Adevěrul, iulie 1891 (Anul 3, nr. 872-900)
1891-07-31 / nr. 900
2 ova noastră ca să ne dai o doză de moralitate, nou, pe cari ne crezi imorali şi necinstiţi şi inculţi?... Dar ceea ce nu poţi înţelege D-ta, D-le Primar, este că de ce nu precisez fapte, adică că de ce nu spun de exemplu că în cutare dosar, fila cutare se găseşte veri un compt fictiv care v’ar pune pe gânduri, sau că cutare cumpărătoare ori afacere s’a făcut în mod incorect şi ar atrage dupe sine chemarea D-tale într’o altă funcţiune mai puţin lucrativă ca cea de azî. Ce naivitate din parte-ţi, D-le Primar! Ar fi întocmai ca şi cum prefectul de Tulcea ar trimite lui Licinschi, ori guvernul Turcesc lui Athanase o scrisoare cam astfel scrisă : Vezi că în cutare zi la cutare oră, să te găsesc în cutare loc, unde voia veni cu călăraşi să te prind... (pardon de comparaţie). Mai vorbeşti, Domnule primar, de stima cetăţenilor Craioveni, până să spui că legalminte nu eşti primarul Craiovei, fiindcă alegerea D-tale s’a făcut cu forţa contra dorinţei orăşenilor şi contra disposiţiunilor guvernului. Aşa e că de când esistă Craiova nici o dată alegere mai murdară şi mai odiosa nu s’a văzut până la alegerea D-tale? Dacă în acele momente, prefectul Economu şi ar fi înţeles midunea lui n’ar mai fi azî prin Craiova noastră, ci.... Mai vorbeşti de alegeri! că eu n’am reuşit să mă aleg deputat. Ori care altul ar putea să vorbească de ultimele alegerii, numai D-ta nu; căci metoda de imoralitate şi şarlatanie politică ce ai întrebuinţat, va rămâne memorabilă printre Craioveni. Ai tărît în noroiu mandatul de primar al Craiovei, când ai pornit din cârciumă şi ai impus cărciumarilor să dea ţăranilor alegători măncare şi multă băutură ca să poată apoi să te voteze!! şi când cetăţenii Craioveni ’ţi au presintat corupturile i-ai dat afară!!! D-ta vorbeşti de lumina electrică ? Se vede treaba că nici până azi n’aî ajuns să pricepi serviciul imens ce eu am adus Craiovenilor mei; nu cumva tot vezi şi azi beneficiul real ce ai fi putut trage atunci din această afacere ?Când eu mă găsesc alături cu Craiovenii de de inimă toţi în frunte cu un Nae Popp, şi D-ta condamnat de justiţie ca să ne plăteşti până şi daune interese înţelegi bine că Craioveni nu pe D-ta te vor iubi, ei te dispreţuiesc zilnic cum bine vezi, ori poate te supără cele 300 voturi ale mele de la colegiul II-lea de Cameră, adică ale orăşenilor Craioveni ? Aceasta nu trebuie să te supere, căci ai smuls şi D-ta ţăranilor 900 voturi cum Craiovenii ştiu foarte bine... In resumat, D-le primar, azi în Craiova opiniunea generală e că oraşul nostru se găseşte insultat având ca primar al său pe un om cu un trecut şi present odios şi corupt, oraşul Craiova a eşit din lângezire şi el cere dreptate. Guvernul de azi, şi în special Dorinu Lascar Catargiu, dacă crede că un om de pripas ca D-ta, care ai păscut timp de 4 ani de când ai intrat în Craiova politică (auzi Ilie şi om politic), cinci feluri de ierburi, ’i face cinste, să te ţie; noi însă Craioveni! de baştină, caii ne iubim şi ne respectăm oraşiul şi leagănul părinţilor noştri, ’ţi vom resplăti în curând insulta, corupţiunea şi demoralisarea ce au introdus în oraşul nostru o dată cu