Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)

1890-06-18 / nr. 547

culcată în cutia blestemată care nu se ve­dea­­ pe tine erau să te ducă la biserică, şi pe urmă in grădină unde se înmormântează- Şi tot cerul era plin de soare. Pricepi ? Tu erai moartă şi vremea era frumoasă ! Nu mai zîmbeai şi fiarele grilajului erau acope­rite cu viţă sâlbatică înflorită; tu nu mai vorbeai şi o pasăre cânta un ţipăt mic când strâbătu strada. Eu mâ simţeam că seamăn cu tot ce este gol, negru, sălbatic; mi se pă­rea că inima mea era o gaură mare pustie; şi, riscându-se ca să compromită memo­ria ta adorată, disperarea mea, isbucnind în lacrimi, mărturisea iubirea mea nemângâ­­iată. — Ahijce vedenie urîtă! zise ea. Mulţumită cerului insă,­eu trăesc! iacă vezi, pipăe, sunt vie cum nu Se poate mai vie! Hei! vezi bine, era plină de viaţă ! şi cum nu s’ar fi convins el că este vie când ea îi dete atâtea probe că nu murise! — Cel puţin, zise ea iar, tu ai suvenirul celor d’intâiu douâ vise, aşa de frumoase, ca să poţi uita grozăvia celui d’al treilea. El nu mai zicea nici o vorbă, par’că se gândea la ceva. — Da, aşa de frumoasă —zise el în sfîrşit— şi cu toate acestea nu ştim . — Nu ştii ? — .... Dacă din câte trele visele nu’mî place cum­va mai mult cel din urmă! — Ce râu ești! — Da, erai adorabilă în seara când mi-ai oferit gura ta hotărită pentru sărutare! Da, era prost lucru şi era caraghios ca să scrii ceasul întilnirii pe ţeasta pleşuvă a bărba­tului tău. Şi, în cel’alt vis, erai moartă Ne­norocire deplină! Durere nemărginită! Ce mi-ar mai fi folo­sit ochii şi Inima mea-dacă tu erai moartă ! Insă, dacă te pierdusem eu, erai pierdută pentru toţi! eu nu eram să te mai văd, dar nici alt­cine­va nu avea să te mai vadă; gura ta fără sărutări nu putea să trădeze! Şi, mulţumită amărăciuni celui­ din urmă vis, eu nu mai aveam să ma tem că un nou a­­mant, mai târziu, mai curind, cine știe?va putea trăi în realitatea celor douâ vise! I. S. Spartak­. LUNI şi MARȚI 18—19 IUNIE 1890 Aniversarea martei lui Eminescu Erî, ziua împlinirei anului de la stingerea marelui nostru poet, stu­denţii universitari au făcut o pro­cesiune la mormânt, depunând o coroană. Acolo, D. N. Săveanu, absol­vent al facultăţei de litere, ţinu următoarea cuvântare : Pe cerul sărac de stele al literaturei româneşti, acum vr’o trei­zeci de ani apăru un luceafăr, „frumos cum numa’n vis se arătă un ânger,“ trimiţendu’şi ra­­zele’I spre „pământul acesta rătăcitor.“ Ani d’a rîndul strălucit’a, pe fie­care zi razele’I erau mai pline de farmec, însă cel ce erau pe pămănt, obosiţi de munca de fie­care zi, când venea seara se dau odihnei, aşa că numai isvoarele şi codrul aveau parte de strălucirea lui. In 1883 împrejurările îndreptară ochii celor tineri spre albastrul senin, şi aceş­tia descoperiră abia atunci comoara ce sta de nimeni zărită de vreme îndelungată. Uimită de focul ce avea în privire’i luceafărul, generaţia tânără sta privind încremenită la el, şi „văzându’l azi, vă­­zându’l mâine“ se pomeni îndrăgită du­pă el. In focul acestei dragoste ea îl ruga: „Cobori in jos luceafăr blând Alunecând pe o rază, Pătrunde în casă ş­­in gând Şi viaţa’ml luminează.