Adevěrul, iulie 1892 (Anul 5, nr. 1222-1251)

1892-07-24 / nr. 1244

2 garis (creţişoare), Atragene alpina, Aconi­tum montanum (Bring),­ Gystopteris fragi­lis, Gorthusa Mathioli, Anthemis tenuifo­ Iia, Doronicum carpaticum, Archangelica officinalis, Asperula capitata, Saxifraga luteo-viridis, Viola fiiflora (micşunea cu două flori), Arabis alpina, Thesium alpi­­num, Dianthus petreus, Sesleria coerulea, Salix retusa, Salix silesiaca, Alissum re­­pens (albiţă sau disculeţ tîrîtor), Hesperis ninea (viorea de noapte), Symphytum tu­berosum, Galeopsis galeobdolon sau Ga­­leobdolon luteum, Thalictrum aquilegifo­­lium (rutișor cu frunze de căldărușe), Po­lypodium lonchitis, Paris quadrifolia, Ra­nunculus carpaticus, Erysimum Witmanii, Saxifraga cuneifolia, Saxifraga controversa, Saxifraga transylvanica, Veronica helidioi­­des, Homogine alpina, Everiia furfuracea, Poa alpina, Polygala calcarea, Cystopteris sudetica, Coeloglossum viride, Gymnadenia copsca, Trifolium montanum (trifoiu de munte), Gentiana excisa, Luzula caprina, Myosotis sylvatica, etc. Spre Vest de peşteră, d’alungul rîuluî Ialomiţa, la locul zis Cheile Tătarului, de admirat prin munţii săi abrupţi, am găsit plante, ca: Koerbria sedoides, Galium pu­­milum, Cardamine rivularis (rîjnică de pâ­­rae), Nardus stricta (părul porcului), Cri­­sosplenium alternifolium (splină aurie), Cardamine pratense (rîjnică de păşune), Cardamine amara (rîjnică amară), Equise­­tum palustre (coada porcului), Hutchinsia alpina, Peltigera aphtosa, Veronica serpi­­lifolia, Saxifraga controversa, Caltha pa­lustris (cal­­ea calului), Heliosperma qua­­drifida, Sagina procumbens, Orhis maculata (puroinic), Sclerantus uncinatus, Gnapta­­lium supinum (siminoc), Salix silesiaca, Viola biflora, etc. Drumul spre Omu, destul de lung, este acoperit de păşuni frumoase, smălţate cu florile cele mai variate şi cele mai rare. Ast­fel: Seneeio rupestris, Thamnolia ver­­micularis, Geum montanum, Antoxantum odoratum (viţelar), Silene acaulis, Luzula spicata, Androsace champelasme, Juncus triglumis, Meum mutellinum, Saxifraga muscoides, Cladonia pixidata, Ranunculus montanus, Gentiana verna, Poa alpina, Draba carintiaca, Armeria alpina, Primula longiflora, Pedicularis versicolor, Anemone narcissiflora, Mentiana estiva, Primula car­patica, Saxifraga androsacea, Primula sus­­nima, Saxifraga transylvanica, Nectaro­­botrium serotinum (loydia serotina), Solia­­nella pusilla (potiras), Viola alpina, Draba compacta, Plantago alpina, Salix reticu­lata, etc. Pe vârful Omu, unde se desvoltă nu­mai plantele, care resistă frigului, căci erau fâșii de zăpadă prin văile care nu puteau fi expuse direct soarelui, am găsit următoarele plante: Anthemis carpatica, Saxifraga Baum­­garteni, Primula minima, varietas alba, Papaver alpinum (mac de munte), Saxi­fraga carpatica, Cerastium alpinum, heum reptans, Eritichium vilosum, Paederotta coerulea, Saxifraga muscosa, Pyretrum alpinum, etc... Scoborându mă după Omu, ne-am în­dreptat către alt vârf, Vârful Babelor, pe care se observă mai multe stânci, dintre care, una roasă ast­fel, în­cât de departe pare o babă cu pălărie, alta înfăţişează numai picioarele babei. Prin prejurul a­­cestor stânci am găsit