Manualul Curţei“ şi al Statului şerb, ce a apărut, Regina Natalia nu e menţionată printre membrii familiei regale. ROMA, 30 Aprilie. — Toate ziarele vorbesc de primirea solemnă făcută delegaţilor titlurilor franceza de către societatea tirului italian; ele atribue acestui fapt o semnificare politică. PRAGA, 30 Aprilie. — Împăratul a primit deputaţiunea ce a venit să-i ofere protectoratul expoziţiei. El a exprimat satisfacţia pentru cooperarea pacinică a naţiunei germane şi a naţiunei cehe într’o operă patriotică. M. S. a primit protectoratul. PRAGA, 1 Main.—Greviştii au atacat pe lucrătorii cari reluaseră lucrul; trupa a intervenit; ea a împrăştiat mulţimea ; mai mulţi şefi de al greviştilor au fost arestaţi. Liniştea e restabilită. HAMBURG, 1 Maiu.—Lucrătorii uzinei de gaz s’au pus în grevă pe neaşteptate. LEMBERG, 1 Maiu. — Ziarele poloneze anunţă că singura raonastire catolică de Israel din Dubno (Wolhynie) care a mai rămas, s’a închis de către autorităţi; clădirea va sluji de închisoare. SOFIA, 1 Maiu.— După propunerea exarcului Sinodal bulgar se va întruni la 6 (18) Maiu la Rusciuk. Linia Iamboli-Burgas se va inaugura într’un mod solemn la 14 Maiu. Reichstagul German Cu ocazia bugetului coloniilor. D nul Marschall, secretar de Stat la afacerile streine, a constatat că o împăciuire s’a produs în colonii; el a declarat că guvernul n’are de loc gând a călca peste sfera intereselor engleze, ci din potrivă a lucra în înțelegere cu Englitera. D. Bamberger a vorbit în contra politicei coloniale şi cere părăsirea ei. Generalul de Caprivi a răspuns că la început nici dânsul nu era partian intusiast al politicei coloniale dar nu crede că e cu putinţă în acest moment a o părăsi fără pierdere de onoare şi de bani; nimic nu se va schimba sub guvernul său. Statul va ajuta companiile, dar va evita întreprinderile primejdioase, va respecta pretutindeni drepturile străinilor protegiând în acelaşi timp pe supuşii germani. D. Vollmar (socialist) vorbeşte în contra politicei coloniale; el zice că ar fi mai bine să se întrebuinţeze banii ce se cheltuesc pentru colonii a veni în ajutorul muncitorilor şi al micilor amploiaţi. D. Windhorst sprijineşte politica generalului Caprivi şi declară că va vota creditele cerute. Uraganul din Italia ROMA, 1 Maiu.— Un vânt violent a luat acoperişul marel Hale de tir naţional şi a făcut şi are stricăciuni însemnate. Balonul Godard a crăpat. Acoperişul gărel din Roma a fost nimicit în parte. La Palermo, uraganul a ţinut toată noaptea. --------------------------------------IM---------------------------------------- Camera Austriacă Ministrul de justiţie a vorbit cu prilegiul discuţiunei bugetului departamentului său de imputările adresate justiţiei că se arată prea puţin energică faţă de mişcarea antisemitică. El recunoaşte că guvernul are datoria de a protegea de asemenea toate credinţele, dar justiţia ’şi face pe deplin datoria şi ar dori ca să se lucreze tot-d’auna cu aceiaşi asprime, desfăşurată azi în contra mişcărei antisemitice, şi în potriva exceselor ce le suferă cele-l’alte religii. Inprivinţa compromisului ceho-german, ministrul zice că guvernul ’şi va da toate silinţele spre a -l duce la bun sfârşit, căci e vorba de bunul renume politic al Monarhiei. Nemţii din Rusia PETERSBURG, 30 Aprilie. — Ministrul de interne a însărcinat pe cinci amploiaţi ai departamentului său a face o anchetă amănunţită asupra condiţiunilor în care se află coloniile germane în Rusia. Se crede că această dispoziţie se leagă cu măsurile anunţate ce guvernul are de gând să ia spre a împiedica stabilirea a unei colonii germane. Camera Italiană Guvernul a prezintat o parte din modificările ce trebue introduse în bugetul 1890 — 91; alte modificări se vor depune în curând. Din această din urmă serie se speră că se vor realiza 26 milioane de economii, din care 10 asupra resbelului și cinci asupra marinei. Pentru chieltuielile extraordinare, se va reduce la 65 milioane valoarea obligaţiunilor de emis pentru drumurile de fir, în care se cuprinde şi deficitul existent. Cheltuiala pentru pulberea fără fum se va reduce de la 35 la 9 milioane din cari două vor fi împrumutate de Banca Naţională , pentru celelalte șeapte se va emite titluri de rentă. Dacă Camera va primi aceste modificări bugetul, care trebuie să intre în aplicare la l-ia Iulie st. n., va fi echilibrat. Spaima Dinastiilor MADRID, 30 Aprilie. — A circulat svonul în oraş în privinţa unui atentat în contra Reginei Regente; acest svon provine din faptul următor: In momentul când Regina părăsea gara unde se dusese ca să însoţească pe infanţii Don Antonio şi Dona Eulalia, s’a auzit o pocnitură. Poliţia a făcut