Adevěrul, iulie 1892 (Anul 5, nr. 1222-1251)
1892-07-31 / nr. 1251
ANUL V.—No. 1251EI31ŢIA A DOUA NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 10.ŞI 15 ALE FIECAREI LUNI şi se plăteai totd’auna înainte In Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judeţe şi Străinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei , în străinătate 50 Şease luni, 15 , , , 25 Trei luni , 8 , , , 13 Un Muwi&r Ia «tPiinifata IS bawl MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA VINERI Bl IULIE 1892 NUMAJRUL 10 BANI [ANUNCIURILE Din BUCUREŞTI şi JUDEŢE se primesc : NUMAI la ADMINISTRAŢIE, din Străinitata, direct la administraţie şi la toate flfidele de publicitate. Anunciuri la pagina IV ..... . o,30 b. linia » * III ...... 2,— lei , , II...................s,TM lei , Insorțnmele și Reclamele 8 lei rândul. La Pari»! *iarul se găsește de vânzare cu numărul la kioscnl îl p. 117, Boulevard St.»Miela UN NUMER VECHIU 30 BANI ADMINISTRATIA in,- & trada academiei, -10 Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA 10 STRADA ACADEMIEI, — 10 înfumuraţi şi obraznici ! dan porţia de... patriotism Presa streina si Gestiunea româna Din Iasi_____ Pentru Directorul postelor Pericol înlăturat Bucureşti, 31 Iulie 1892 Monmrafi şi oraznici!.. Nici odată n’am luat în serios pe cei de la Era Nouă. In tot-d’auna i-am privit în justa lor valoare sub raportul politic, şi conchideam că aceî trei Domni care redactează fiţuica eşană sunt nişte înfumuraţi şi nişte obraznici. Totuşi, dacă din când în când le relevăm proza, asta o facem fiindcă aşa cum sunt, ei trec drept stele în inbotronitul şi decrepitul partid conservator. Această explicaţiune dată, trecem înainte. Că Domnii care redactează săptămânal Era Nouă sunt nişte înfumuraţi, despre acest fapt ştiu toţi acei care voind să petreacă câteva momente citesc câteodată Era Nouă. In acest ziar se scrie de la o înălţime puţin apreciabilă... Toate partidele, toate grupările, toate individualităţile politice, sunt tratate riguros, criticate, dar mai bine zis înjurate, cu un vocabular de cuvinte alese ce mai au pretenţiunea a fi şi de spirit... Articole lungi, late cu pretenţiuni de direcţiune în politică, instrucţie, arhitectură etc. Mai mult, Era Nouă are şi apanagiul quassiesclusiv al ziaristicei serioase şi de idei... căci întotd’auna, pe timp de secetă mai cu seamă, în Era Nouă apar lecţiuni la adresa presei, unde graţiosităţile cele mai ordinare nu lipsesc ca nişte mărgăritare ce împodobesc stilul ei umflat... Dar credeţi poate că dau lecţii numai oamenilor streini de partidul conservator? A, nu. Domnii de la Era Nouă dau lecţii până şi centrului conservator, până când pe neaşteptate o telegramă îi pune la rezon... Şi aceste toate le fac din îndemnul celor mai curate intenţiuni, şi a celor mai sincere şi profunde convicţiuni. Nici un principiu mai ...poneierent... şi nici o preocupare bugetară nu-i tulbură. Aşa sunt acei trei onorabili de la Eră Nouă ; ei sunt oamenii mari, oameni superiori, sosiţi prea de timpuriu într’o lume ce nu-i înţelege.... Să lăsăm gluma la o parte. Domnii aceştia de la Era Nouă sunt nişte caraghioşi. Toată lumea ride de infumurările lor. Dacă numai infumuraţi ar fi, n’am zice nemica, căci câţi nebuni nu se cred împăraţi? Dar vezi, cei de la Era Nouă mai sunt şi obraznici, şi pe lângă obraznici, mai sunt şi calomniatori. Aşa din vreme în vreme au perioade când se ocupă de Adevărul. Slobod. Insă în acele momente, în loc să discute, încep a înjura de-a binele şi a insinua chiar colomnii la adresa noastră. Şi ce ironie ! Se vede că fac aceasta fiindcă s’au erijat în moraliştii presei şi ai politicei. Astfel, în Era Nouă No. 147 de la 26 Iulie