Adevěrul, iulie 1892 (Anul 5, nr. 1222-1251)

1892-07-31 / nr. 1251

ANUL V.—No. 1251EI31ŢIA A DOUA NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 10.ŞI 15 ALE FIE­CAREI LUNI şi se plăteai­ tot­d’a­una înainte In Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judeţe şi Străinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei , în străinătate 50 Şease luni, 15 , , , 25 Trei luni , 8 , , , 13 Un Muwi&r Ia «tPiinifata IS bawl MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA VINERI Bl IULIE 1892 NUMAJRUL 10 BANI [ANUNCIURILE Din BUCUREŞTI şi JUDEŢE se primesc : NUMAI la ADMINISTRAŢIE, din Străinitata, direct la administraţie şi la toate flfid­ele de publicitate. Anunciuri la pagina IV ..... . o,30 b. linia » * III ...... 2,— lei , , II...................s,TM lei , Insorțnmele și Reclamele 8 lei rândul. La Pari»! *iarul se găsește de vânzare cu nu­mărul la kioscnl îl p. 117, Boulevard St.»Miela UN NUMER VECHIU 30 BANI ADMINISTRATIA in,- & t­rada academiei, -10 Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA 10 STRADA ACADEMIEI, — 10 înfumuraţi şi obraznici ! dan porţia de... patriotism Presa streina si Gestiunea româna Din Iasi_____ Pentru Directorul postelor Pericol înlăturat Bucureşti, 31 Iulie 1892 Monmrafi şi oraznici!.. Nici odată n’am luat în serios pe cei de la Era Nouă. In tot-d’a­una i-am privit în justa lor valoare sub raportul politic, şi conchideam că a­­ceî trei Domni care redactează fi­ţuica eşană sunt nişte înfumuraţi şi nişte obraznici. Totuşi, dacă din când în când le relevăm proza, asta o fa­cem fiind­că aşa cum sunt, ei trec drept stele în inbotronitul şi decre­pitul partid conservator. Această explicaţiune dată, trecem înainte. Că Domnii care redactează săptă­­mânal Era Nouă sunt nişte înfumu­raţi, despre acest fapt ştiu toţi acei care voind să petreacă câte­va mo­mente citesc câte­odată Era Nouă. In acest ziar se scrie de la o înăl­ţime puţin apreciabilă... Toate parti­dele, toate grupările, toate individua­lităţile politice, sunt tratate riguros, criticate, dar mai bine zis înjurate, cu un vocabular de cuvinte alese ce mai au pretenţiunea a fi şi de spi­rit... Articole lungi, late cu preten­­ţiuni de direcţiune în politică, in­strucţie, arhitectură etc. Mai mult, Era Nouă are şi apan­agiul quassi­­esclusiv al ziaristicei serioase şi de idei... căci în­totd’a­una, pe timp de secetă mai cu seamă, în Era Nouă apar lecţiuni la adresa presei, unde graţiosităţile cele mai ordinare nu lipsesc ca nişte mărgăritare ce împodobesc stilul ei umflat... Dar credeţi poate că dau lecţii numai oamenilor streini de partidul conser­vator? A, nu. Domnii de la Era Nouă dau lecţii până şi centrului conservator, până când pe neaştep­tate o telegramă îi pune la rezon... Şi aceste toate le fac din îndem­nul celor mai curate intenţiuni, şi a celor mai sincere şi profunde convic­ţiuni. Nici un principiu mai ...pon­ei­erent... şi nici o preocupare buge­tară nu-i tulbură. Aşa sunt acei trei onorabili de la Eră Nouă ; ei sunt oamenii mari, oameni superiori, so­siţi prea de timpuriu într’o lume ce nu-i înţelege.... Să lăsăm gluma la o parte. Dom­nii aceştia de la Era Nouă sunt nişte caraghioşi. Toată lumea ride de infumurările lor. Dacă numai in­­fumuraţi ar fi, n’am zice nemica, căci câţi nebuni nu se cred împă­raţi? Dar vezi, cei de la Era Nouă mai sunt şi obraznici, şi pe lângă obraznici, mai sunt şi calomniatori. Aşa din vreme în vreme au pe­rioade când se ocupă de Adevărul. Slobod. Insă în acele momente, în loc să discute, încep a înjura de-a binele şi a insinua chiar colomnii la adresa noastră. Şi ce ironie ! Se vede că fac a­­ceasta fiind­că s’au erijat în mora­liştii presei şi ai politicei. Ast­fel, în Era Nouă No. 147 de la 26 