cercetări înspre partea locului de unde a pornit zgomotul şi a constatat că era un amploiat de la vamă care trăsese asupra unui porumbel Prefectul a cerut tribunalului să verifice cazul. Procesul Panitza In câteva zile vor începe la Sofia desbaterile marelui proces contra maiorului Panitza inculpat de complot pentru resturnarea guvernului actual şi de atentat urzit asupra vieţei Principelui Ferdinand. Acest proces va avea desigur un mare resunet, căci, în instrucţia urmată, guvernul bulgar ’şi-a dat toată silinţa a dovedi amestecul Rusiei în complot. Credem dar de datoria noastră de a reproduce părţile esenţiale din actul de acuzaţiune dresat contra lui Panitza. Puntele principale sunt următoarele : In 1887 maiorul Panitza ce era în serviciu la Rusciuk merse la Giurgiu, invitat fiind de M. Willamoff, secretar al legaţiunei ruse din Bucureşti, spre a convorbi cu dânsul. Panitza avea la dânsul o cartă de recomandaţiune a lui Willamoff ce’i fusese dată de Kalubkoff (un negustor rus stabilit in Rusciuk). Această carte este anexată la dosar. După această întălnire, Panitza intră în negocieri cu legaţiunea rusă din Bucureşti, în scop de a pregăti o lovitură de Stat in Bulgaria. Aceasta se confirmă prin o scrisoare a dragomanului sus zisei legaţiuni, D. Iacobsohn, adresată în 23 iunie 1889 lui Kalubkof. Şi această scrisoare se află alăturată la dosar. Intr’însa se zice că Kalubkof poate adresa lui „I. A.“ un raport amănunţit în privinţa celor petrecute de la întrevederea din Giurgiu încoace. Sub iniţialele lui „I. A.“ se înţelegea Ivan Amahtchewitch Smnowgev şef al departamentului aziatic la Ministerul afacerilor streine din Rusia. Din mărturisirile făcute de acuzatul Căpitan Nogarov reese că Panitza îi vorbise de întâlnirea în cestiune. Este, mai ales de observat fraza în care se zice că „dacă Villamor n’ar fi murit, lovitura de Stat s’ar fi făcut mult mai înainte. “ Nu sunt dovezi că, de la 1887 până la Noembre 1888, negocierile au urmat; dar reese din scrisoarea sus-citată că ele n’au fost întrerupte. De la Noembre 1888 Kalubkoi începu să joace rolul unui împuternicit între Panitza şi legaţiunea rusă din Bucureşti. Ca relaţiunile lor să nu fie descoperite, s’au întrebuinţat intermediari pentru corespondenţa ce a fost titrată. De pildă, în 1888, Boni Georghiev, omul de încredere al lui Panitza, a fost mijlocitorul. In 1889 şi 1890 intermediarul a fost Theodor Ardamov, proprietarul otelului Vitoscha In Sofia. Mai există încă şi o corespondenţă directă, ţifrată şi simbolică între Panitza şi Kalubkof. Mai multe din aceste ţifre sunt la dosar. Ţifra găsită la Panitza conţine aceste 15 cuvinte: Yin — Bulgaria, Esenţă - Rusia, 83 —Stambulof, 84—Mutkurof, 85 — Popa, 86 —bani, 87 —arme, licheur— consimţimînt, nuntă—revoluţie, Rhum—minister, Kley — Panitza, Tukurt —agitaţie, Buzunar—Adunare naţională. Conform acestei cifre, Kalubkof adresă la 15 Noembrie lui Panitza, prin mijlocirea lui Boni Gheorghief, scrisorile şi telegramele următoare: a) . Telegramă : Banii vor sosi în acelaş timp cu isbucnirea revoluţiei. Rusia va susţine Bulgaria. Trebuie făcute agitaţiuni printre deputaţi. Căutaţi a vă desface de Stambuloi. Se pare că popa se va retrage. Respundeţi dacă sunteţi de acord. b) . Scrisoare: Bani sunt mulţi, e vorba numai de a’i întrebuinţa bine. Vedeţi să începeţi revoluţiunea. Lucrul e simplu şi va isbuti de sigur. Mai ales trebuie ca ea să isbucnească în mai multe localităţi de o dată. In ceia ce priveşte Rusia e de dorit ca să nu pomeniţi de numele ei decât cu rezervă şi să se aleagă bine momentul în care ea se va afirma în Bulgaria. Rusia voieşte binele Bulgariei, şi’l cere numai încrederea ei. In telegrama mea v’am rugat să vă desfaceţi de Stambulof, căci cred că cu el nu va fi nimic de făcut. Apoi trebue gândit la disolvarea adunărei generale. Nu uitaţi de a face propagandă printre deputaţi, deşi va trebui să ne desfacem de ei mai târziu. Amintiţi-vă că îndată ce tulburările vor izbucni în Bulgaria, Panitza va putea lucra, şi că momentul actual este foarte favorabil pentru aceste operaţiuni. Nu am nici o temere pentru viitorul Bulgariei. Lucrând înţelepţeşte şi mulţumită sprijinului Rusiei, Bulgaria va putea să se ridice. Numai în popă nu trebue să ne încredem; aveţi-l în băgare de seamă. Aştept răspunsul D-voastră. Aici numărăm mulţi partizani, şi în caz de nevoie, vom putea recruta şi mai mulţi. Telegrama de la 30 Noembrie 1888. Am trimes documente şi bani. Singurul mijloc de a scăpa Bulgaria, este de a începe cu Rusia. Aştept bani. La aceste scrisori, Panitza a răspuns prin intermediarul lui Boni Gheorghief, în modul următor: „Suntem în totul de acord. Agi