găsim un articol în care se ocupă de înfiinţarea clubului democrat-republican şi de Adevărul. Nemic de zis dacă acei trei D-ni nu şi-ar fi luat sarcina să ne calomnieze şi să arunce felurite infamii la adresa noastră. Vom releva câteva pasaje . Anti-dinasticismul în ţara noastră este astăzî după cum se ştie apanajul quassiexclusiv al D-luî Alexandru V. Beldimann, secondat de câţiva ciraci ai săi, recrutaţi în puterea principiilor celor mai... ponderente. Injuria este transparentă la adresa noastră, înţelegem să ne ţină asemenea limbaj când am fi în cazul celor trei Domni de la Era Nouă, care se bucură de favorurile regimului, fie ca consilieri comunali, avocaţi ai Statului, deputaţi etc. Dar a spune despre noi, nişte tineri cari propagăm o idee cu totul dezinteresaţi, că facem aceasta în virtutea principiilor ponderente este o calomnie îndrăsneaţă. Mai departe calomnia ia proporţia unei infamii şi suntem trataţi de vagabonzi, bineînţeles într’un limbaj colorat. Nu se întreabă nimeni despre domiciliul real sau fictiv al fondatorilor unui atare club ; ei sunt cunoscuţi deja de publicul românesc în genere că nu pun un mare preţ pe domiciliu. Sub cerul albastru, pe câmpia verde sau între copacii stufoşi păsările de tot felul şi antidinasticii din ţara românească sunt fericiţi a se putea manifesta prin cântecele sau cobirile lor. In fine după ce ne face beţivi şi spune că ne adăpăm cu vinuri de la borta rece (junimiştii vorbesc de borta rece !...) termină cu următoarele injurii şi infamii: Avem numai siguranţa că astăzi ca şi în trecut, ca şi în viitor, coroana noastră va fi bine asigurată... de antidinasticism, căci, dacă ar fi să cadă pe mâinele unor onorabili patrioţi ca aceia, apoi nu numai ea, dar şi ultimele scirenţe de pe scândurile oricărei autorităţi din ţară ar fi depozitate între de ei în anumite localuri de credit, pentru asigurarea plăţei banchetelor antidinastice. In faţa unor asemenea insinuări infame orice discuţie e de prisos. Tot le putem spune celor trei Domni de la Era Nouă, este că sunt obraznici dar nişte obraznici ordinari cari n’au măcar meritul originalităţei. Publicul bun judecător va aprecia între nişte înfumuraţi şi obraznici cari trăesc din diferite izvoare guvernamentale, puţin recomandabile şi între noi de la Adevărul, cari n’avem altă vină de cât că ne-am devotat unei idei cu ori câte sacrificii ni s’ar cere. Uşor ne-ar veni să scuturăm pe cei trei onorabili insultători şi calomniatori de meserie de la Era Nouă şi să-i arătăm cât sunt de incorecţi şi de cinici în înfumurarea şi obrăznicia lor; dar ne rezervăm pentru altă dată. Eduard Dioghenide, sărbătorit isbânda obţinută ieri la alegeri. Atelierile au fost închise ieri. Manifestanţii conduşi de ajutorul de primar şi precedaţi de un drapel roşie s-au dus la primarul care e socialist. La eşire poliţia a luat drapelul cu toate protestările ajutorului de primar. S-au făcut 2 arestări. PARIS, 29 iulie.—Ziarele anunţă că anarhiştii au furat 150 kilograme de dinamită și le-a transportat la Paris. TELEGRAME SOFIA, 29 Iulie.— Prinţul Ferdinand a sosit azi dimineaţă la 6 ore din ordinul său nu s’a făcut nici o recepţiune. VIENA, 29 Iulie.— După ordonanţa cu data de azi causa tratabilul austro-italian asupra vinurilor, va intra în vigoare cu începere de la 28 August. LONDRA, 29 Iulie.—Cartea albastră apărută asupra afacerilor din Maroc conformă știrile date de ziare, dar D. Evans Smith contestă într’o notă că ar fi rupt tratatul. GENUA, 29 Iulie. — D. Brin, ministru al afacerilor streine a comunicat sindacolui din Genua că Regele și Regina vor sosi în acest oraș la 7 sau la 8 Septembre și că aproape toate puterile vor trimite acolo corăbii de răsboiu în onoarea MM. LI. și a lui Ghriscof Columb. .