venirea D-tale aici. Nu uita, D-le primar, că cel care a întrebuinţat peruca şi hainele pe pahont ca să fugă din arestul poliţiei francese, se va găsi într’o zi, aceia foarte apropiată, când să ’şi zică: Şi eu credeam că la Craiova voia putea trece de om... iubit după ce am aruncat la frontiera francesă, peruca blondă și gulerul cernit!!!.... Inginer V. Ștefânescu. Craiova 26 Iulie 188i. SUVERANELE FUMĂTOARE Un jurnal strein a făcut o mică cercetare asupra obiceiurilor suveranelor Europei. Din această cercetare reese că împărăteasa Austriei fumează pe zi de la treizeci până la patruzeci de ţigări de tutun turcesc. Pe masa sa stă toată ziua o cutie de argint cu ţigări şi o farfurie de aur pentru cenuşe. Ţarina are şi dânsa o mare poftă pentru tutun, dar nu fumează decât în buduarul său, care este împodobit cu nişte superbi palmieri, înfăţişind astfel în miniatură, una din cele mai frumoase săi din Alhambra. Regina Margareta fumează, şi chiar mai mult, dar numai când este singură. Regina Regentă a Spaniei consumă foarte multe ţigări de tutun Eghiptean. Regina Natalia a Serbiei fumează fel de fel de tutunuri, din care are o colecţie întocmai ca şi Regina României. Contesa de Paris nu găseşte nimic bun decât tutunul de Havana şi fica sa, Regina Portugaliei îşi aduce ţigările din Dresda RECOLTA LONDRA, 29 iule. — Standard află din New-York, că recolta Statelor Unite se urcă la 75.000.000 octolitre, din care 25.000.000 sunt destinate exportului. La Sicago este înmagazinat de 7 ori atâta grâv și de 5 ori atâta secară decât în 1890 fără ca să fi produs vreo scădere considerabilă. PETERSBURG, 29 iulie.Monitorul fnanciar anunţă că nu este vorba de o ordonanţă care opreşte exportul grâurilor, iar reaua recoltă a câtorva districte va avea ca consecinţă de a îngriji aprovizionarea acestor districte, şi prin urmare, a fi nevoe de a aduce restricţiuni exportului. MERCURI, 31 IULIE 1891 * * Cadavrul nenorocitului Gogu, a fost înmormântat ori dupe ce i s’a făcut autopsia. Iohan Weis e de vr’o 40 de ani, are o figură respingătoare. E nalt, poartă nişte favorite numai cât obrazul şi vocea-i e neplăcută. George Reiner: Este nalt, are o barbă blondă mai mult roşie şi înfăţişarea e i este şi mai neplăcută. E greoiu şi vorbeşte apăsat, aspru şi răguşit puţin. E destul de puternic şi ar fi putut să înăbuşască pe victima sa strîngînd’o în braţe, el este în vârstă de aproape 50 de ani. Marin Neculae de vr’o 16 ani. Statură puţin desvoltată. Ochii vii, nervos. A conceput crima spre a se resbuna de prostul tratament şi de bătăile suferite. Domnul doctor Minovici a păstrat capul şi coastele unde victima a primit loviturile şi după ce le va prepara le va păstra în muzeul criminal, aceste probe ale înfiorătoarei crime. Ele vor fi arătate juraţilor ca probe convingătoare. Mephisto. Parchetul din Iaşi a primit ordin de la D. Exarcu, ministru ad-interim al justiţiei să facă ancheta la Iaşi asupra forţei consulului Pietschka şi să nu ţie seamă de opunerea consulului german. * OTOitMATirai ---------- s DIN CALEA ROŞILOR Amănunte noni Asasinii au mărturisit că după comiterea crimei, ar fi voit să ucidă pe băiatul care le dase ajutor temându-se ca el să nu ’i