Iulie găsim un articol în care se ocupă de înfiinţarea clubului de­mocrat-republican şi de Adevărul. Ne­mic de zis dacă acei trei D-ni nu şi-ar fi luat sarcina să ne calom­nieze şi să arunce felurite infamii la adresa noastră. Vom releva câte­va pasaje . Anti-dinasticismul în ţara noastră este astă­zî după cum se ştie apanajul quassi­­exclusiv al D-luî Alexandru V. Beldimann, secondat de câţi­va ciraci ai săi, recru­taţi în puterea principiilor celor mai... ponderente. Injuria este transparentă la adresa noastră, înţelegem să ne ţină asemenea limbaj când am fi în cazul celor trei Domni de la Era Nouă, care se bu­cură de favorurile regimului, fie ca consilieri comunali, avocaţi ai Sta­tului, deputaţi etc. Dar a spune des­pre noi, nişte tineri cari propagăm o idee cu totul dezinteresaţi, că fa­cem aceasta în virtutea principiilor ponderente este o calomnie îndrăs­­neaţă. Mai departe calomnia ia proporţia unei infamii şi suntem trataţi de va­gabonzi, bine­înţeles într’un limbaj colorat. Nu se întreabă nimeni despre domici­liul real sau fictiv al fondatorilor unui atare club ; ei sunt cunoscuţi deja de pu­blicul românesc în genere că nu pun un mare preţ pe domiciliu. Sub cerul albas­tru, pe câmpia verde sau între copacii stufoşi păsările de tot felul şi antidinas­­ticii din ţara românească sunt fericiţi a se putea manifesta prin cântecele sau co­­birile lor. In fine după ce ne face beţivi şi spune că ne adăpăm cu vinuri de la borta rece (junimiştii vorbesc de borta rece !...) termină cu următoa­rele injurii şi infamii: Avem numai siguranţa că astăzi ca şi în trecut, ca şi în viitor, coroana noastră va fi bine asigurată... de antidinasticism, căci, dacă ar fi să cadă pe mâinele unor onorabili patrioţi ca aceia, apoi nu numai ea, dar şi ultimele scirenţe de pe scându­rile ori­cărei autorităţi din ţară ar fi de­pozitate între de ei în anumite localuri de credit, pentru asigurarea plăţei banche­telor antidinastice. In faţa unor asemenea insinuări infame ori­ce discuţie e de prisos. Tot le putem spune celor trei Domni de la Era Nouă, este că sunt obraznici dar nişte obraznici ordinari cari n’au măcar meritul originalităţei. Publicul bun judecător va aprecia între nişte înfumuraţi şi obraznici cari trăesc din diferite izvoare guvernamentale, pu­ţin recomandabile şi între noi de la Adevărul, cari n’avem altă vină de cât că ne-am devotat unei idei cu ori câte sacrificii ni­ s’ar cere. Uşor ne-ar veni să scuturăm pe cei trei onorabili insultători şi calom­niatori de meserie de la Era Nouă şi să-i arătăm cât sunt de incorecţi şi de cinici în înfumurarea şi obrăz­nicia lor; dar ne rezervăm pentru altă dată. Eduard Dioghenide, sărbătorit isbânda obţinută ieri la alegeri. Atelierile au fost închise ieri. Manifestanţii conduşi de ajutorul de primar şi precedaţi de un drapel roşi­e s-au dus la primarul care e socialist. La eşire poliţia a luat drapelul cu toate protestările ajutorului de primar. S-au făcut 2 arestări. PARIS, 29 iulie.—Ziarele anunţă că a­­narhiştii au furat 150 kilograme de dina­mită și le-a transportat la Paris. TELEGRAME SOFIA, 29 Iulie.— Prinţul Ferdinand a sosit azi dimineaţă la 6 ore din ordinul său nu s’a făcut nici o recepţiune. VIENA, 29 Iulie.— După ordonanţa cu data de azi causa tratabilul austro-italian asupra vinurilor, va intra în vigoare cu începere de la 28 August. LONDRA, 29 Iulie.—Cartea albastră a­­părută asupra afacerilor din Maroc con­formă știrile date de ziare, dar D. Evans Smith contestă într’o notă că ar fi rupt tratatul. GENUA, 29 Iulie. — D. Brin, ministru al afacerilor streine a comunicat sinda­­colui din Genua că Regele și Regina vor sosi în acest oraș la 7 sau la 8 Septembre și că aproape toate puterile vor trimite acolo corăbii de răsboiu în onoarea MM. LI. și a lui Ghriscof Columb. .