„WIESBADEN, 29 Iulie.—Regele Danemarcei a plecat la Gntinden. BOUBAIX, 29 Iulie.—Partidul uvbier a ban porţia de... patriotism Multe monopoluri s’au înfiinţat de o vreme încoace în ţara noastră şi multe s’au proiectat, dar nici unul nu e mai original şi mai rentabil de cât monopolul patriotismului, înfiinţat de antreprenorul ziarului Timpul. Da, fără glumă, gazeta guvernului a monopolizat tot patriotismul disponibil, în stare flotantă şi vinde în porţii mici, zilnice şi pe un preţ destul de respectabil (adică preţul e respectabil, nu patriotismul Timpului.) N’ai pus sâ spui o vorbă, n’ai dreptul să pui o notiţă în ziar, cât de inofensivă, fără ca Timpul să nu-ţi facă proces de contrabandă de patriotism şi să te pue la o amendă aspră. In special pe noi gărzii de patriotism ai Timpului au un necaz deosebit şi ne urmăresc pas cu pas, cu ochi de vultur, ca doar ne vor prinde cu patriotism nefabricat în uzina lor. Dacă anunţăm că studenţii unguri au făcut manifestaţii zgomotoase în faţa consulatului român din' 'Festa, vanuşii de la Timpul ne înhaţă pe la spate. A! v’am prins. Nu sunteţi patrioţi cu brevet de la noi. La amendă ! Când anunţăm că se va face o remaniare ministerială, copoii Timpului găsesc imediat urma măriei lor şi ne dau asalt pentru lipsă de patriotism din monopolul lor. Au ajuns cu persecuţia aşa de departe, încât, pentru că am anunţat că D. Ghermani se va duce la Berlin ca să negocieze din nou împrumutul de 75 milioane, care nu s’a putut realiza până acum, ne dau iar în judecata opiniei publice, care citeşte Timpul, ca pe nişte contrabandişti primejdioşi de patriotism. Persecuţia aceasta începe să ne îngrijească. Ne vine să ne luăm lumea în cap. O să ajungă lucrurile aşa de departe, încât n'o să mai avem dreptul de a taxa pe exploatatorul Timpului de şnapan, fără a ne expune ca să fim taxaţi de nepatrioţi. Pentru ca cel puţin cititorii noştri să fie scutiţi de vexaţiunile vameşilor de la Timpul, îi sfătuim să nu cumpere alt patriotism decât cel din fabrica reptilei, care vinde pe un ban (adică 10 bani) porţia. Şi porţia e destul de mare şi de moale pentru a servi la o anumită necesitate fizică. Noi cel puţin, aşa vom face de aci încolo cu marfa oficioasei. Argus. HOLERA PETERSBURG, 29 Iulie. — Holera. Moscova 16 cazuri, 16 decese; guvernământul Ecaterinoslav 55 cazuri, 16 decese; Taganioc 34 cazuri, 13 decese. VIENA, 29 Iulie. — Oficialul publică o ordonanţă care opreşte intrarea şi transitul fructelor legumelor, icrelor, peştelui, etc., cari vin din Rusia. PETERSBUG, 29 Iulie. Oficial. Mortalitatea prin holeră a scăzut în mod simţitor în cea mai mare parte in oraşele unde bântuia epidemia, dar ea continuă în ţinuturi. S’au observat nişte cazuri la Vladimir. Presa streina şi cestiunea română La Reforme din Bruxelles, publică următoarele, ca prim articol, în numărul sau de la 4 August : IN TRANSILVANIA Autorităţile ungureşti cearcă să năbuşească prin persecuţiune plângerele românilor din Transilvania. Ni se semnalează în această privinţă fapte, cari ne dau o idee deplină de situaţiune. La Brad, la Baiţa şi la Baia de Criş, jandarmii ungureşti fac perchesiţiunî nocturne la toţi preoții, institutorii şi notabilii. Dar ei n’au găsit altceva de cât exemplare din memorandul presentat împăratului şi câteva broşuri asupra istorii naţionale. Toate au fost confiscate. Afară de aceaste, mai multe regimente au fost trimise, din ordinul ministerului la Arad şi în alte localităţi româneşti, ca şi când ar fi existat vreo temere de o mişcare revoluţionară. Persecuţiunile în contra românilor, cari au fost la Viena ca să presinte împăratului cunoscutul