trădeze. Rennes n’a voit însă, ş’apoi împrejurările faceau ca planul acesta să nu reuşească şi din această neînţelegere a celor doui asasini băiatul Marin Dumitru a scăpat. Pe când un sergent îl ducea la poliţie din ordinul Procurorului care ancheta faptul, băiatul întreba mereu : — Ce-o să ’mi facă acolo ? Sergentul i-a spus că o sâ’l întinză la maşină, o să’l puie la caznă şi alte multe fantezii de acestea, cari îl îngroziră peste măsură şi la poliţie, când D-l Inspector Florescu i-a făgăduit că dacă spune că ştie nu -i face nimic, el a preferit să facă declaraţia pe care am publicat-o în numărul nostru de ieri. Cei doi asasini, Weis şi Reiner, au fost prinşi pe la locuinţele lor fiind siguri că băiatul nu-i va denunţa. Duminecă Weis, se duse la birtul ovreiesc din strada Şelari şi Covaci şi dete o cutie pecetluită birtaşiţei zicând s’o ţie câteva zile că are treabă să se ducă la un loc cu stăpânul său. In acea cutie erau lucruri furate de la victimă. Cutia a fost luată de către poliţie. Toporul şi cuţitul lui Reiner au fost găsite în puţul său din curte, împreună cu iataganul adus de către Weis. Amanta lui Reiner se află şi ea depusă şi a mărturisit că ea a ajutat să se ascunză banii în turnura rochei. In urma măturisirilor complecte, făcute în faţa judecătorului de instrucţie D. Stătescu, au fost depuşi. — Dacă, în această ţară, s’ar aplica Rgea în toată rigoarea ei, doctorul Rosenthal din Iaşi ar trebui dat în judecată. Nu ştie oare D-sa că nimeni nu are dreptul de a se atinge de un cadavru, fie el rezultatul unei sinuideri sau al unui asasinat, înainte de sosirea unui membru al parchetului ? Nu ştie oare D-sa cu nici un nedic nu are dreptul de a constata prin un visum repertum cauza unei norţi violente, decât în faţa unui membru al parchetului ? Cu ce drept doctorul Rosenthal redactat visum repertum constatând că moartea defunctului consul austro-ungar Pietschka este reuitatul unei sinucideri ? O repetăm, dacă legea se aplică n această ţară, parchetul de Iaşi rebue să-’şî facă datoria, şi să dea in judecată pe doctorul Rosentha —*— întrebăm pe Dl Duca, directoru general al Căilor Ferate, cum se face că unii frânări şi macagii nu primesc leafă mai mult decât 57 lei pe când în buget sunt trecuţi cu 75 lei ? In privinţa scandalului de la Preleal, aflăm că autorul rănitei, funcţionarul ungur Ortopan, a fost prins şi arestat de guvernul ungar. El va fi dat judecăţei. Poliţia berlineză a confiscat în toate librăriile o broşură în versuri stitulată : împărate, dă-ne pâine ! Autorul, D. Florian Geyer, e conservator. In această broşură el descrie situaţia critică, care a rezultat din scumpirea materiilor alimentare. Aflăm cu părere de reu ca D-l Brâtianu este bolnav. D-nul Dr. Kalinderu a fost chemat în grabă. Dorim grabnică însănătoșare bătrînului liberal. —*— Rugăm pe D. Director al căilor erate să pue la rezon pe șeful gareî Comarnic care știindu-se protejat, este foarte obraznic cu toate persoanele care au nenorocirea de a avea afaceri la gară. Vom reveni până când D. Gh. Duca se va hotărî a nu-l mai proteja. Un martor ocular ne scrie că la darea la ţintă a călăraşilor din Galaţi, din cinci cartuşe câte trăgea un soldat, era mare