plante, ca: Azalea procumbens, Ranunculus crenatus, Pyre­trum carpaticum, Heliacium uni­flora, Lu­zula spicata, Androsace obtusifolia, Fun­­cus trifidus, Veronica serpilifolia, Oxyria digina, Aspidium lonchitis, Luzula cam­­pestris, Campanula carpatica, Heliomthe­­mum alpestre, Biscutella b­evigata (oche­lari), Saxifraga cernua, A. virosum, Saxi­fraga luteo-viridis, Anthemis Baumgarteni, Cerastium alpinum, Scrophularia lacini­­ata, etc.... De pe vârful Babelor, după un popas de două ceasuri, ne-am coborât pe valea Cerbului, care conduce la Buşteni, o vale ale cărei peisagiuri sunt unice şi pentru descripţiunea căreia îţi trebue un talent deosebit. Am adaos, următoa­rele plante : Loydia serotina, Erygeron uniflora, Se­­laginella Spinulosa, Saxifraga cuneifolia, Spirea ulmi­foli­a (regina câmpurilor), etc. înainte de buşteni, valea Cerbului se termină cu Poiana Coştilei, printre păşu­­nele căreia se distingea la distanţă, o plantă de culoare roșie închisă, numită Nigritella nigricans, care împreună cu Hieracleum palmatum, Luzula albida, Ca­rum carvi (chimion), Luzula multifidă, Botrichium lunaria, Arnica montana, Do­ronicum pardalianche, Scorsonera rosea, Eryophorum alpinum, Adenostilis albifrons (ciucuraş), Asperula odorata, etc... for­mează vegetaţiunea acestei poene. La gara Buşteni ne-am despărţit de iu­bitul nostru profesor, Dr. Brândză, căruia am avut fericita ocasiune a ’î mulţumi pentru buna-voinţa şi atenţiunea ce a avut-o cu noi, dându-ne toate explicările necesare, în tot timpul cât a durat ex­­cursiunea. Natura zis intrarea în Vistula la Neufahrwasser tuturor bastimentelor cari vin din portu­rile ruseşti ale Balticei, mării Negre şi golfului Persic. PETERSBURG, 22 [Iulie. — Oficial. Nu­meroase decese prin holeră a fost: la Peusa (oraş şi ţinut) 14; Riacsan (oraş şi ţinut) 16; districtul Menselinsk 3. To­bolsk (pănă la 1 August) 59 caşuri, 39 decese. Holera a izbucnit la Kursk. Novosti află din Nijni-Novgorod că ho­lera descreşte acolo; populaţia este mai asigurată; lucrătorii cari au fugit se în­torc. — Se asigură că din causa holerei mi­nisterul instrucţiunei publice a ordonat să se amâne pănă la 1­­Octombre deschi­derea cursurilor tutulor şcoalelor pre­cum şi examenele. BRESLAU, 23 Iulie. — Răspândindu-se ştirea că nişte coşuri de holeră s’au con­statat lângă graniţă, guvernatorul a or­donat să se ia cele mai aspre măsuri la Oppelu contra proveninţelor Rusiei. Casele din Bucureşti, situate pe şoseaua Bonaparte No. 5, lângă bariera casei Victoria, pe linia tramvaiului, compuse din 16 camere, 12 de stăpîni şi 4 de slugi cu tot locul lor şi îm­preună cu locul de alături, unde se ţine târgul de ţuică, şoseau­a Bonaparte No. 7, se vând în condiţiuni excepţional de favorabile: întinderea suprafeţei totale a ambelor locuri, e de metri pătraţi 4,278. Cu puţ cu pompă, apă din vîna de la Ilorestrau. Nemerite pentru instalaţiu­­nea unui stabiliment de indu­strie. Doritorii să se adreseze la administrația ziarului nostru. H­O­JL* E JEfc­­A­ VIENA, 22 Iulie.