Adevěrul, octombrie 1892 (Anul 6, nr. 1310-1338)

1892-10-01 / nr. 1310

A. N­UNT OH ! D-lor proprietari şi arendaşi Tn vederea lipse? de braţe ce se simte ?n timpul secere?, am onoare a vă reco­manda să semănat! anumitul erou : CI ACAR CU PANA ROŞIE (spicul) Care are proprietatea de a nu se scutura or? cât ar sta pe câmp nesecerat Acest soiţi de grâă care se seamănă în timpi? de ma? ’nainte, a dispărut prin in­troducerea grâuluî Banat Roşiu şi care se scutură cu cea maî mare înlesnire. Pentru introducerea în agricultură a grâului Ciacin cu pana roşie», vă puteţi adrese subsemnatului pentru a vi­ se trămite probă şi preţul. Theodor Cincu, Gara Putna-Seacă. De închiriat sau de vânzare o locomobilă de ars paie şi o batoză, ambele sistem RANSONS, SIMS A­HEAD Lincoln (EngHtara) de 8 cai putere şi în stare bună de a func­ţiona. A se adresa la D-nn Th. Crisu la gara Putna-Seacă. A. D. C. Leventis, proprietar în Doagele comuna Beoca, s’a presintat la redacţia noastră şi a cerut infor­­maţiuni în privinţa celor denunţate de noi în contra­­ sale. După lămuririle date am convenit ca să cerem guvernului publicarea an­chetei făcută de parchetul din T.­Mă­­gurele. Avem asigurări formale, că emi­nentul profesor de la liceul Sf. Sava, D. N. Barbu va fi menţinut în ca­tedra sa. D. Take Ionescu s’a convins că ar fi cea mai mare greşală politică din partea D-sale a transfera pe D Barbu pentru nişte motive care uşor s’ar putea reduce la o răsbunare vilă din partea D-sale. Elevii din internatul facultăţei de teologie de sub direcţia părintelui Mironescu ni se plâng că aproape de trei săptămâni dorm afară pe iarbă verde şi nu sunt lăsaţi in saloanele internatului, sub cuvânt că se fac reparaţiuni. Din această cauză se semnalează mai multe cazuri de boală printre elevi. Atragem atenţia ministerului in­strucţiunei asupra acestei plângeri. Din Folticeni ni se scrie că consiliul comunal a votat o sumă pentru facerea unei hale. In acest scop s’a şi făcut un împrumut de la o casă din Bucureşti, cu procente de 7 la sută. Acest împrumut însă e vorba să se afecteze acuma la ali­mentarea oraşului cu apă potabilă, aşa în­cât Folticenii sunt osândiţi a rămânea tot fără hală. Ceva mai mult, pănă una alta banii împrumutaţi pentru clădirea unei hale sunt daţi cu împrumut pe la specu­lanţi cu i procente de 2 la sută, ceea­ ce însemnează că comuna câştigă 5 la sută... afară din pungă.* Tot din Folticeni ni se scrie că buzu­­năreala oficială pentru cumpărarea unei diademe princese, Maria de Edinbourg se practică şi acolo, în toată întinderea ju­deţului, pe o scară foarte întinsă. Mai ales ţăranii sunt buzunăriţi într’un chip neru­şinat de toţi cinovnicii regimului. Dar D. L. Catargiu nu ştie nimic! Astă­zi la orele 4 se va ţine un consiliu de miniştri­ în care se va citi şi discuta raportul comisiunei de anchetă instituită pentru descoperirea hoţiilor şi neregulelor de la primăria din Galaţi. Raportul, ni se spune, e defa­vorabil consiliului comunal. Se vorbeşte că în urma acestui raport consiliul comunal va fi disol­­vat iar D-nii Robescu, Ressu, şi câţi­va funcţionari subalterni vor fi daţi în judecată. Să dea Dumnezeu­! Ştirea dată de noi acum două săptămâni, că Regele va pleca în primele zile ale lunei Octombre la Sigmaringen, este astăzi confirmată şi de ziarele guvernamentale. Regele se va opri o zi la Viena unde va avea o întrevedere cu îm­păratul Frantz Iosef şi cu oaspele acestuia împăratul Wilhelm­. In consiliul de miniştri ce se va ţine Sâmbătă sub preşedinţa Rege­lui