minune când lua foc două, un ofiţer întrebat respunde că aşa se întâmplă întotdeauna. —*D-nul Dr. I. Kiriac va inaugura serviciul său de chirurgie de la Spitalul Filantropia, Joi 1 August, când va fi şi o lecţie de deschidere asupra pansamentelor antiseptice. In acest serviciu se va face Lunea, Mercurea şi Vinerea operaţiuni. Marţea clinică la patul bolnavilor. Joia şi Duminica lecţiuni la amfiteatru. —TV— Sentinţa prin care căpitanul Ghelt a fost condamnat la cinci luni închisoare s’a casat, procesul se va judeca din nou de tribunalul militar din Galaţi. Operaţiunile cerealelor în portul Brăila pe ziua de 27 Iulie 1891: Gráű de 58’U lbr. 14.25, gráü de 56 lbr. 13, gráü de 577* lbr. 13.50, gráü de 58 lbr. 13.60; porumb de 60 lbr. 10.10, porumb de 59 lbr. 9.80, porumb de 61‘A lbr. 10.25; orz de 47 Vz lbr. 8.10, orz de 47 lbr. 8.10, orz de 46'/2 lbr. 8.05, orz de 451/. lbr. 8, orz de 44 lbr. 7.10; orzoaică de 47 V*. lbr. 8.6715. Cereale în depozit pe apă: grâu nou, 125.000 hect.; porumb 54.000 hect.; rapiţă 7.900 hect. Pe uscat: grâu nou 131.000 hect.; porumb 125.000 hect.; orz 6.300 hect.; rapiţă 21.000 hectare. **Ore de lucru la ministerul de resboiui sunt de la 7 dimineaţa până la 12 şi jumătate ziua. înştiinţăm dar pe persoanele cari au afaceri cu acel minister ca numai la aceste ore îşi pot regula afacerile. Administraţia „ Adevărului “ roage pe toţi abonaţii săi din judeţe, cărora li s’a făcut cunoscut expirare abonamentelor D-lor, să binevoiască a se grăbi cu preînoirea lui, trimiţându ne costul prin mandate poştale, care se primesc la toate oncul postate precum şi la toate gările. Acei din Capitală sunt rugaţi a’i achita în mâinile încasatorului nostru contra exberărei chitanţei tăiate■ din matcă Administraţia ziarului „Adevărul” roagă foarte stăruitor pe toţi cititorii sei cu numărul să nu plătească nic câini şi sub nici un cuvint foia noastră mai mult de 10 bani. Vânzătorii noştri au deja un rabat de 25 la sută ceia ce credem că este prea destul. Mulţămim cu recunoştinţă persoanelor care binevoesc a ne aruta pe vânzătorii abuzivi. PE TIMPUL VE11EI Abonamente cu numărul la ziarul „Adeverul“ In toată Țara 10 bani foaia In Străinătate 15 „ „ tpf Aceste abonamente se plătesc tot-d’a una ’nainte. ZEXOUTXI în txtecia PARIS, 29 Iulie.—„Agenția Havas“ află din Constantinopol că tâlharii au răpit la 7 August lângă Heraclea pe D-nu Raymond, frances, care exploatează moșia Omurdja; logofătul său Ruffie a fost rănit în localitatea unde se oprise de curând trenul de Orient. Ruffe a fost liberat aproape îndată. El a adus D-lui de Montebello o scrisoare a D lui Raymond, care zice că tâlharii cer 115,000 franci de răscumpărare sub pedeapsă de a ucide pe prisonierul lor. D-na de Montebello a făcut îndată demersuri pe lângă Sultan și Poarta pentru liberarea prisionerului. Lista de subscripţiune pentru ridicarea unui monument naţional în oraşul Ploeşti, spre amintire vitejilor vînătorî din Batalionul al II, căzuţi în rezboiul din 1877 (78). (Va urma) Total . 