—Spre a împedica pro­pagarea holerei, ministrul de resbel a dis­pensat pe toţi supuşii austro-ungari cari locuesc în Rusia de a veni să ia parte la exerciţiile militare din anul acesta. BERLIN, 22 Iulie—Nu se ştie nimic în cercurile competinte despre apariţiunea holerei la Breslau. DANTZIG, 22 iulie. — După Gazeta de Dantzig preşedintele guvernului a inter­ INFORMAŢIUNI Rugăm pe toţi cetăţenii, cari au fost buzunariţi, şi cari vor fi buzunăriţi in numele prince­­sei Maria de Edimbourg, să bi­­ne­voiască a veni la redacţiu­­nea noastră, pentru a ne face cunoscut numele agentului po­liţienesc care­­l-a buzunărit, şi suma de care au fost buzună­­riţi. Cetăţenii pot fi siguri de cea mai mare discreţiune Diadema prostitutelor Ni se comunica — şi noi publicăm pentru luminarea D-lui Lascar Catar­­giu — ştirea că comisarul secţiei 24 din Capitală, a impus la vre­o 10 prostituate de pe bulevardul Elisabeta ca să dea câte 5 lei pentru diadema moştenitoarei D lui Catargiu. Ba, pe una, care are odăi mobilate de închi­riat, comisarul a cotat'o cu 10 lei. Pentru adeverirea celor arătate nouă, D. Catargiu ar putea trimite pe pro­curorul Lahovary la casa de peste drum de Cismegiă, dincoace de Impri­meria Statului. Putem adaoga că prostitutele s’au găsit ofensate și s'au pus în grevă con­tra comisarului secției 24. La Blai VINERI 24 IULIE 1892 străine. Tot această Asociaţiune susţine singura şcoală română secundară de fete din Sibiu. Această şcoală este un model în toată Austro-Ungaria; ca construcţie şi aranjament interior rivalisează cu cele d’înteiu institute de fete din Viena. Cor­pul didactic al acestei şcoli este recrutat din tineri români cari au făcut doctora­tul în litere sau în ştiinţe pe la Universi­tăţile din streinătate. Această şcoală cu internat, de­şi înfiinţată numai de 6 ani, numără în fie­care an câte 150 de eleve din România, Bucovina şi ţările române supuse coroanei ungureşti; anul acesta a avut şi o elevă din Basarabia. Asociaţiunea are un mare număr de secţiuni în Transilvania, cami şi ele lu­crează pentru înfiinţare de şcoli de fete. Ast­fel secţiunea din Şimleu a Asociaţiei are deja de 6 ani o şcoală primară de fete, tot ast­fel şi secţiunea din Deva, etc. * * * D. Gr. T. Brătianu, activul şi entusias­­tul preşedinte al Ligeî culturale din Ca­pitală, a comunicat tuturor secţiunilor Li­geî din ţară serbările ce le va da Aso­ciaţiunea în Blaj şi a invitat în acelaşi timp comitetele secţiunilor să trimeată câte o delegaţie din sînul lor la aceste serbări. Tot aşa şi comitetul instituit în Blaj, pentru organisarea acestor festivităţi, a trimis o circulară ligeî din Capitală şi secţiunilor eî rugându- le să fie represin­­tate în număr cât mai mare la serbările culturale şi naţionale din Blaj, înscrierile la Liga din Capitală şi la sec­ţiunile ei din ţară pentru participarea la serbările din Blaj, se înmulţesc în fie­care zi. Studenţii noştri universitari vor fi şi ei reprezentaţi printr’o numeroasă delega­­ţiune.