“ Aşteptarea însă îl fu zadarnică, ru­­găciunea’l nu fu ascultată, dragostea tinerei generaţii era o dragoste fără de noroc, de vreme ce sus pe bolta tăriilor nu mai era luceafărul ce lucea, ci i­­coana lui. De mult el se stinsese în drum In depărtări albastre iar raza lui abia acum ducea vederei noastre. Căci când noi cei tineri întâlnisem pe poet şi’i pricepusem valoarea, când răs­colind dintru început literatura noastră, pe altul asemenea lui nu găsisem, era prea tîrziu. Era prea tirziu de vreme ce poetul singur spusese : Unde’s şirurile clare din viaţă’mi să le spun? Ah, organele’s sfârîmate şi maestrul e nebun. Ca compensare am sorbit atunci tot ce scrisese dânsul, făcurăm şi pe cel mai în vîrstă ca noi să dorească a şti cine e cel pentru care aveam atâta admira­­­ţiune, şi cel răsvrătit găsi în el un to­varăş, cel sceptic întîlni adevărul, bă­trânul îşi aminti tot ce a simţit mai de demult, iar sufletele aprinse ascultară cu nesaţiu cuvintele pline de patimă, ce dragostea i le insuflase lui. Durerea ce se oglindea în versul lui fru­mos întocmit, ne durea şi pe noi, la­­crămile ce le vărsa lângă sicriul dragei lui ne făcea să plângem, şi admiraţia ce arăta pentru trecut, sfatul de a rămâ­nea reci la tot ce se petrece în lumea asta ne da măsura alâncei lui simţiri, şi ne făcea să regretăm că am venit noi prea tirziu pentru a-i recunoaşte valoa­­rea, şi că el murise ca scriitor mai îna­inte de a ne putea spune tot ce gânde­a. Iar când s’a co­nsumat şi corpul ce purta creerul nebun acuma, când n’a mai rămas de cât o masă neînsufleţită din ceea ce era numai viaţă şi gândire înaltă mai de demult, când „cel pe care gândul îl dusese cu mii de veacuri îna­inte şi cuprinsese întreg universul“ era ţintuit în patru scânduri, cel ce il iu­beam, fără podoabe, fără sicriu bogat l’am adus în amurgul serei în ăst locaş de odihnă. La această înmormîntare n’au fost nici suliţi nici surle, a fost însă o în­tristare, cum rar se vede, ce aducea la­crimi în ochii celor ce întovărăşam pe poet, de oare­ce ştiam cu­ toţii că pen­tru vecie ne despărţeam în acele mo­mente şi de cea din urmă rămăşiţă, a celui ce fusese odinioară aşa de strălu­citor. Şi acum, după trecere de un an, când s’a uscat ţărîna ce acopere mormîntul săpat în liniştea serei, ca dovadă că e vie amintirea adâncului gânditor, prie­tenii venim în mare număr să plângem la creştetul celui ce a turnat „în forme nupă limba veche şi înţeleaptă.“ Iar când depunem astă coroană eu, cel care mă aflu aproape de tine, corp neînsufleţit ce ai menirea să ne vorbeşti de genialul poet, viu să exprim durerea ce cu toţii am simţit-o, când tu, cel ce nu mai găeşti te ai dus dintre noi. Dacă ne pare rău de o floare ce o rupe vîntul sau o arde soarele, dacă ne pune pe gânduri prăbuşirea la pământ a unui brad tînăr şi verde, apoi ce mult a trebuit să suferim când te am privit dispărând pentru tot­d’a­una pe tine cel care ne serveşti drept ideal. De aceia iartă-ne dacă venim să’ţi turburăm odihna, iartă-ne dacă, în mij­locul durerei, ştiind că e mai bine a fi de­cât a nu fi te întrebăm. De ce ai murit geniu cu faţa cea pală? Insă : Suflarea ta caldă nu poate să vie Iar graiul tău dulce pe veci este mut Ce erî a fost geniu