memorand nu se maî sfârşesc; la Arad procurorul a intentat procese advocaţilor Truţia şi Onciu, Suciu şi alţii. Ziarele maghiare sunt unanime a cere, ca ei să fie şterşi din barou şi să se ridice dreptul de a pleda tuturor advocaţilor cari au făcut parte din deputaţiune. Şi toate acestea, pentru că au cerut şefului statului, nu ca legea să fie modificată, ci ca ea să se aplice în mod sincer conform cu textul şi spiritul ei! Desigur ungurii vor ca românii din Transilvania să poată să rîmnească la soarta italienilor din Trident şi din Triest! De altmintrelea se vede, ca este o sistemă de a urmări, ca criminali pe toţi aceea cari cer stricta aplicaţiune a legilor. Doctorul Vasile Lucacu, secretarul general al partidului naţional, în curând va trebui să se înfăţişeze dinaintea tribunalului din Baia-Mare pentru că a avut curagiul, să trimită ministrului de interne o protestare în contra unei violări flagrante a legei în paguba românilor. Guvernul nu mai permite nici o întrunire a membrilor câtorva societăţi pacinice ale institutorilor români. Adunările generale ale tutulor secţiunilor, ale Asociaţiuneî transilvane, au fost interzise din ordinul guvernului. ---HBKBmmm""--------------------- Situaţia în Anglia LONDRA, 29 iulie.—Lord Balfour răspunzând D-luî Gladstone la Camera Comunelor, a zis că partidul care doreşte separarea Irlandei, nu se compune decât în mod parţial din partizanii Domnului Gladstone. Răspunsurile acestui din urmă şi cererile D-lui Mac Carthy, au fost foarte vage. Miniștrii privesc viitorul cu încredere. -- DIN IAŞI Domnule Director, Dacă astăzi publicul este maî puţin pungăşit de oardele drameluci aî guvernului pentru contribuirea spontanee (!) la aşa zisa diademă a Principesei de Edimbourg, pe care tîrîtoarele tuturor epocelor o pregătesc ca să-şi creeze nouî titluri la recunoştinţa palatului, aceasta se datoreşte numai D-voastre, care şi de astă dată n’aţî tăcut, n’aţî lăsat să treacă nebăgată în seamă această pungăşie, şi aţi atras atenţiunea publică asupra eî. Un lucru însă care a rămas nerelevat de D-voastră din cauză pre cât se înţelege că nu vă este cunoscut, şi care merită a fi relevat pentru că el pune în evidenţă că ceea ce se face acum nu este ceva nou, ci se practică chiar de la sosirea în ţară a Principelui Carol, e de a se stoarce ţara prin mameluci, şi pentru ca să vă probez aceasta, să-mi permiteţi a vă nara un fapt cunoscut de toţi şi mie personal, petrecut în Iaşi acum 23 de ani. Iată-l: In 1869 Principele Carol se porneşte în iubita sa Waterland, pe care nu o poate uita nici când doarme, să se însoare acolo, ca să fericească ţara cu odraslele de arendaşi pentru vecînicie. Tîrîtoarele din Iaşi, în fruntea cărora se găsea primarul de atuncea, vecinicul smerit Dim. Gusti, cunoscând plecările de pleşcuire ale Principelui Carol şi dorinţa ce avea de a poseda de pleaşcă în Iaşi, un palat mobilat gata, în care, când i se va urî în Bucureşti, să vie aicea să se maî distreze, şi-au şi închipuit îndată că nu poate să fie o maî potrivită ocaziune de cât, acum de a-şî face obraz la Curte, oferindu-î un palat. — Pentru aceasta, pe de o parte Primăria să cumpere casele D-luî Al. Balş de vis-â-vis de Primărie (în care actualminte este şcoala de proselitism a călugăriţelor catolice) şi pentru care convenise a plăti 9.000 galbeni şi pe lângă care trebuia să se mai adaoge, cel puţin încă pe atâta pentru reparaţiuni, iar pe de alta, judeţul să mobileze acele case cu mobile , la Ludovic al XIV, şi când va sosi Principele Carol în ţară, însurat gata, oraşul şi judeţul să depue acest palat la piciorele Principesei, ca un mic semn de adîncă iubire şi de devotament nesfîrşit. Dar cum şi ce fel să