­­Numărul celor înscrişi pentru a lua parte la serbările din Blaj, întrec deja cifra de 5000. Bucureştenii vor pleca în două gru­puri la Blaj şi anume: Vineri p. m. cu acceleratul de Predeal şi Sâmbătă dimi­neaţa , întâlnirea tuturor voiagiorilor va fi Sâmbătă după amiază la Braşov, de aici apoi vor pleca seara la Blaj unde vor sosi la orele 12. Le urăm drum bun ! Citim în ziarul L’Indépendance Roumaine: Consiliul de disciplină se va întruni mâine la direcţiunea poştelor şi a te­legrafelor pentru a judeca pe fostul şef al serviciului tehnic Brătescu. Consiliul va fi prezidat de D. Er­nest Sturdza, directorul general. Noi ştieam că Brătescu a fost dat în judecata tribunalului corecţional de Ilfov , dar nu ştiam că la direc­ţiunea poştelor şi a telegrafelor e­­xist­ă un tribunal excepţional — un consiliu de disciplină—unde se judecă abuzurile şi hoţiile făptuite în sînul familiei telegrafo-poştale. Mulţumim ziaruluî L’Indépendance Roumaine pentru această divulgare. Am dori să ştim dacă tot acest consiliu de disciplină va fi chemat a judeca falsele în scripte publice se­­vîrşite de St. Dumitrescu ? Vom reveni. In urma unui conflict întâmplat între lucrătorii tipografiei Lupta şi administratorul atelierului, lucrătorii s’au pus în grevă. Din această pricină pănă la orele 4 p. m. Lupta n’a putut încă apare. In zilele de 26, 27 şi 28 iulie îşi va serba jubileul de 30 de ani al existenţei sale Asociaţiunea Transilvană pentru li­teratura şi cultura poporului român. A­­ceste serbări se vor face la Blaj, leagănul culture! române. Comitetul Asociaţiunei în frunte cu ve­nerabilul octogenar George Bariţiu, desfă­şură o activitate extraordinară pentru ca aceste serbări să aibă un succes splendid. Deja de o lună se fac pregătiri mari în micul şi elegantul Blaj pentru primirea oaspeţilor străini şi pentru împodobirea oraşului. Cele trei zile de serbări vor fi precedate de câte­va conferinţe literare şi istorice, apoi vor urma concertele la cari vor coo­pera mai multe coruri ale ţăranilor ro­mâni din Banat şi pentru ziua din urmă s’a reservat un magnific conduct istoric representând costumele romane antice şi toate costumele române din ţările locuite de Români şi apoi va urma o retragere monstră cu facte a junimeî universitare române din Transilvania, Bucovina, Banat, Crişiana şi Maramureş. Aceste serbări se vor încheia printr’un banchet şi mare bal dat în folosul Aso­ciaţi­unei.* * * Asociaţiunea Transilvană pentru litera­tura şi cultura subjugaţilor dispune de un fond de aproape 500.000 lei. Din venitu­rile acestui fond se acordă mai multe burse pentru tinerii universitari români lipsiţi de mijloace, pentru tinerii cari vor să se perfecţioneze în arta picture! şi a sculpture! şi pentru 60 de băeţî meseriaşi, cari urmează să înveţe meseriele în ţări —«MM»M—. Ni se comunică că în zilele a­­cestea se va da la băile de la Pu­cioasa o serată dansată în folosul Ligeî culturale. —«»waowi— Ediţia de lux a numărului de la IO Maiu a apărut. Numărul de exemplare tipă­rit din această ediţie în culori e foarte restrîns. Cei ce doresc să-l aibă ca un document de moravuri re­gale, sunt rugaţi a ne înainta suma de­­IN LEU1 în mărci poş­tale, în schimbul căreia i­ se va expedia un număr. Trimeterea exemplarelor se va face în ordinea primirea ce­rerilor făcute, aşa în­cât cei cari vor prea întârzia, nu vor putea fi serviţi. Pe timpul vere, ziarul Adevă­rul primeşte abonamente cu nu­m­erul pentru ori­ce localitate, atât în ţară cât şi în streinătate. In ţară un nu­măr costă 10 bani, în streinătate 15 bani. Cererile şi banii trebue să se adreseze STRADA ACADEMIEI No. 16 (casa Carapati). I Pentru