astă­zi e lut. Deci nu ne rămâne drept mângâere de­cât în semn de neclintită admiraţiune, după dorinţa ta, să îţi fringem din teiul cest sfânt o creangă, să o îngropăm cu grijă şi s’o stropim cu lacrimile noastre. Simţi-o-vel o dată umbrind mormîntul tou Mereu noi te vom plânge... tu vei dormi mereu. Cuvântarea D-luî Săveanu bine simţită şi gândită, a produs o foarte puternică impresiune asupra celor de faţă. N’a mai vorbit nimeni după D-sa, şi la orele 6­­/2 studenţii ’şî-au­ luat drumul înapoi spre oraş. Ast­fel a fost sârbătorit­ă această zi atât de tristă şi atât de scumpă tuturor acelora ce ’l-au în gând şi în inimă pe Eminescu. Pe mormânt, afară de cununa studenţilor, a mai depus una D-ra Andrei, şi o frumoasă liră­­numai de flori de teiu, a pus D-nul Dr. Neagoe la căpătâiul poetului. St. O crima misterioasa Am dat după Galaţii o infor­­maţiune asupra unei crimi petre­cută în acel oraş, dăm azi după acelaşi ziar următoarele detalii, de alt­fel foarte hazlii: In numărul de ieri am spus că poli­ţia se află în cercetarea unei crime. Cer­cetând mai de aproape, iată ce aflăm în această privinţă. O femeie bătrână găseşte pe marginea lacului Brateş hainele unei fete: fusta, talia, ciorapii, cămaşa şi pantalonii plini de sânge; după ce le spală în Brateş şi le usucă, le duce la comisia despâr­­ţire, l­a predându-le comisarului respec­tiv. După aceasta se raportează cazul d-lui poliţai care împreună cu D. pro­curor transportându-se la faţa locului constată, din cercetările făcute, cum că pe malul Brateşului s’a văzut cadavrul unei fete. S’a presupus de aci următorul fapt: desverginare urmată de crimă. Imediat s’a luat măsuri a se cerceta ce haine purta fata unui israelit din quart. IV care denunţase poliţiei cu câte­va zile mai înainte că o fată a sa în etate de 14 ani a dispărut. D. poliţai Tatuşeschi mai cercetând pe la gară i se spuse de un bremzer cum că într’una din seri a văzut un bir­jar lângă malul Brateşului, şi când era în dreptul său stinge felinarele de la trăsură. Atunci îl întreabă : de ce stingi felinarele birjar?—Nu e treaba ta,i se respunse. Din toate aceste cercetări şi după câte­va pete de sânge ce rămăsese pe hainele găsite, rezulta până la evidenţă că fata presupusă după ce a fost des­­verginat, s’a aruncat în Brateş. Mai înainte de a se procede a se căuta cu năvoadele cadavrul fetei, D. poliţai Ta­tuşeschi chemă la poliţie pe toţi bir­jarii de noapte şi’i întreabă, care din el a fost pe la orele 10 la malul Bra­­i­­eşului? Birjarul cu No... răspunde: Eu D-le poliţai. Cu cine ai fost? Cu D. Dimand, o femee şi cu o co­pilă de 14 ani. Şi ce a’ţi făcut acolo ? S’a dat jos din trăsură, a dezbrăcat ’ata, aj­uns’o cu păcură şi după ce a îmbrăcat’o cu alte haine ’l-am adus a­­casă. Poliţaiul rămăsese surprins de cele ce spunea birjarul şi pe de altă parte îşi zicea: am pus mâna pe criminal. A doua zi chemă pe D-l Dimand: Ai fost D-ta cu birjarul cutare la malul Brateșului, pe la orele 10 din noapte. Da! am fost. Ce a’ţî căutat acolo aşa de tirziu? Să vedeţi D-le poliţai ce m’a făcut să mă duc pe malul Brateşului: eu am o fată ca de vr’o 14 ani pe care o cresc, şi este Epileptică, am cercat cu doctorii şi n’am putut’o