Adevěrul, septembrie 1891 (Anul 4, nr. 931-960)
1891-09-01 / nr. 931
ANUL IV. — Nr. 931. l1 UMĂRUL 10 BANÎ abonamentele ÎNCEP LA 1 Şl 15 ALE FIECÂREÎ LUNI şi se plătesc tot-d’a una 'nainte în Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judeţe şi Străinătate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 Ioi, în străinătate 50 Şease luni , 15 , , , 25 Trei luni , 8 , , , 13 Un an mer In Străinătate 15 bani MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZA EDITIA A DOUA Sa te fereşti, Române! de cuiti strein In casă. V. Alexandri. ADMINISTRAȚIA îll, ~ BULEVARDUL ELISABETA, •m Director politic: ALEX. V. BELDIMANU 111, DUMINICA, 1 SEPTEMBRIE 1891 NUMERUL10 BAJSI ANTUNCIURILE l»In BUC Cit ESTI s! JUDEŢE se primesc I NUMAIla ADMINISTRAŢIE. IlNLTATR, direct la administraţie şi toate Oficiile de publicitate. la pagina IV ..... . 0.30 b. linia „ HI......................2. lel * ff fj II * .... * 3.— lel ^ 'e şi Reclamele 3 lei rândul. IBIS, ziarul se găseşte de vânzare cu micioscul No. 117, Boulevard St.-Michel UN NUMÉR VECHIŰ 30 BANI REDACȚIA .30B.EVARDUL ELÎSABSTA, Iii PRINCIPII Şl PARTIDE OIE3 IAŞI BOALA ©ARKflEli-SYLVEI Scandalul cu paşpoartele O ÎNTREBARE Congresul pentru studiul tuberculozei Misterul de la Turnul Eiffel OOHSl ŞARPELUI LACRIMILE JEANEI Bucureşti, 31 August 1891 PRINCIPII^! PARTIDE Noaptea toate vacile sunt negre şi, în vacanţă, toţi zgîrie brînză fac teorii şi scriu articole de doctrină, fiindcă aşa e obiceiul. Unele dintre aceste articole de doctrină es din făgaşul comun al plictiselei şi al banalităţeî, prin faptul că sunt foarte hazlii şi foarte originale, ca să mă servesc de un eufemism. Aşa, de pildă, concentraţii cari formează un grup microscopic de ambiţioşi fără margini, au şi ei un ziar. Ziarul n’ar fi nimic, precum nu e nici grupul, dacă directorul lui politic n’ar fi producţia cea mai genială a conservatismului român. Acest director face teorii asupra partidelor în România, şi este atât de original în teoriile sale, încât chiar afumaţii de la Constituţionalul şi-au pus mâinele în cap. Intre altele, tenorul director susţine dreptul la viaţă numai pentru două partide, partidele zise istorice, şi, după câteva rânduri, spune că partidul conservator ca şi cel liberal şi-a perdut dreptul la existenţă îndată ce şi-a realizat programul. Fireşte că n’am de gând să iau la serios teoriile aceste şi să fac o analiză articolelor Timpului Ar fi ceva mai presus de răbdarea mea şi mai presus de cele mai puţin modeste pretenţii ale autorului lor. Dar ceea ce m’a făcut să le ating, este polemica încinsă de Constituţionalul asupra acestui subiect, polemică în care şi numele Adevărului a fost pomenit. Am spus de multe ori că junimiştii au fumuri. Unul dintre acestea e şi următorul: Junimiştii cată să se pue de o parte de partidele vechi; ei se cred un partid nou, care vrea să dea politicei noastre o direcţie nouă. Şi Constituţionalul s’a supărat foc pe D. Nicu Filipescu tocmai pentru că acesta nu admite existenţa altor partide decât a acelui conservator şi acelui liberal. „ Cum ? Dar noi ce.... mâncăm pe lumea asta ?“ întreabă desperat ziarul linge-talerelor de la Palat Constituţionalul. Intrând apoi în polemică adîncă, foaia junimistă întreabă pe D. Filipescu: „Ce diferenţă de principium e între partidul conservator şi cel liberal, diferenţă mărturisită, bineînţeles, diferenţă pusă în practică ?" Şi ziarul junimist încheie: Prin urmare dacă partidul conservator n'are altă ţintă decât acea de a deveni liberal, de ce mai predică D. Filipescu necesitatea existenţei sale? Spre a fi logic, D. Filipescu ar fi trebuit să recunoască după teoria D-sale că un singur partid merită să mai existe astăzi: acel liberal și că acest partiei nu* trebue să fie răsturnat de cât de vichea Beldiman de la ADEVÉRUL, care cel pufin are lămurit alte principii Trebue să mărturisesc, că eu nici o dată nu ’mi dau osteneala de a căuta legătura logică dintre frazele sofistice ale unui junimist, când acesta vorbeşte ori când scrie, căci ştiți că munca mi-ar fi