instalare de fabrică Căderea puternică de apă Talia din moşia Bucovul, distanţă 6 chilom­tri de Ploeşti, pe termen de 20 pănă la 36 ani. Cu 5—10 hectare loc împrejur. Având mare volum de apă care nu înghiaţă iarna. Pentru chirie şi alte condiţiuni, a se adresa la proprietar C. A. Filitis, în Bucureşti calea Dorobanţilor 6. DE ÎNCHIRIAT ADRIEN VELY Cine pierde câştigi Miss Rhoda Butterfly era una din fetele cele mai gingaşe din Brooklyn. Era orfană de tată şi de mamă şi locuia într’o casă din cele mai frumoase din a patra Alee. Părinţii îi lăsaseră o avere de 450,000 dolari, adică o avere mai mult de­cât în­destulătoare pentru o femee care trăeşte singură. Insă dacă Rhoda Butterfly era una din cele mai graţioase fete din Brooklyn era şi din cele mai originale în ţara asta unde independenţa femei este împinsă la limitele cele mai extreme, ea izbutise, prin ciudăţenia obiceiurilor şi prin toanele eî, să ajungă un subiect de mirare printre compatrioţii săi. Fiind călăreaţă neobosită, vîslaşă fără răgaz, i se întâmpla de multe ori să facă, călare sau în luntre, excursii de mai multe zile. Cu ast­fel de temperament ar fi fost greu ca să nu fie clevetită. Din nenoro­cire avea un apărător convins în per­soana celebrului doctor C. Julius Nobs, un vechi prieten al familiei sale, care doctor zicea tot­deauna. — Nu cunosc nici o fată mai cinstită şi mai încântătoare ca Rhoda Butterfly; să nemerească ea numai un bărbat cum se cade şi are să fie nevasta cea mai iu­bitoare şi mai liniştită din Statele-Unite ale Americeî. Tot de părerea asta erau şi .J. T. Schlü­ter a luî Silas P. Spilett, şi a luî Adam J. Cleveland, cari, fie-care deosebit, ar fi oferit bucuros să probeze că erau esce­­lentul bărbat care’i trebuia fericireî D-reî Rhoda Butterfly. J. T. Schlüter, la 53 de ani, Silas P. Spilett, la 40 de anî, şi Adam J. M. Cle­veland, la 26 de anî, erau trei negustori foarte bogaţi. Frumuseţea Rhodi, graţia eî, farmecul eî, impresionaseră grozav pe fie­care din­tre dânşii; şi, nu numai odată, îi oferi­seră dânşii mâna lor şi milioanele lor. Insă Rhoda, care era prea înamorată de independenţa eî ca să şi-o conpromită, izbutise să nu încurajeze pe nimeni fără însă a desnădăjdui pe cine­va. Ea ’î pri­mea cu aceeaşi afectuoasă camaraderie şi, lucru curios, cei trei negustori, de­şi erau rivali, totuşi erau buni prietini. Fie­care în­ţelegea amorul cum vrea el, în ori­ce parte dincolo de Atlantic. Intr’o zi pe când luau ceaiul la Rhoda Butterfly şi pe când îi faceau curte fie­care cum se pricepea, Rhoda le zise fără veste: — Gentlemen, pretindeţî fie­care că mă iubiţi la nebunie. Bine. Dar ce alte probe că mă iubiţi îmi aţi dat afară de vorbele D-tră înfocate şi de suspinele D-tră ? — Ge probe voeştî! eu sunt gata să a­­lerg pănă la marginea lumi pentru ca să îmi zîmbeşti odată! zise tînărul Adam J. M. Cleveland. — Şi noi suntem gata să alergăm pănă la sfîrşitul pământului! ziseră ceî­ l’alţî doi amorezaţi. — La sfîrşitul pămîntuluî!..., zise Rhoda ca un ecou, cu jumătate glas. Şi găzu pe gânduri. De o dată i se lu­minară ochii de un zîmbet radios şi zise feătend din palme: 'M— Aşa! Eu pornesc să ocolesc pămân­tul şi D-voastră mă întovărăşiţi! — Eşti nebună!