404.00 TOUT-PAPtIS 0 SINUCIDERIIXPLICATA O dramă misterioasă s’a petrecut auim de curând în oraşul... pe care nu pot să’l spui, pricepeţi de ce. Nu voi pune nici în ce ţară se petrece scena : 0 Erancia, în Belgia, poate în tingaia; faptele sunt prea grave, ca să puem da loc la bănueli. Persoana care ’mi-a istorisit, mî-a arâtat un petec tăiat dintr’un jurnal, în care am citit: „Ia oraşul nostru s’a aflat cu uimirea D-l X„, a fost găsit mort, azi de dimineaţă, în odaia lui. Ţinea încă în ână revolverul cu care se ucisese. Pe foaie de hârtie, găsită pe biuroul lui, ran scrise numai cuvintele acestea : „Să nu fie învinovăţit nimeni de moarta mea.“ Se vorbeşte de o scrisoare scrisă unei rude bătrâne. „Nimic nu poate să lămurească aceală hotărâre fatală din partea unui magistrat stimat de toată lumea, a căruia arteră începută sub nişte auspicii străucite, era înfrumusețată de cea mai umplectă fericire de familie. „Se fac fel de fel de presupuneri. Se orbește de niște pierderi suferite la el din urmă Krach.“ — Krachul! zise persoana ce vorbia a căruia fisionomie se contracta dueros într’un fel de râs ironic. Krachul! cu bani pierduse, nenorocitul! Era ceva ai reu! Vrei să judeci ? * * * In 1885 omul asta era judecător de nstrucţie tot în oraşul acela. Un proces cu răsunet mi-a dat un fel de celebritate. Făcuse instrucţia cu aşa rigoare şi isteţime, că vinovatul fu descoperit, judecat şi osândit la moarte. Era, cum se zice, un magistrat cu viitor. Mai era şi băiat frumos , dar aşa ceva mai mult ca toate, energie şi deşteptăciune în fisionomie- Foarte căutat îa societate, făcuse cunoştinţă cu o văduvă cu două fete fru- FOIŢA ZIARULUI „ADEVÉRUL* ARSÉHE HOUSSAYE Lacrimile Jeaneî XVII (.8) In ajunul căsătoriei Ge, suferiţi o întrebă tînărul magistrat. Nu ştiu ce am. Haidem în florărie să mai respirăm puţin, căci aci e înăduşală. Ea îi luă braţul. Mai mult ca nici o dată simţi că acest om nu era trup din trupul ei, căci nemic nu-1 asemăna cu dînsa. Şi cu toate acestea gândea ea, e un om cavaler, are toate calităţile pe care le căutam la Marţial; trebue deci ca amorul să fie o crimă pentru ca să fie amor. In florărie D. Delamare spuse Jeanei vorbele obişnuite de dragoste şi care pe Jeana o aţâţaă în loc să o liniştească. Sunt încă oameni care cred că se poate triumfa asupra femeilor prin duioșie. — Vedeți bine, zise D. Delamare la urmă, că nu veți mai sta cu plăcere la petrecere; sunt mai mult de 11 oare, voiți să mergeți acasă ? — Da spuneți și mamei şi du-ne acasă. După 5 minute D-na d’Armaillac, viitorul soţ şi viitoarea soaţă erau într’o cârpea pe care Delamare o luase anume pentru orice împrejurare. El vorbi mult de pregătirile căsătoriei: totul era rînduit, la primăria şi la biserică. A doa zi joi trebuia să se căsătorească civil. Vineri se va prânzi îa familie Nu se va face în această zi căsătoria religioasă din superstiţie. Sâmbătă se va face binecuvântarea nuntei la St. Augustin. Jeana asculta nararea acestor pregătiri, fără să creadă un singur moment că ea se va mărita; de asemenea consfătuire n’a fost decât între mama ei şi logodnic; despre dânsa puțin îi păsa Când cupeaua s’a oprit la scară, tânărul magistrat voi să dea brațul Janei, dar Jeana ia scăpat ca o pasăre. Ii apucă iar mâna. — O Jeană, îi zise cu duioșie, luând; aere de adorație a’ai să mă dai totdeauna afară. . Ii sărută mâna, strângând însă într’un