zădarnică De aceia nici de astă dată n’aşi fi făcut’o, dacă n’aşi fi văzut îndată că, ziarul junimist a avut un moment de luciditate. Este foarte adevărat că între partidul liberal şi între cel conservator nu există nici o deosebire. Voi adăuga că nici între aceste două partide la un loc şi între grupul junimist, concentrat, etc., deosebire nu există. Toate poartă firme de ocazie şi unele din ele, ca junimiştii, fac paradă de nişte idei furate altor ţări şi altor veacuri, idei cari vor rămâne în capetele sucite ale celor ce le preconisează. Nu există deosebire între toate aceste înjghebături politice, căci un singur gând le stăpâneşte : dorinţa de a avea puterea şi un singur mijloc an pentru a-şi realiza idealul • slugărnicia către Tron-Neapărat în slugărnicie sunt nuanţe; de aci şi deosebirea dintre diferitele grupări, deosebire care devine mai adâncă atunci când unul are puterea şi celelalte nu. De aceia are dreptate D. Filipescu şi faptele confirmă zisele sale, când susţine că un partid nu mai există, îndată ce şi-a realizat programul. Deoarece programul partidelor noastre este puterea prin linguşire, fireşte că, îndată ce acest program s’a realizat, partidul încetează. Toţi adversarii lui, adică toţi aceia cari concurau cu el pentru putere, îndată ce văd că i-a căzut chilipirul în palmă, se liniştesc încetul cu încetul şi se adună în jurul lui. Ca urme de partide adversare remân numai ziarele şi câţiva foşti miniştri, cari şi-a fi pierdut portofoliile. Exemple n’am nevoe se dau, căci D. Filipescu are în patronii săi exemple vii. Dar Constituţionalul mai are luciditatea de spirit de a spune că numai Beldimann de la Adevărul va răsturna partidele actuale, căci el singur are principii hotărîte şi protivnice lor. Aşa este, de cât ziarul gogomanilor Junkerului de la Ţibăneşti a făcut o confuzie datorită fumurilor de mărire, care stăpânesc pe junimişti. Beldimann de la Adevărul va răsturna pe susţiitorii şi lacheii Regelui şi Monarchia nu prin propriile lui puteri, căci el nu are pretenţiile lui Carp, dar Adevărul este întruparea cugetului a milioane de români apăsaţi şi desnădăjduiţi şi ei vor fi aceia cari vor îndeplini ceea ce spune Adevărul. P. P. TELEGRAME CONSTANTINOPOL, 30 August. — D. White a fost primit azi în audiență de către Sultan. Se zice că Rustem-Paşa, ambasador la Londra şi Hussin-Paşa, ambasador la Petersburg, au fost chemaţi la Constantinopol. Detenţiunea lui Eixmil-Paşa continuă. Pare că nu s’a descoperit nici-un indice compromiţător în contra lui, căci începe a se vorbi de numirea sa ca guvernator general al Smirnei. STRASBURG, 30 August. — Strasburger Post desminte ştirea de origină parisiană în privinţa numeroaselor dezertări ale soldaţilor germani în Franţa. Intr’adevSr este vorba de nişte nesupuşi cari temându-se de vr’o arestare, fug din Alsacia în Franţa şi în mod reciproc. MADRID, 30 August. — Este cu desăvîrşire inesact că ar fi fost turburări în oare carî părţi ale Spaniei. Guvernul a primit din Manilla o depeşe oficială, care anunţă că operaţiunile militare contra răsvrutitorilor s’au terminat din fericire. SOFIA, 30 August.—După nişte ştiri, cari au nevoe de confirmare, se vor face mai multe schimbări în personalul palatului. WASINGTON, 30 August.—Un raport oficial preţuieşte: producţiunea porumbului la 91,l°/0, cu un spor de 21 °/0 asupra producţiunii din 1890/ griul la 96,8°/0 secară la 95°/0; ovăzul la 90,7 % ; orzul la 94,3 °/o. sa«»«mmmam. xmm. Sănătatea Carmen-Sylvey Citim în Monitorul oficial . In urma consultaţiuneî medicale ce a avut loc în ultimele zile cu doctorii Feukelnburg şi Ford sa constatat că starea M. S. Reginei este staţionară, dar cu toate acestea se poate afirma că există o tendinţă de ameliorare a iritaţiuneî centrarelor nervoase, şi că, din cauza fenomenelor fizice şi funcţionare, [?) M. S. Regină estelică în pat Scandalului cu Paşapoartele Ca stat care avem pretenţiunea de a ne pune în rîndul statelor civilizate şi noi, în privinţa paşapoartelor eram foarte curanţi, nefăcând dificultăţi pentru eşirea şi intrarea