­zise tînărul J. M. Cle­veland. — Glumești! zise coptul Silas P. Spilett. — Vorbe în vînt! zise serios bătrânul J. T. Schlutter ! — Eu spun vorbe în vînt! zise Rhoda roşie de necaz. Vorbe în vînt ! — Am zis că am să ocolesc lumea şi am s’o fac. Nu voiţi să mă întovărăşiţi ? Nu face ni­mic. Plec singură, am maî plecat eu și altă dată. Ș’apoî, nu-î lucru așa de mare. Dacă plec peste opt zile, adică în ziua de 17 Octombre, pot să mă întorc aci pentru ziua de Anul nou. — A! auziţi glumă ? zise tînărul Cle­veland. Rhoda Butterfly care vrea să oco­lească lumea în şeapte­zeci şi­­cinci de zile ? Păi Domnu Jules Verne a demon­strat matematiceşte că trebue, în teorie, şapte-zecî şi nouă de zile pentru a ocoli pământul. Prin urmare, în cazul de faţă, de la teorie şi pănă la practică... (II — Ei bine ! eu pun rămăşag, m’auziţi, pun rămăşag întreaga mea avere, ca s’o înpărţiţî între D-voastră trei, scăzând însă cheltuelile drumului, pun rămăşag, zic, 450.000 dolari, că a­m să ocolesc lumea în şapte-zeci şi cinci de zile. — Ţinem rămăşagul!! Cine­va este Yankee sau nu este. Un adevărat Yankee, ori­cât de amorezat ar fi, nu se lasă să nu primească un rămă­şag , treaba ș i treabă. Trebue să vă mai spun că fie­care din cei trei curtezani se gândise ast­fel: „Rhoda pierde sigur prin­­soarea, se întoarce ruinată, și trebue să fie prea îndrăcită ca să refuze mâna unui milionar.“ — Sunt frumos ! își zicea tînărul Adam J. M. Cleveland. — Sunt distins! își zicea în gând cop­tul Silas P. Spilett. — Sunt om serios! se gândea și bătrâ­nul J. T. Schlüter. * * * Miss Rhoda Cleveland, în ziua de 17 Octombre, după cum spusese, după ce lă­sase bancherului său averea sa împreună cu un plic pecetluit, și după ce luase nu­mai banii trebuincioși pentru călătorie, se îm­barcă pentru Europa. Nu ştia însă că era urmărită de un agent de poliţie pe­ care cei trei rivali­­îl trimiseseră după dânsa ca să le facă cunoscut peripeţiile voiajului. La început, Rhoda sbura nu alt­ceva, cum dovedesc depeşile următoare trimise de agentul de poliţie la New-York. „Sosind la Southampton, Miss Butterfly ia un tren special. Nu am vreme să prân­zesc.“ „Calais. Un Domn se sileşte în zadar să se ia dupe miss Butterfly. Ne suim în vapor. Nu am vreme să dejunez.“ Brindisi. Sburăm. Mi se pare că aud altă limbă de­cât la Calais.“ „Din pricina canalului de Suez puţină odihnă. Miss Butterfly calcă pe ace; pot în fine să mănânc.“ „Aden. Schimbăm vaporul cu altul mai repede ; este un încrucişetor francez ; nu Şti­u încă cum a isbutit miss Butterfly ca să facă să fie primită pe vaporul acela. Am putut să pătrund în încrucişetor an­­gajându-mă ca fochist. Temperatura lângă cazan este foarte ridicată. „Bombay. Miss Butterfly, care a câşti­gat câte­va ceasuri, s-a dus să facă o ex­cursie. Vrea să se ducă să visiteze pala­tul unuia din cei mai bogaţi rajah din Industan. Profit de lipsa ei ca să mă o­­dihnesc puţin şi să iau o friptură cu ceai.“ „Bombay. Sunt cinci zile de când n’am mai văzut pe miss Butterfly ! I-am perdut urma ! Sunt desonorat! Sunt două zile de când n’am mâncat nimic !