Adevěrul, ianuarie 1891 (Anul 3, nr. 708-730)
1891-01-28 / nr. 728
ANUL til-No 728 ÜMftséi®asÍ §H Bani ABONAMENTELE INCET LA 1 SI li ALE FIECAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUXA ’NAINTE In Bucurescî !i casa Administrației Din Județe și Streinaetate prin mandate postale. Un an in țară 80 lei, in streinătate 50 Şase luni ,15 „ „ . 25 Lei luni „ 8 „ , , 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vânzare cu numărul la bioscul No. 117, Boulevard St.-Jeichel. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZÄ LUNI şi MARŢI 28—29 IANUARIE 1891 Numerul IO Bans ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direct la administrație. Din PARIS langolta Liberă, C. Adam Din STREINETATE, direct nistrație și la tpațji Oficiile de publicitate. . !» V», • • ‘ -.*A Anunciuri la pagina IV j,i ©,30 b, tftfb i ■ ¡ * S.2 2,— JoJ L.»t « B j «5 *«'-» Și— Idl j,j Inserțiunile g| Reclamdp 3 Ici rândul ;i. ti» IIUMER VECINJO ADM1M1STRAȚIA s Strada Nouă, IO Director politics ALEI. V. BELDIMANU REDACTIA s Strada Rouă, IO Să te ferești, Rumane! de cuiți strein in casă. V. Alexandri. IERI ŞI MAINE Sfârşitul crizei în Italia 0 NOUA ÎNTREBARE DĂRNICIA REGELUI Revoluţia din ICili ---- |_ ROMANII şi MAGHIARII ----------------------CV/*MÎ)CV/*---------------------MORŢI ŞI VII Bucureşti 28 Ianuarie 1891 Ieri şi Mâine Izbânda pe care guvernul a avut-o eri cu ocaziunea alegerei unui deputat al colegiului al 2-lea din Capitală nu î l îndreptăţeşte a fi mândru. Nu se poate tăgădui că victoria morală a fost din partea opoziţiunei. Din 4359 votanţi, 2,200 au votat pentru candidatul oficial, 2,125 pentru candidatul opoziţiunei şi 34 voturi au fost anulate. Prin urmare D. Popovici a fost ales cu o majoritate de 75 voturi. Slabă izbândă pentru un guvern, când el nu poate obţine în cel mai mare colegiu al Ţărei decât o asemene majoritate. Şi mai ales când te gândeşti că în această majoritate sunt cuprinşi mai multe sute de funcţionari ai Primăriei şi ai poliţiei, când se ştie că de două săptămâni toată maşina administrativă era pusă în mişcare în favoarea candidatului guvernamental. Cu toate acestea avem un mic progres de înregistrat. Acte de violenţă au fost puţine. Afară de mici încăerări în secţiunile de la Tunari, de la Polizu şi din şcoala Clemenţei, liniştea a fost perfectă. Ingerinţa administrativă s’a exercitat prin urmare cu mai puţină brutalitate. Nu e vorba, acest progres îl datorim în mare parte atitudinei energice a opoziţiuneî care era decisă a respunde violenţelor tot prin violenţă. Or cum o fi, suntem însă datori a constata că scenele de sălbăticie la care toată lumea se aştepta, nu s-au produs. Atât mai bine ! Din punctul de vedere politic, alegerea de ieri va avea de sigur urmări însemnate. Partidul liberal-naţional a dat o dovadă strălucită de vitalitate şi de bună organizare, luptând cu bărbăţie sunt’un colegiu în care se credea că guvernul este atot putinte. Ruptura intre tabăra guvernamentală şi partidul liberal-conservator este iremediabilă, căci liberalii-conservatori au votat alături cu liberalii naţionali şi pentru D. Nicolae Pleva. Se va vedea în curînd dacă această conlucrare a ambelor vechi partide a fost numai momentană sau dacă dînsa va deveni o coaliţiune îndreptată contra guvernului personal. Dacă am judeca după mersul firesc al împrejurărilor, ar trebui să credem că o asemenea coaliţiune se impune. Dar nu trebue să uităm că avem a face cu viclenia lui Carol I care va întrebuinţa toate mijloacele de corupţiune pentru a o împiedica. Şi se ştie cu ce dibăcie El mănueşte intriga politică. Pentru Carol I lucrul de căpetenie în acest moment, cestiunea la care se gândeşte zi şi noapte, este aceea a aniversarului de la 10 Mai. El nu’şi face iluziuni asupra sentimentelor poporului român în privinţa Sa; cu toate temenelele curtezanilor şi ale măgulitorilor interesaţi, Carol I ştie ce’l aşteaptă. Şi