tămădui şi aşa m’a con­siliat din prieteni să iau o femee care ştie de boale d’astea şi o poate tămădui, şi m’am adresat la femeea Stana şi ea ’mi a spus că trebue să mă duc la mar­ginea Brateşului cu dînsa şi acolo o va unge cu păcură şi’i va face dăscântecile ce ştie dînsa, aşa că în seara aceia m’am dus împreună cu ea şi cu copila, am desbrăcat’o, a uns’o cu păcură, a lepă­dat hainele ce purta fata şi a descântat-o, a încrestat rădăcina unui pom şi apoi a plecat acasă. Fata este la D-ta ? Se înţelege D-le poliţai. După ce D-nul poliţai chemă femeea, confruntă zisele tuturor interogatoarelor, cercetează fata, se convinge că în ade­văr faptul a existat aşa cum i s’a spus de D. Dimand. Hainele i s’a dăruit femeei care le-a găsit. Şi ast-fel misterioasa crimă a luat sfîrşit. ULTIME INFORMAŢII D. Paparigopulo, ministrul Gre­cieî la Bucureşti, a sosit în Capi­tală. O telegramă a serviciului spe­cial ne aduce ştirea că Panitza n’a fost executat de­cât în urma unei noi stăruinţe a D-luî de Burlan, agentul­­diplomatic al Austro-Unga­­rieî la Sofia şi că această dorinţă a fost transmis Prinţului Ferdinand prin telegraf, în urma căreia Prin­ţul a plecat în străinătate lăsând pe D. Stambulof ca regent. Ministrul afacerilor străine ne co­munică, că legaţiunea Italiei din Bucureşti, printr’o notă­ ce m i-a a­­dresat cu data de 15 (27) iunie, desminte în mod formal ştirile re­lative la apariţiunea chelerei în Italia. Iată cum ne comunică Agenţia telegrafică română ştirea despre executarea lui Panitza şi pe care o dăm întocmai cum ne-a fost a­­dusă, fără dată, fără origină . Prinţul Ferdinand a confirmat sentinţa care respinge recursul Ma­iorului Panitza precum şi cererea de comutare a pedepsei capitale în 15 ani de închisoare militară. Frumos! complect! şi mai pre­sus de toate scump... dar prost. Felicitările noastre guvernului şi directorilor acestui serviciu. Râmăşiţele poetului polonez Mic­­kiewicz, înmormântat în cimitirul de la Montmorency, au fost des­­gropate la 16 iunie şi expedi­ate la Cracovia. D. Ernest Re­nan, Principele Czartom­sky şi Con­tele Koziebrodsk, au pronunţat dis­cursuri. Aseară s-a făcut încercarea de iluminat cu electricitate la şosea. Această încercare a reuşit foarte bine, şi aspectul şoselei ast­fel i­­luminată, era feeric. Un lucru însă am dori să facă Primăria Capitalei: să nu ilumi­neze numai când îi place, ci să stabilească acest iluminat în toate serile. Aseară a avut loc în Sala ve­chiului Ateneu, concertul D-lui An­ton Kneisel, dat cu concursul D-nei Ana Popescu, D-lor Teodorescu, Gruber, Simionescu şi al corului bărbătesc dirijat de D. G. Ştefă­­nescu. Sala era plină de lume, şi con­­certiştii au primit aplauze foarte bine meritate. Studenţii şcoalei normale supe­rioare au oferit o cunună de lauri distinsului nostru violonist Kneizel. Cu o deosebită plăcere aflăm că tînârul Dr. în medicină de la facultatea din Paris N. Albescu, se va căsători cu D-ra Zoe Li­­pati. Trimitem tinerilor precum și familiilor lor sincerile noastre fe­licitări. Revista literară Literatorul, a început din nou să apară, sub di­recțiunea D-luî [A. Macedonschy. In numărul pe luna Iunie, se află o nuvelă a valorosului scri­itor