mod deosebit mâna mamei. — Mâne și apoi totdeauna. — Nici odată gândi Jeana. Și i se părea că a doua zi când D. Delamare va veni să o ducă la primărie nu va găsi de cât o moartă iar nu o femee. îndată ce Jeana era singură în odaia ei, scrise astfel lui Delamare: „Sînteți prea cavaler ca să nu ve deschid inima. Credeam că o să ve iubesc, ilar iată-ne în ajunul căsătoriei şi n’am pentru D-v de cât o adâncă stimă. Araorul nu este şi că sunt din acele care visam amor în căsătorie. „Dumnezeu îmi e martur că nu sînt vinovată dacă nu ve iubesc. Voiam să mă silesc la aceasta, n’am putut şi deci trebue să renunţ să mă mărit, din potrivă ar fi reu pentru amândoi. „Sunt preacinstită ca să joc o comedie, mai bine luaţi o femee care se potriveşte cu Div. N’am trimes scrisori de invitaţie de cât la prietenii noştri de aproape. rezii mâne dimineaţă şi spune-le ce voiţi; spuneţi-ie de-o pildă că, ,ei sunt coprinsâ de o boală ucigătoare. Cine şti e? adevgatele scrisori de invitaţie poate vor fi: 'Crispri de doliu. Adie, ori ce s’ar întâmpla nu mă priveşte. “ Jean. d}4-rmaillac„ Cum mântui de isprăvit scrisoarea,hemă slujnica, care o aştepta în odaea le îmbrăcat. —Ema, na, mâine această scrisoare la ra 7 trebue să fie la D- Delamare. Nici un cuvent să nu spui mamei, să nul spui că vrau să es, adă-mi repede rochea ••ea neagră. Și când rochia cea neagră i-a adus’o -•a o privi și apoi își zise —Adecă de ce să nu mă due cu rochia de nuntă? Se înbrăcă cu rochea albă. O expresie straniă trecu prin fața ei. îşi lua mantaua de blană, se învălui, îşi puse capişonul și eși. —Ei iaca așa, D-ra iar începe cu nebuniile zise slujnica. Abia era prin parmadlic și se întoarse. —Am uitat ceva. Deschise un spătar tainic de la măsuţa. Ia și luă trei sau patru perle. —Nu prea merge asta zise slujnica când remase singură, trebue să înștiințez pe cucoana. Dar își luă de seamă. — Ah, mie mi-i gust de somn acum. XVIII și totuși era frumoasă. Unde se ducea Dra d’ .Armaillac? Aţi priceput-o, în strada Circului, care o atrăgea ca o prăpastie. Era 12‘/2 când intră la Marţial. Negrul era veşnic acolo, credincios la postul lui. Oh, Doamnă, zise el Jeanei, ai făcut reu de ai venit în astă seară, pentru că D. Conte a pregătit un supeu. Uitaţi- vă la sala de mîncare. Jeana nu voi să se uite, încă odată fu străpunsă în inimă. —Ce zise ea, nu s’a sfîrșit încă, această fată voește să mă omoare. Ea își închipuia că era un supeu intim. Dacă ar fi văzut o masă pentru c ese persoane ar fi luat fuga. Dar ideia că Marguerita vă veni în astă seară cu amantul său n’o împedică a intra în odaia de culcare. —Aici va fi culmea petrecerei gândi ea. Când era la D-na de Tramont și văzu gălbeneala lui Martial, își închipui că fie acum îl câștigase și că el Îl va secrifica pe acea fată. Era faptul ultimului ei vis. — Sunt blestemată, nu pot face nici bine nici reu . Se puse la o măsuță mică la care scriea Marţial luă un condei şi scriea ca fulgerul de iute Marţial ceia ce faci acolea este nademn. Mă lipeşti pentru cea din urmă dată de la resemnarea de a mă arunca în moarte sau în iad. Vra să zică dragostea D-tale —Nu ştiu ce am. Aflem în florărie să mai respirăm puţin, căci aci e înădușeai^ (Va urma!