„WIESBADEN, 29 Iulie.—Regele Dane­marcei a plecat la Gntinden. BOUBAIX, 29 Iulie.—Partidul uvbier a ­­ban porţia de... patriotism Multe monopoluri s’au înfiinţat de o vreme încoace în ţara noastră şi multe s’au proiectat, dar nici unul nu e mai original şi mai rentabil de cât monopolul patriotismului, înfiinţat de antreprenorul ziarului Timpul. Da, fără glumă, gazeta guvernului a monopolizat tot patriotismul disponibil, în stare flotantă şi­­ vinde în por­ţii mici, zilnice şi pe un preţ destul de respectabil (adică preţul e respectabil, nu patriotismul Timpului.) N’ai pus sâ spui o vorbă, n’ai drep­tul să pui o notiţă în ziar, cât de ino­fensivă, fără ca Timpul să nu-ţi facă proces de contrabandă de patriotism şi să te pue la o amendă aspră. In special pe noi gărzii de patrio­tism ai Timpului au un necaz deose­bit şi ne urmăresc pas cu pas, cu ochi de vultur, ca doar ne vor prinde cu patriotism nefabricat în uzina lor. Dacă anunţăm că studenţii unguri au făcut manifestaţii zgomotoase în faţa consulatului român din' 'Festa, vanuşii de la Timpul ne înhaţă pe la spate. A! v’am prins. Nu sunteţi patrioţi cu brevet de la noi. La amendă ! Când anunţăm că se va face o re­­maniare ministerială, copoii Timpului găsesc imediat urma măriei lor şi ne dau asalt pentru lipsă de patriotism din monopolul lor. Au ajuns cu persecuţia aşa de de­parte, în­cât, pentru că am anunţat că D. Ghermani se va duce la Berlin ca să negocieze din nou împrumutul de 75 milioane, care nu s’a putut rea­liza până acum, ne dau iar în jude­cata opiniei publice, care citeşte Tim­pul, ca pe nişte contrabandişti primej­­dioşi de patriotism. Persecuţia aceasta începe să ne în­grijească. Ne vine să ne luăm lumea în cap. O să ajungă lucrurile aşa de departe, în­cât n'o să mai avem drep­tul de a taxa pe exploatatorul Timpu­lui de şnapan, fără a ne expune ca să fim taxaţi de nepatrioţi. Pentru ca cel puţin cititorii noştri să fie scutiţi de vexaţiunile vameşilor de la Timpul, îi sfătuim să nu cum­pere alt patriotism de­cât cel din fa­brica reptilei, care vinde pe un ban (adică 10 bani) porţia. Şi porţia e destul de mare şi de moale pentru a servi la o anumită ne­cesitate fizică. Noi cel puţin, aşa vom face de aci încolo cu marfa oficioasei. Argus. HOLERA PETERSBURG­, 29 Iulie. — Holera. Moscova 16 cazuri, 16 decese; gu­vernământul Ecaterinoslav 55 ca­zuri, 16 decese; Taganioc 34 ca­zuri, 13 decese. VIENA, 29 Iulie. — Oficialul pu­blică o ordonanţă care opreşte in­trarea şi transitul fructelor legume­lor, icrelor, peştelui, etc., cari vin din Rusia. PETERSBUG, 29 Iulie.­­ Oficial.­­ Mortalitatea prin holeră a scăzut în mod simţitor în cea mai mare parte in oraşele unde bântuia epidemia, dar ea continuă în ţinuturi. S’au observat nişte cazuri la Vla­dimir. Presa streina şi cestiunea română La Reforme din Bruxelles, publică ur­mătoarele, ca prim articol, în numărul sau de la 4 August : IN TRANSILVANIA Autorităţile ungureşti cearcă să năbu­­şească prin persecuţiune plângerele româ­nilor din Transilvania. Ni se semnalează în această privinţă fapte, cari ne dau o idee deplină de situaţiune. La Brad, la Baiţa şi la Baia de Criş, jandarmii ungureşti fac perchesiţiunî noc­turne la toţi preoții, institutorii şi nota­bilii. Dar ei n’au găsit alt­ceva de cât exemplare din memorandul presentat îm­păratului şi câte­va broşuri asupra istorii naţionale. Toate au fost confiscate. Afară de aceaste, mai multe regimente au fost trimise, din ordinul ministerului la Arad şi în alte localităţi româneşti, ca şi când ar fi existat vre­o temere de o mişcare revoluţionară. Persecuţiunile în contra românilor, cari au fost la Viena ca să presinte împăra­tului cunoscutul