“ Cei trei amorezați săriră în sus când citiră telegrama asta din urmă. Rhoda Butterfly se făcuse nevăzută ! Câștigaseră prinsoarea, însă perduseră pe femee pen­tru totdeauna! Sigur că i se întâmplase o nenorocire. Adevărul este că timp de șase luni nu aflară cea maî mică veste măcar despre fată. Ca oameni bine crescuți însă hotărîseră să nu se atingă de averea miss Rhodi pănă nu se va împlini un an și o zi de la data plecării sale. încremeniră însă când în luna a șaptea prii.'iră fie­care telegrama aceasta ’ laco­nică : „Sosesc mâine cu transcontinental Pa­cific­ Railway. —Rhoda. “ Le zvâcnea grozav inima când se du­seră la gară ca să primească pe prietena lor. In sfîrșit avea­ să ’și vază visul cu ochii. Adam J. M. Cleveland era roșu ; Silas P. Spaler era galben ; T. Schlutter era vînăt. La ceasul hotărît trenul intră în gară și ceî trei gentelmenî văzură că vine spre dânșii Rhoda, însă nu aceea Rhoda de o­­dinioară, vioae, zburdalnică, cu părul zbur­lit, cu toaleta escentrică, cu pălăria ca­raghioasă, care îmbrâncea lumea ca să treacă cea dintâi­ , ci o Rhoda nouă, cu îmbrăcămintea modestă, cu pasul sigur, cu părul lins subt o capotă mică—și ur­mată de un personaj ciudat: un cap fru­mos oacheș, trăsuri drepte, ochi frumoși, o barbă neagră scurtă și păr lung negru care ’î atârna pe spate; pe cap o tocă cu­sută cu fir de aur, garnisită cu o egretă de diamante; o haină lungă de catifea ro­șie cusută tot cu fir, peste un pantalon alb bufant; un tip frumos de rajah. — Rhoda, ești ruinată, însă eu te iu­besc ! zise tânărul Adam J. M. Cleveland. — Ești săracă, însă eu sunt bogat pen­tru doi... zise coptul Silas P. Spilett. — Ai fost imprudentă, Rhoda Butterfly, zise bătrânul J. T. Schlutter, însă se poate încă îndrepta tot. Avere, liniște, odihnă, ți le ofer împreună cu inima mea. — Gentelmen, mi-am pierdut prinsoa­rea... zise Rhoda. Acum sunt datoare să vă plătesc și bărbatul meu vă va plăti nu­mai­de­cât sumele ce vă datorez! — Bărbatul D-tale ! — Firește, gentlemen, eu am făcut ră­măşagul că cine pierde câștigă... Și întorcându-se spre Indian: — De arest, îi zise ea cu o voce dulce plăteşte, te rog, fie­cărui dintre aceşti Domni, câte 150.000 dolari (…). Indianul, serios, fără să zică nici o vorbă, deschise un carnet de cecuri legat bogat, şi, ca şi cum ar fi plătit o datorie neînsemnată, dete fie­căruia din cei trei negustori buimăciţi câte un cupon de 150 mii dolari. Seara se întâlniră cu doctorul C. Ju­lius Nobs, căruia ’î spuseseră ce li se în­tâmplase și care le zise : — Nu mă miră ce ’mî spuneți. Rhoda este o natură minunată, v’am spus tot­deauna. Iî era de ajuns să nemerească un bărbat bun, l’a nemerit. I. S Spartak­. Diferite ştiri Aflăm cu plăcere că D. Dr. Kiriac a pus sub presă un voluminos tratat de Chirurgie menit a aduce mari foloase ti­nerimei noastre medicale. Pentru a-i asi­gura apariţia chiar la începutul anului şcolar curent, D. Dr. Kiriac nu va pleca din Capitală în tot timpul vacanţelor. Noi din parte-ne, felicităm pe D. Dr. Kiriac pentru merituasa-i lucrare, cu atât mai mult cu cât literatura noastră medicală e cu totul lipsită de ast­fel de scrieri impor­tante. * In comuna Poiana Lungă, învăţătorul Gheorghe Frunzetti a întrebuinţat pe ele­vul Dimitrie Căpătând la scoaterea de pă­mânt dintr’o pivniță ce’șî făcea la locu-1 (1) Un dolar = 5 fr. 25 c.

Next