chiar dacă n’ar şti, ar avea o dovadă pipăită în indiferenţa absolută ce se manifestă în Ţara întreagă, când e vorba de a serbători ziua de 10 Mai. De manifestaţiuni spontanee de bucurie şi de devotament, ca acele ce se produc în Ţările unde Capul Statului face parte din naţiune şi împărtăşeşte atât durerile cât şi bucuriile ei, de asemenea manifestaţiuni l’a ferit Dumnezeu pe Carol I. El o ştie atât de bine încât s’ar mulţămi cu o serbare oficială a aniversarului din 10 Mai. Dar şi această solemnitate rece şi searbădă va fi cu greu de organizat fără incidente neplăcute, dacă situaţiunea politică de astăzi nu se va schimba. Este cu neputinţă ca partidele cele vechi ale Ţarei să primească a lua parte la serbătorirea aniversarului unui fapt istoric pe care ei lau săvârşit, în momentul când Suveranul pe care ei l’au pus pe Tron, îl calcă în picioare cârmuind Ţara cu o gaşcă eşită din anticamera Palatului. Carol I le ştie aceste toate. Da aceea credem că El se va încerca încă o dată a împăca lucrurile, încredinţând prezidarea serbărei din 10 Mai unui guvern mixt şi împedecând prin aceasta coaliţiunea între partidele vechi. Şi teamă ne e că atât liberalii naţionali cât şi liberalii-conservatori vor cădea in cursă. Ziua de 10 Mai va trece cu chiu cu vai şi la toamnă iscusitul Scamator încoronat va găsi un mijloc de a reveni la sistemul Său de guvern personal. Dunăreanul. •------------------------------- - - TELEGRAME VIENA, 27 Ianuarie.— O întrunire a membrilor din Stângele germane s’a ţinut sub preştdenţia D lui Plener. Ea a adoptat cu unanimitate un manifest electoral care zice că cea d’intâi condiţiune, pentru ca Germanii să reintre în posesiunea influenţiilor politice, este unirea tuturor deputaţilor germani, din toate ţările monarchiei într-un singur partid. Manifestul enumeră reformele de îndeplinit şi insistă asupra alianţei cu Germania. BERLIN, 27 Ianuarie.—Poliţia a interzis reprezentaţia Sonatei lui Kreutzer dramă care trebuia să fie jucată astă-seară la Teatrul Reşedinţei. ROUEN, 27 Ianuarie. —• Teatrul din Rouen a dat Lohengrin de Wagner. In’asistenţă se găseau toate notabilităţile oraşului şi cea mai mare parte a criticilor de muzică ai presei parisiene. Opera a avut un succes foarte mare; nu s’a întâmplat nici un accident. MADRID, 27 Ianuarie. — Prefectul de poliţie a autorizat pe republicani să rânduiască un manifest în onoarea D-luî Salmeron, care soseşte azi. Ştirile crizei ministeriale sunt neîntemeiate. ^ Sfârşitul crizei în Italia ROMA 27, Ianuarie. — Criza este considerată ca terminată; ştirile date ieri se confirmă. — D. di Budini va avea prezidenţia, afacerile streine şi interimul Marinei, D. Branca lucrărilepublice şi interimul pozelor şi telegrafelor ; D. Colombo, Finanţele, Senatorul Ferrari, Justiţia. Instrucţiunea publică s’a oferit senatorului Villan, care este aşteptat azi la Bemna. Dacă şi acesta primeşte, ministerul va fi anunţat îndată în mod oficial şi miniştrii vor depune jurământul mâine după amiazi. D. Crispi a luat concediu azi în modul cel mai afectuos de la amploiaţii săi de la afacerile streine şi de la Interne. -------.—_— ..- —■—— e diția AvrEiA O noua Astăzi avem un ministru titular la Culte şi instrucţiune publică, întrebăm clar: Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2(14) Iunie 1866 adresată Ministrului de culte O. A. Rosetti f publicată în „Monitorul“ cu STr. 118 ? Care este aşezmnentul de bine facere fondat cu această sumă ? Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astâ-zi suma dăruită? ------------ ------------- Dărnicie regală Nu ne putem plânge că iubitul nostru monarh nu este darnic. El totd’auna s’a interesat şi se interesează de mersul şi de prosperarea şcoalelor naţionale, ba merge până acolo în cât face chiar sacrificii. Da, sacrificii, menţin cuvîntul mai ales că acum de curând a dat o nouă dovadă „eclatantă“, cum ar zice o oficioasă. Toată lumea a citit prin gazete că D. I. Calinderu, în numele Regelui, a trimes D-luî Mărgărit —vestitul inspector al şcoalelor din Macedonia — un număr de trei sute de portrete ale Regelui şi ale augustei pulv --r - ca, \7Cr împărţi la diferitele şcoale de acolo ,! ce mai e de zis despre dărnicia regală ? In loc să se fi gândit a trimete copiilor macedoneni un număr de cărţi, Harpagonul nostru încoronat le-a trimes portrete, ca să-î cunoască mutra. Se înţelege, înotăm în fericire şi belşug şi nu mai rămâne acum decât ca în părţile unde se află suflet românesc să se întărească sentimentul dinastic. Nu e prost Pygmalion. A. BALOTAGIILE DE ERI BUCURESCI Colegiul al IIlea de deputaţi Secţiunea 1 la Primărie Presida D. G. Bagdat Linişte. Alegători înscrişi 974 aü luat parte la vot 409 aü întrunit : N. Fleva 264 Andrei Popovicî 145 A fost linişte în tot timpul votului, însă seara când au început a se concentra bandele poliţiei, a început un sgomot infernal şi mai mulţi agenţi provocatori veneau în sală şi coutau pe câte cineva pe care cereau să-l dea afară şi apoi val de pielea lui. Un nenorocit a fost bătut foarte crunt pe scară. El a fost dus la spital. Pe la orele 10 bătăuşii rămaşi stăpâni pe sala primăriei ordonau să li se dea un Domn Ciupescu spre a’l bate. A trebuit să’l ascundă în cabinetul secretarului primăriei spre a’l scăpa. D-l Economu, magistrat la curtea de apel şi preşedintele biuroului de la maidanul Dulapului, a fost îmbrâncit pe scară şi dacă un grup de ziarişti nu’l scăpa, desigur c’ar fi fost bătut. Cu toate aceste scandaluri a fost o mare linişte în comparaţie cu ceia ce se aştepta că se va face. De asemeni armata era gata în orice moment să interne. Pronunţându-se rezultatul votului, D-l A. Popovici a spus câteva cuvinte de mulţumire. Secţiunea II la Clemenţa Presida D. A. Atsnasovici. Alegători înscrişi 956 , au luat parte la vot 360 au întrunit: N. Fleva 162 Andrei Popovici 138 De dimineaţă a fost o mică păruială, dar lucrurile s’au liniştit şi certurile au urmat. Secţiunea III la Tunari Presida D. Cuculi. Alegători înscrişi 694 au luat parte la vot 345 au întrunit: N. Fleva 137 Andrei Popovici 208 De dimineaţă de tot oamenii primăriei ocupaseră intrarea şcoalei şi impedicau pe alegători să formeze biroul. Din această pricină o luptă s’a încins şi câteva bastoane au sburat în aer. Spre a se stabili liniştea, a trebuit intervenirea unui inspector poliţienesc şi a unei companii de sergenţi de oraş. Spre a se curma scandalul, a trebuit să se evacueze curtea şi fiecare alegător să se ducă la vot când era chemat de afară. Secţiunea IV la Silivestru Presida D. Iulian. Secţiunea V la Polizu Andrei Popovici 204 Unde inspectorul Creţu pusese bătăuşii săi Dumineca trecută să facă scandal, lucrurile au mers in linişte până după prînz. Pe la orele unu însă, a început o mică bătae, căreia i-a urmat o alta din care un nenorocit a eşit cu capul spart şi a fost dus la spital. Ceata inspectorului Creţu, încurajată de acest succes, pe la orele cinci seara, a pro j'jg uu ififsTa "spi tal într’o stare disperată. Nenorocitul avea capul spart în mai multe locuri de ciomegile bătăuşilor şi faţa ei era plină de sânge. Secţiunea VI la Cuibu cu Barză Comisarii nu lipseau, dar a fost linişte. Secţiunea VIII la Maidanul Dulapului Prezida D. Economu. Aci se concentraseră forţele guvernamentale, se făcuseră un fel de coridor de scânduri pe scară spre a nu se face înghesuială. Aci mai mulţi funcţionari ai Primăriei veniseră de dimineaţă să voteze. Făcând gălăgie că nu e ora 2 spre a vota, fiecare funcţionar îşi arăta certificatul că nu mai este în slujbă. Secţiunea IX la Cărăşescu Presida D. Duca. Afară de mici ghiontieli a fost linişte. Aci un funcţionar al Primăriei împărţea buletine în faţa lumei fără nici o teamă. Secţiunea X la Lucat Prezida D. Eustaţiu. A fost linişte. Toma Lerescu, agentul Primăriei, umbla cu buletine