francez Henri du Oleuzin, co­laborator le Revue des de mondes. Profesorul Penescu, directorul şcoalei primare de băeţi de la Tu­nari s’a spinzurat erî. Cauza aces­tui act de disperare se zice că ar fi actul de nedreptate ce s’a co­mis cu dînsul, permuţându-l de la acea şcoală şi lăsându’l simplu profesor. Nenorocitul Penescu, lasă opt copii după dînsul. Parchetul încunoştiinţat, a fost erî la faţa locului şi a cercetat cazul. * * * Tot eri s’a găsit spinzurat, în grădina Heliade, un alt nenorocit în vîrstă ca de 35 — 40 de ani. După toate cercetările făcute până acum, nu s’a putut afla cine este acel nenorocit. |)a oî»a5?/I ii moşia Tisău din plasa " v dl Hi Iu l Săraţii, districtul Buzeu şi un parchet de pădure, parte cherestea şi lemne de foc, în apropiere de gara Buzeu 3 ore, şosea până în sat, și de gara Mizil 2 ore. Doritorii se vor adresa la D-na ANA MELIG, strada Spătaru No. 10 București._____________ CASA DE SCHIMB Michail Benzal 14, Strada Lipscani, No. 14 Alături cu Băcănia Păun Popescu & Comp. Cumpăr şi vînd tot felul de Efecte de Stat, după cursul zilei cu preţurile cele mai avantagioase, atât pentru cumpărător _________cât şi pentru vânzător INSTITUTUL RAPRI Strada Pescăria Veche 6, Bucureşti. Direcţiunea acestui Institut are onoare de a încunoştiinţa pe domnii părinţi că exa­menele anuale pentru clasele primare încep în ziua de 14 iunie la şcoala comunală din strada Clemenţei culoarea de Halben, iar cele pentru limbele streine se vor depune în In­stitut în ziua de 20 Iunie. Domnii părinţi sunt rugaţi să bine­voască a asista la examene precum şi la distribu­­ţiunea premiilor care se va face în localul institutului (strada Pescăria Veche No. 6) • în ziua de 22 Iunie N. I. FOTOESCU LA ELEFANT (fost N. Ioanid & Comp.) No. 3. — Strada L­o cant.— No. 3 an sosit şi sosesc zilnic APE MINERALE din toate sursele din ţară şi streinetate comandele se efectuază în totă ţara Preturi moderate j» mmm Fabricată la Turnu-Severin Soseste în toate zilele la: BERAEIA de BIE­ST ii A DA A CA DL 111 EI, casa Steiner.­­Halla 45 He Hani, paharul 25 ie Hani— I Lacul Sărat I Grai Hotel fun fioM (Situat în cea mai turna posiţie) Aducem la cunoştinţa Onor. Public visitator, că hotelul nostru posedă odăile cele mai confortabile bine mobilate şi în cea mai perfectă curăţenie, le închiriem cu preţurile cele mai moderate cu se­zonul sau cu luna. Restaurant francezo-român şi orhestră. ______Proprietar C. Popescu, Brăila. Zam­fla la „FORTUNA.“ M. L. ESKENASY Bucureşti str. Smârdan, 6 Efecte publice, schimb de monezi, avansuri pe de­­posite, leşuri în rate în con­­diţiuni convenabile, etc. La ls/80 Iunie a. c. tra­gerea leşurilor „Prestito iiordinato“ 1 los 14 lei, 10 lesuri ISo lei, sau un les în 4 rate a 4 lei, 10 losuri în la rate a 15 lei cu dreptul de participare­­ pe la plata primei rate. Prospecte detaliate gratis şi franco Noul magasin de confienta PANZARIE şi LINGERIE No. 54, Strada Lipscani, No. 54 “Ila Fiebada“ Mare depou cu Olande de Romburg, Bie­lefeld, Irlanda, Belgia şi de ciarciafuri, chifon, creton, Madapolam, indian, Melino, pichet, pânze de mese, şervete, saltele, prosoape, mese şi şervete de Olandă. Batiste în dife­rite culori