memorand nu se maî sfârşesc; la Arad procurorul a intentat procese advocaţilor Truţia şi Onciu, Su­­ciu şi alţii. Ziarele maghiare sunt unanime a cere, ca ei să fie şterşi din barou şi să se ri­dice dreptul de a pleda tuturor advocaţi­lor cari au făcut parte din deputaţiune. Şi toate acestea, pentru că au cerut şe­fului statului, nu ca legea să fie modifi­cată, ci ca ea să se aplice în mod sincer conform cu textul şi spiritul ei! De­sigur ungurii vor ca românii din Transilvania să poată să rîmnească la soarta italienilor din Trident şi din Triest! De altmintrelea se vede, ca este o sis­temă de a urmări, ca criminali pe toţi aceea cari cer stricta aplicaţiune a le­gilor. Doctorul Vasile Lucacu, secretarul ge­neral al partidului naţional, în curând va trebui să se înfăţişeze dinaintea tribuna­lului din Baia-Mare pentru că a avut cu­­ragiul, să trimită ministrului de interne o protestare în contra unei violări fla­grante a legei în paguba românilor. Guvernul nu mai permite nici o întru­nire a membrilor câtor­va societăţi pa­­cinice ale institutorilor români. Adunările generale ale tutulor secţiunilor, ale Aso­­ciaţiuneî transilvane, au fost interzise din ordinul guvernului. ---HBKBmmm""---------------------­ Situaţia în Anglia LONDRA, 29 iulie.—Lord Balfour răs­punzând D-luî Gladstone la Camera Co­munelor, a zis că partidul care doreşte se­pararea Irlandei, nu se compune de­cât în mod parţial din partizanii Domnului Gladstone. Răspunsurile acestui din urmă şi cere­rile D-lui Mac Carthy, au fost foarte vage. Miniștrii privesc viitorul cu încredere. --­ D­IN IAŞI Domnule Director, Dacă astăzi publicul este maî puţin pun­­găşit de oardele d­rameluci aî guvernu­lui pentru contribuirea spontanee (!) la aşa zisa diademă a Principesei de Edimbourg, pe care tîrîtoarele tuturor epocelor o pre­gătesc ca să-şi creeze nouî titluri la re­cunoştinţa palatului, aceasta se datoreşte numai D-voastre, care şi de astă dată n’aţî tăcut, n’aţî lăsat să treacă nebăgată în seamă această pungăşie, şi aţi atras a­­tenţiunea publică asupra eî. Un lucru însă care a rămas nerelevat de D-voastră din cauză pre cât se înţelege că nu vă este cunoscut, şi care merită a fi relevat pentru că el pune în evidenţă că ceea­ ce se face acum nu este ceva nou, ci se practică chiar de la sosirea în ţară a Principelui Carol, e de a­ se stoarce ţara prin mameluci, şi pentru ca să vă probez aceasta, să-mi permiteţi a vă nara un fapt cunoscut de toţi şi mie personal, petrecut în Iaşi acum 23 de ani. Iată-l: In 1869 Principele Carol se porneşte în iubita sa Waterland, pe care nu o poate uita nici când doarme, să se însoare acolo, ca să fericească ţara cu odraslele de aren­daşi pentru vecînicie. Tîrîtoarele din Iaşi, în fruntea cărora se găsea primarul de atuncea, vecinicul smerit Dim. Gusti, cunoscând plecările de pleşcuire ale Principelui Carol şi dorinţa ce avea de a poseda de pleaşcă în Iaşi, un palat mobilat gata, în care, când i­ se va urî în Bucureşti, să vie aicea să se maî distreze, şi-au­ şi închipuit îndată că nu poate să fie o maî potrivită ocaziune de cât, acum de a-şî face obraz la Curte, ofe­­rindu-î un palat. — Pentru aceasta, pe de o parte Primăria să cumpere casele D-luî Al. Balş de vis-â-vis de Primărie (în care actualminte este şcoala de proselitism a călugăriţelor catolice) şi pentru care con­venise a plăti 9.000 galbeni şi pe lângă care trebuia să se mai adaoge, cel puţin încă pe atâta pentru reparaţiuni, iar pe de alta, judeţul să mobileze acele case cu mobile , la Ludovic al XIV, şi când va sosi Principele Carol în ţară, însurat gata, oraşul şi judeţul să depue acest palat la piciorele Principesei, ca un mic semn de adîncă iubire şi de devotament nesfîrşit. Dar cum şi ce fel să se