în ţară şi în localităţile unde se aşează străinii. Această îngăduire nu venea însă la socoteala Ministerului de finanţe, şi sunt zece zile de când a dat ordine straşnice ca să nu mai lase pe nimeni să iasă fără paşaport. Aceastei măsuri draconice nefiindu-i dată publicitatea cuvenită, se întîmplă ca zilnic de la Itzcani, Predeal, Vârciorova şi alte trecătorii, sute de bieţi călători sunt întorşi înnapoi, cauzându-le o sumă de plictiseli şi cheltueli zadarnice precum şi pierdere de timp. Aşa ni s’a întîmplat să vedem bieţi călători, sărmani, veniţi din jud. Brăila, şi mai de departe care aveau tocmai suma necesară pentru a călători până la Braşov şi care au fost opriţi la Predeal. Ei nu puteau nici să se întoarcă, căci nu aveau bani, nici să stea pe cheltuială în Predeal şi nici să plece la Braşov. Cu toate acestea ofiţerul de la punci trimitea la Brăila ca să îşi ia parşaportul, înainte în loc de paşaport pentru persoanele cunoscute sau cu bilet de identitate, li se dădea un bilet de 24 ore şi tot astfel putea să trăcă graniţa. Astăzi şi această înlesnire s’a desfiinţat. Pentru locuitorii mărginaşi graniţei, şi care au veşnice relaţiuni cu ţara vecină, paşapoartele constitue o nouă dare personală, căci un paşaport nefiind valabil decât pentru 11 luni, în fiecare an trebue înoit, aşa că constitue un adevărat nou impozit de 10 lei 25 de bani. Şi nici măcar nu se poate spune că această organizare este introdusă pentru siguranţa publică, căci deoarece Ungurii dacă aü bilete de 24 ore şi noi Românii îl primim, de sigur ori şi cine poate intra în ţară, pe când noi cerând călătorilor ce ies paşapoarte, punem pur şi simplu Românilor beţe în roate şi încă fără folos. Prin urmare măsura paşpoartelor nu se justifică nici într’un punct de vedere, şi chiar d’ar fi justificată, cum s’a aplicat această măsură şi cum încă se aplică, este un adevărat scandal, o adevărată surprindere, căci guvernul nu a dat destulă publicitate acestei măsuri, aşa că şi călătorii să ’şi ea măsurile trebuincioase. Astăzi când civilizaţiunea modernă, drumurile de fier, şi toată mişcarea industrială şi socială, tind a desfiinţa în relaţiunile zilnice, fruntariile, astăzi când eşti din România, poţi călători fără paşaport, în tot apusul Europei aproape, a reînfiinţa şicana aceasta zadarnică, este a arăta străinilor că suntem încă barbari, că la hotarele Românilor, începe Orientul. Şi cu toate aceste, nici măcar nu îndrăznim să credem că guvernul va revoca această măsură. E de ajuns că ea să fie nedreaptă şicanatorie, reacţionară, pentru ca ea să rămână şi să fie aplicată bieţilor cetăţeni. CONGRESUL PENTRU CSMIZELE TUBE5CULQZEI III Tratamentul tuberculozei prin acţiunea combinată a iodoformului şi serului de sânge de câine. D. Prof. Seminola. — Acum doisprezece ani a recomandat cel d’intâiu iodoformul în medicaţiunea tuberculozei. Credea că, eliminaţiunea acestei substanţe prin suprafaţa alveolelor va produce o modificaţie vitală. Această concepţie se împinse a fracţiona dozele şi a nu da decât 2 centigrame pe oră. Mulţămită acestui mod de a lucra a obţinut îmbunătăţiri considerabile. D-sa invită pe medici a experimenta din nou iodoformul în doze reduse iar nu în doze masive cărora le contestă acţiunea putând produce şi intoxicaţiunî. In privinţa injecţiunelor cu ser de câine, autorul experimentându-le se îndoeşte că s’ar putea obţine o modificaţiune a terenului organic, în senzul de a împiedica evoluţia baccilului. Despre tratamentul peritonitei tuberculoase prin injecţiunile cu serum de sânge de câine, D. Pinard, relatează în numele său şi al D-lui Kirmisson observaţiunea unei copile de 2 ani atinsă de peritonită tuberculoasă cu formă ascitică. I s’a făcut laparotomie, spălături şi suturi. Operaţia reuşi dar se reproduse lichidul. S’a făcut injecţiuni de hemocyna şi ascita a dispărut. Toţi copii cu o greutate sub 2 kilograme îi supune autorii la injecţiuni de hemocyna, şi, se zice, cu succes, întrebuinţarea sângelui de capră în tratamentul tuberculozei. D. Bertin în numele D-lui Picq şi al