pentru cămăşi cuverturi de pat şi mese, plapumi de pichet pentru vară Mare depou cu perdele naţionale (Por­tier) în diferite culori. Trusouri şi Linge­rie pentru dame şi bărbaţi. Se primeşte şi comande de ori­ce rufărie şi trusouri Asortiment de broderie şi dantele. Praţuri moderate şi fixe. Cu toată stime Mihailescu et Co. 91 ar­ele arele areleS higienic higienic higienic 6, — Strada Testei, — 6 .Apa filtrată curgătoare. BUFET - BUFET - BUFET Deschis în toate zilele de la 6 - 8 ]/2 dim. 11 —10 noaptea. PENTRU BARBATI de la 8 la - 11 dimineaţa PENTRU DAME Lecţii de înotat­e... Marculescu CASA DE SCHIMB 47,­Calea Victoriei,—47 lângă Poarta hotelului Otetelechano împrumutul de bani pe amanet şi ori­ce valori cum şi cesiuni de chirii cu interese modeste la DOCTORUL ERDREICH S’a mutat Strada Vestei No. 5. D-r MAMEAmBA Consultaţii de la 4 —­6 p. m. Calea Victoriei Ho. 193. Un om de afaceri, cu întin­se cunoştinţe de comptabili­­tate în partidă dublă. Agricul­tură sistematică, Mori, Vamă, Expediţiuni, Accise şi ori­ce alte antreprise, caută ocupa­­ţiune. Special în afaceri co­merciale. Bune referinţe. Pentru primele 2 luni de seraciu nu primeşte salariu. Preferă un com­­pto­r din Ca­pitală sau­ din apropiere, plă­tit cu 150 lei pe lună. Alt nimic. FLOREA ANTONESCU Strada Icoana, 47. De la 31 Mai. S’A DESCHIS DROGHERIA ROMANA D. V. Păcăţeanu & Ooi? Strada Doamnei, Palatul Nifon. Bogat asortiment de produse chi­mice. Specialităţi farmaceutice. APARATE şi reactive chimice. Parfumerie. Tot­­ul de articole hygienice. DEPOSIT special de obiecte de pan­sament. APE MINERALE din toate sursele. Serviciu prompt şi preţuri moderate. A A A Vedre vin vechiu negru sunt de vânzare in dealu maro. Ca­­rk 111111 litate superioară. Doritorii se PilPiflf vor adresa la D-l Ioan Panai- Vf vf V v tescu în Urlaţi Gara Albeşti. m ALCOOL CDBfCFT rafinat walls I destilat 1. 80 „ Se găseşte în mari cantităţi la cofetăria TINASE CRETULESCU ■S I Strada Carol No. 47 (la înger)— Doctoral STEME CIUBODKA2.­ Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medi­­cale şi medici specialişti din Viena._______ Soarele sifilitice NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Vindecă după cele mai noi me­tode radical fără durere şi im­­pedicare, după experienţă de 19 ani. Specialist In boaie lumeşti. Dr. THOR Strada Emigratai No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi (Tramvay) Consultaţii da la 10 dim. nana la 6 seara Loc separat de aşteptare pentru fie­care. Lichidaţiune totală In prăvălia din calea Victoriei No. 72, lângă magazinul Djaburov, se vinde­ garnituri pentru salon, odăi de culoare’ paturi, oglinzi, brâuri, diferite tablouri’ lucruri de artă şi altele. Vânzarea se face cu 25% mai putm­ de­cât costul la fabrică. ANUARUL R­O­MANIEI ALMANACH DE ADRESELE DIN BUCURESCI ŞI DISTRICTE pentru Comerciu, Industrie şi administraţiunile etc. etc. VOLUM DE 800 PAGINE IN 8° MARE PREŢUL 5 LEI Editor-proprietar : OI I. DELATTRE De vânzare la toţi librari şi la Biurouî Anuarului Strada Clemenţi, No. 2 (CaSa M. 8. Begeluî) 1 —= VlS-A-VlS DE PALATUL REGALS— BEHE BERE BERE Jamali-ă Knglezese Ananas Vanilie de vin 2. 40 litru 1. 80 „ 3. — „ 3. - „ 2. 40 „

Next