facă aceasta, fără a prinde de veste cei spoliaţi, care ar putea să facă să avorteze un asemenea plan sublim ? Să se facă lucrurile pe ascuns, prin surprindere;­­şi o servaţi că de câte orî a fost vorba de o pleaşcă dinastică, în tot-d’a­una lucrurile s’au făcut prin surprindere : aşa pleaşca despre care-î vorba, pleaşca ce o proiecta V. Boerescu; apanagiile, acestea de acum, şi de sigur că tot ast­fel se vor face şi cele viitoare, ce au să curgă peste ţară, pentru simplul motiv că faptele negre se fac pe ascuns şi la întunerec) şi ast­fel s’a plănuit să arate în Consiliul comunal că localul în care este instalată Primăria nu este pro­­priu pentru aceasta, fiind rău şi strîmpt, că s’a prezintat o ocaziune admirabilă ca Primăria să aibă un local şi bun şi eftin, anume acela al D-luî Al. Balş, şi ca Con­siliul să profite cu o oră mai înainte şi să nu scape din mână un asemenea chilipir. Pănă aici, combinaţiunea era minunată, dar din nenorocire, de ceea­ ce se tem­eau n’au scăpat, căci unii din hoţii de păgu­başi din Consiliul comunal mirosind cum stau lucrurile, s’a fi prefăcut că regretă că scapă din mână acest chilipir, dar că nu pot a admite cumpărarea din cauză că co­muna este datoare, şi nu voesc a mai con­tracta datorii numai pentru ca să aibă primarul și consiliul unde se răsfăţa. După multe cercări (numai de 4 orî a fost adusă chestiunea în Consiliu), prima­rul vâzând că nu poate trage pe sfoară pe majoritatea Consiliului, s’a hotărît să spună Consiliului adevăratul interes ce este de a­ se cumpăra casa, crezând că puindu­­se chestiunea ast­fel pe faţă, va putea produce o presiune morală şi va putea deplasa majoritatea, căci se vor găsi măcar câţi­va cari să nu îndrăznească a vota pe faţă contra interesului Prinţului Carol. Ca să facă şi mai multă presiune asu­pra majorităţeî, a făcut să vină în şedinţă secretă a Consiliului şi o delegaţie de trei membrii din Consiliul de judeţ (între care şi bătrînul Dimitrie Cornea) şi pe de o parte delegaţia a făcut cunoscut că Con­siliul judeţean într’o şedinţă secretă a ad­mis mobilarea caselor pe comptul judeţu­lui, iar pe de alta a cercat şi ea (delega­ţia) de a determina pe majoritatea Con­siliului comunal ca să voteze şi ea cum­părarea caselor şi amenagearea lor. Insă majoritatea Consiliului, după o luptă în­verşunată, spre marea desperare a tîrîto­­rilor, a respins definitiv propunerea, şi ast­fel mlădiosul primar a fost silit a eşi în­tru întîmpinare cu mâinile goale, iar co­muna şi judeţul au scăpat de o dezbrăcare de cel puţin jumătate de milion, pe care ar fi trebuit să-l împrumute pentru a-i face peşcheş lacomului neamţ. Tîrîtoarele, văzîndu-se bătute şi neavînd curagiul de a arăta în public adevăratul motiv pentru care voea cu orî­ce preţ să cumpere acele case, graţie votului secret de respingere n’au trecut în procesul-ver­­bal al şedinţei, ci au mistificat opinia pu­blica, făcând’o să creadă că cumpărarea se făcea pentru instalarea Primăriei, şi că cu toate acestea s’a găsit în Consiliu o majoritate care să voteze în contra inte­reselor comunale. Cu alte cuvinte, reptilele au căutat să rămână tot basma curată, și a arunca vina maî vîrtos asupra aceluia care a luptat maî mult în consiliu ca să nu se des­­brace comuna în modul arătat; şi lucrul curios ; binele s’a uitat, iar legenda rep­tilelor a rămas şi s’a acreditat, astfel că pănă astăzi vulgul crede că s’a făcut o greşală de a nu se cumpăra casele pentru Primărie. Tot acest primar de tristă memorie, care prin îndoiturile sale de şale, îşi fă­cuse o mare vază la Palat, văzînd că ’i-a avortat planul şi că a rămas de ru­şine către stăpînul său, pentru a’l maî îmblînzi a uneltit în urmă ca arătatele case să fie cumpărate de călu­­găriţile ca-

Next