său aminteşte experienţele lor. Dînsul socoteşte capra ca refractară tuberculozei spontanee şi că ar conţine într’însa o substanţă vacciniferă. Injecţiunile cu acest sânge i-au dat constant succese. D. Bernheim. — In 48 de autopsii la capre n’a constatat un singur caz de tuberculoză. Din experienţele ce le-a făcut, conchid că capra e aproape intubercutizabilă. Valoarea terapeutică a injecţiunelor sub-cutanee de serum de câine în tuberculoză. D. Héricourt. — Cei d’intâia cari au observat că injecţiunile de sânge sau serum de sânge de câine, făcute la iepuri întârziază apariţia tuberculozei la iepure, au fost D-nii Héricourt şi Richet, în 1883. Tratamentul e cu totul inofensiv, fără reacţiune locală. Rezultatele terapeutice sunt următoarele: ridicarea funcţiunelor digestive şi ameliorate în unele cazuri. Baccilii însă persist. Emocina nu pare a avea o acţiune direct antibaccilară; pare a lucra mai mult la un excitant special al nutriţiunei. Şedinţa din 29 iulie A doua chestiune : Asociaţiunile bacteriene şi morbide ale tuberculozei. D. Prof. Babeş. In congresul trecut determinase microbii cari se asociez cu baccilul Kock la copii. De atunci, împreună cu alţi autori, a putut verifica aceste cercetări şi la adulţi. In bronşiele tuberculoşilor se găseşte: Proteele, stafilococul auriu, stuptococul şi bacili saprogeni. Cavernele cuprind de asemenea nişte microbi piogeni speciali, sau producând nişte emoragii, diplococul lui Fraenkel şi streptococul piogen. Artritele tuberculoase conţin steptococul puroiului, asociat uneori cu stafilococul aureu. In tuberculoza pielei şi în mare număr de abcese tuberculoase, se află streptococi, protei, microbi saprogeni şi uneori în necrozele superficiale şi câte o dată pseudomembranoase nişte bacili pseudodifteritici. In tuberculoza urogenitală, baccili saprogeni şi acei cari provoc o amoniurie sau o infecţie emoragică, însoţiţi de diverşi stafilococi. In metrita şi salpingita tuberculoasă , baccili saprogeni, pe când organismul e năvălit de stafilococi. Unii pot pregăti terenul pentru invazia baccilului Koch. Aceştia sunt mai ales straptococii puroiului şi diplococul lui Fraenkel. Substanţele solubile secretate de baccilul Koch pot influenţa asupra vitalităţei ţesăturilor. D-sa atrage atenţia asupra unui microb special emoragic care complică tuberculoza. D. Aibing.—A constatat efectele piogene ale baccilului tuberculos. D. Vallopeau.—Discută geneza supuraţiunelor tuberculoase. Se ştie că bacteriologiceşte s’a dovedit abcesele reci, adenitele supurate şi empiemele se pot produce in lipsă de microbii zişi piogeni. Tot aşa să fie oare şi în supuraţiele lupice ? Şi e probabil că supuraţiele tuberculoase sunt datorite producţiuneî unor substanţe secretate de baccili în ţesături. I. St. Furtună. înmormântarea lui Grévy PARIS, 30 August. — Consiliul de miniștrii a decis ca înmormântarea D-lui Grévy se va face cu cheltuiala Statului. Guvernul va fi reprezentat la înmormântare prin D-nii Freycinet, Falberes și Rouvier, cari au fost preşedinți de consiliu sufet D-nai Grévy. _ ÎNTREBARE Ştie D. ministru de justiţe că acum câtva timp cu ocazia morţei violente a pacientului Hotineanu (fost preşedinte de tribunal) la ospiciul de alienaţi din mănăstirea Neamţului, s’a hotărât o anchetă? Ştie D. ministru că procurorul din Peatra a descoperit nişte lucruri grave? Ştie D. ministru că în urma acestor descoperiri a fost însărcinat cu ancheta procurorul general din Iaşi ? Am vrea să ştim care e resultatul anchetei, căci se şoptesc multe asupra vestitului ospiciu de la Neamţu. Aşa se spune, că se bat bolnavii până ce nu se mai scoală. Se mai spune că se întrebuinţează în ospiciu ultimul metod ştiinţific, care consistă în a snopi nebunii în bătăi pentru a scoate pe Dracu dintr’ânşii. Sunt o mulţime de pacienţi, cari au murit în urma acestui tratament archiştiinţific. Se mai zice că ospiciul nu mai e o casă de sănătate, ci un adevărat mormânt pentru acei cari au nenorocirea de a intra acolo. Pentru ca lumea să nu mai facă la supoziții, rugăm pe D. ministru