în mână şi le împărţea. RECAPITULAŢIE Votanţi 4359 Alegători înscrişi 544 aü luat parte la vot 280 aü întrunit: N. Fleva 143 Andrei Popovicî 137 Un alegător a rupt un afiş şi a fost arestat însă mai pe urmă a fost liberat. Prezida D. Gr. Petrescu. Alegători înscrişi 796 aü luat parte la vot 378 aü întrunit: N. Fleva 164 Prezida D. I. Cerchez. Alegători înscrişi 796 au luat parte la vot 378 au întrunit: N. Fleva 170 Andrei Popovicî 208 de asemeni a fost linişte. Secţiunea Villa Antim Prezida D. C. Câmpineanu. Alegători înscrişi 997 aü luat parte la vot 596 aü întrunit: N. Eleva 262 Andrei Popovicî 304 Alegători înscrişi 993 au luat parte la vot 706 au întrunit: N. Eleva 378 Andrei Popovicî 328 Alegători înscriși 973 aü luat parte la vot 547 aü întrunit: N. Fleva 275 Andrei Popovicî 272 Alegători înscriși 631 au luat parte la vot 326 au întrunit : N. Fleva 170 Andrei Popovicî 156 Au întrunit în total: N. Fleva 2125 Andrei Popovicî 2200 Antilate 34 PROCLAMAREA SCRUTINULUI La orele 11 şi min. noaptea, preşedintele biuroului central proclamă pe Andrei Popovici deputat al col. 2 de Ilfov. ROMAN Colegiul I de deputaţi Voturi exprimate 112 au întrunit: Temistocli loan, guv. 48 A. Docan, lib.-cons. 49 ales MacarovicI 5 Anulate 10 Râmnicu-Sărat Colegiul I comunal Lista Blasianu, guv. 78 vol. aleasă. Lupescu, opoz. 47 Robescu 11 Mephisto. -este-»-1-86-Revoluţia din Chili NEW-YORK 27, ianuarie.—Telegrame din Lima, datate de Vinerea trecută, dau ştiri din Valparaiso; membrii congresului cari n’au fost arestaţi se ţin ascunşi. Valparaso este blocat de la 1 Februarie de către nsurgenţii cari au pus mâna pe 3 corăbii ale societăţii de navigaţiune Chiliană şi pe un încrucişetor nou sosit din Europa; el şi-au procurat muniţiuni, au distrus podurile din Sudul lui Valparaiso ca să taie provisiunile şi cărbunii oraşului. Reprezentanţii străini, afară de acela al neliterei au refuzit de a recunoaşte insurgenţilor dreptul de a bloca aceasta. Deoarece guvernul dispune de 28.000 oameni se crede că succesul final îi va aparţine. Băncile au refuzat de a împrumuta ^îhcm^WWasurni bUHL jJUUO. Din zi în zi se aşteaptă la un atac al oraşului din partea insurgenţilor. Iquique este blocat încă , guvernul de acolo are 1000 de oameni de trupe credincioase dar este probabil că orașul va trebui să se predea din cauza lipsei de previziuni. Se asigură că s-au trimes trupe ca să reia La Serena. Populaţiunea Capitalei Primind anuarul statistic al capitalei, pe anul trecut, ne mărginim deocamdată la reproducerea câtorva cifre interesante. In privinţa învăţămîntului din 194,633 suflete cari compun populaţia capitalei, numai 20,935 au studii mai întinse , 60,389 au câteva clase primare , iar restul de 102,870 nu ştiu carte de loc. Ca notat e că în numărul celor cari ştiu carte, intră şi cei 8,794 oameni cari compun garnizoana Bucureşti. In privinţa naţionalităţeî, numai 137,448 sunt români iar restul e compus din evrei, în număr de 17,044, apoi descrescând : greci, bulgari, italieni, francezi, ruşi, şerbi, turci, etc. Nemţi nu sunt mai puţini de 23.114. Dar e adorabilă statistica atunci când spune pe de o parte că sunt 17,044 locuitori de naţionalitate israelită, iar pe de altă că sunt 23,887 de religie mosaică! Cu alte cuvinte că sunt aproape 7 mii de români şi alte naţionalităţi cari se închină lui Moise !? Nu cumva în numărul acestora intră şi autorul statisticei ? Altă curiozitate se arată la capitolul protecţiunilor, unde vedem că deşi nu sunt decât 23.114 nemţi şi unguri, se bucură de protecţia Germaniei şi Austro- Ungariei 24.242 locuitori. Cum se face asta ? Se vede că mai sunt şi români cari se bucură de protecţia Germaniei. Probabil In numărul acestora intră şi D-nii Maiorescu, Carp, Miniştrii, Regele, Regina şi nepoţelul Friţ, etc. In sfârşit are şi capitala Belgiei orientului (?) 150 liber-cugetători declaraţi, deşi în realitate numărul lor e