se facă aceasta, fără a prinde de veste cei spoliaţi, care ar putea să facă să avorteze un asemenea plan sublim ? Să se facă lucrurile pe ascuns, prin surprindere;şi o servaţi că de câte orî a fost vorba de o pleaşcă dinastică, în tot-d’auna lucrurile s’au făcut prin surprindere : aşa pleaşca despre care-î vorba, pleaşca ce o proiecta V. Boerescu; apanagiile, acestea de acum, şi de sigur că tot astfel se vor face şi cele viitoare, ce au să curgă peste ţară, pentru simplul motiv că faptele negre se fac pe ascuns şi la întunerec) şi astfel s’a plănuit să arate în Consiliul comunal că localul în care este instalată Primăria nu este propriu pentru aceasta, fiind rău şi strîmpt, că s’a prezintat o ocaziune admirabilă ca Primăria să aibă un local şi bun şi eftin, anume acela al D-luî Al. Balş, şi ca Consiliul să profite cu o oră mai înainte şi să nu scape din mână un asemenea chilipir. Pănă aici, combinaţiunea era minunată, dar din nenorocire, de ceea ce se temeau n’au scăpat, căci unii din hoţii de păgubaşi din Consiliul comunal mirosind cum stau lucrurile, s’a fi prefăcut că regretă că scapă din mână acest chilipir, dar că nu pot a admite cumpărarea din cauză că comuna este datoare, şi nu voesc a mai contracta datorii numai pentru ca să aibă primarul și consiliul unde se răsfăţa. După multe cercări (numai de 4 orî a fost adusă chestiunea în Consiliu), primarul vâzând că nu poate trage pe sfoară pe majoritatea Consiliului, s’a hotărît să spună Consiliului adevăratul interes ce este de a se cumpăra casa, crezând că puinduse chestiunea astfel pe faţă, va putea produce o presiune morală şi va putea deplasa majoritatea, căci se vor găsi măcar câţiva cari să nu îndrăznească a vota pe faţă contra interesului Prinţului Carol. Ca să facă şi mai multă presiune asupra majorităţeî, a făcut să vină în şedinţă secretă a Consiliului şi o delegaţie de trei membrii din Consiliul de judeţ (între care şi bătrînul Dimitrie Cornea) şi pe de o parte delegaţia a făcut cunoscut că Consiliul judeţean într’o şedinţă secretă a admis mobilarea caselor pe comptul judeţului, iar pe de alta a cercat şi ea (delegaţia) de a determina pe majoritatea Consiliului comunal ca să voteze şi ea cumpărarea caselor şi amenagearea lor. Insă majoritatea Consiliului, după o luptă înverşunată, spre marea desperare a tîrîtorilor, a respins definitiv propunerea, şi astfel mlădiosul primar a fost silit a eşi întru întîmpinare cu mâinile goale, iar comuna şi judeţul au scăpat de o dezbrăcare de cel puţin jumătate de milion, pe care ar fi trebuit să-l împrumute pentru a-i face peşcheş lacomului neamţ. Tîrîtoarele, văzîndu-se bătute şi neavînd curagiul de a arăta în public adevăratul motiv pentru care voea cu orîce preţ să cumpere acele case, graţie votului secret de respingere n’au trecut în procesul-verbal al şedinţei, ci au mistificat opinia publica, făcând’o să creadă că cumpărarea se făcea pentru instalarea Primăriei, şi că cu toate acestea s’a găsit în Consiliu o majoritate care să voteze în contra intereselor comunale. Cu alte cuvinte, reptilele au căutat să rămână tot basma curată, și a arunca vina maî vîrtos asupra aceluia care a luptat maî mult în consiliu ca să nu se desbrace comuna în modul arătat; şi lucrul curios ; binele s’a uitat, iar legenda reptilelor a rămas şi s’a acreditat, astfel că pănă astăzi vulgul crede că s’a făcut o greşală de a nu se cumpăra casele pentru Primărie. Tot acest primar de tristă memorie, care prin îndoiturile sale de şale, îşi făcuse o mare vază la Palat, văzînd că ’i-a avortat planul şi că a rămas de ruşine către stăpînul său, pentru a’l maî îmblînzi a uneltit în urmă ca arătatele case să fie cumpărate de călugăriţile ca-