la Sinaia, se va fixa ziua şi lo­cul căsătoriei principelui Ferdinand cu princesa Maria de Edimbourg. Unii miniştrii sunt de părere ca căsătoria să se facă în Bucureşti în­tocmai cum s-a făcut căsătoria prin­ţului moştenitor al Greciei cu sora împăratului Wilhelm la Atena. JOI 1 OCTOMBRE 1892 B. G­U­I­N Amintiri de mamă Aplausele au încetat, ovaţiunile mulţi­me­ entuziaste s’au sfirşit. Opera adoarme, neagră, sub cerul de iarnă, pe când lumi­nile becurilor de gaz care o înconjoară, sclipesc jalnic. Ea, artista linguşită care a dat audito­rului ei o serbare de pasiune, de durere şi de bucurie, pleacă, zdrobită, înfăşurată în palton, în mijlocul unui parfum îmbă­tător, în cadrul de verdeaţă, în mîngâie­­rile florilor albe şi trandafirii care’i um­­pleau trăsura. Acum când exaltata s’a trecut, când nu maî e artista domesticit, oare a mulţi­­mei, ci numai femeia ostenită care se în­toarce acasă după o zi de lucru, o obo­­teală neînvinsă o doborî, o tristeță grea îi apăsa pieptul, desgustul de trecut Ii sfâșie inima, cu tot triumful de adineao­­rea, cu tot sgomotul de glorie neînăbuşit încă în urechile eî. Ah cât de scump sunt plătite aplausele astea! câte silinţe, câte amărăciuni îndu­rate în tăcere, pentru gloria asta schim­bătoare şi netrainică, îşi aminteşte o seară, mama fără copil, o seară asemenea cu aceasta. In cerul ce­nuşii­, lugubru, zăpada se forma, se în­grămădea, gata să cadă; vîntul îngheţat fluera, pătrunzând printre cercevelele fe­restrelor oamenilor sărmani. Era colo sus, pe coastele de la Montmartre, în jos de Moulin-de-la-Galett­e. Toată amiaza Duminiceî, zgomote de orchestră, bombănitură de aramă, ţopăituri de danţurî, şi pe icî pe colo strigăte şi rîsete de femei, glume de bărbaţi mahmuri ajungeau pănă în odăiţa în care ea, Suzana Dorlange, plângea de nelinişte. In mijlocul cămarei se află un leagăn, încărcat cu scufiţe şi cu scutece aruncate la întâmplare. Iar înăuntru, un biet căpu­­şor se mişca, înverzit, desfigurat. Se auzea o resuflare jalnică, hârcâită de un gât gău­rit de copil. Pe la cinci ceasuri, la înoptare, un spasm sgudui corpul mititelei făpturi: murise. Mama se aruncase pe cadavru , îl strîn­­gea la sîn, îl mângâia, cu ochii uscați, fără nici o lacrimă. O oră trecu astfel. Apoi, de o dată, Su­zana Dorlange găti frumos leagănul, să­rută lung pe cor­il­ere cu faţa nemişcată printr’o voinţă supremă, îşî despuiă „peig­­noir-ul“ cel vechi“, luă o rochie decol­tată, puse o floare în păr, puţin roş pe o­­braji, puţin khol pe la ploape, şi se sco­­borî. Se duse pe jos, tremurând sub pal­ton, la un „boius-bours“ din strada Mar­tyrs. Era cântăreaţă de Café-Concert. Cu toate rugăciunile ei, directorul fusese ne­îndurător ; trebuia să cânte în seara aceea, sau să renunţe de a avea ce mânca a doua zi, să renunţe la plata florilor mi­cuţului mort şi a cheltuelelor de înmor­mântare. In juru’î, prin culise, femeile scontau câştigurile posibile în aceea seară, nu câş­tigurile succeselor artitice, dar altele; cântăreţul comic îşi văpsea faţa studiin­­du-şî strîmbăturile într’o oglindă; mica naivă „copilul-minune“ al trupei, repeta încetişor un cântec noir în care trebuia să ştie a zice nişte porcării cu aiere de nevinovăţie. Suzana Dorlange aştepta nemişcată, mută. Tovarăşele ei de-abea veniseră să -î strângă mâna la sosire, mormoind nişte condoleanţe banale. Două sau trei femei, mai de treabă, oftaseră chiar gândindu-se că nu vor mai vedea pe „acest îngeraș“ „Trebuia ca D-zeu să fie prea negru la inimă!“ Dar oftările se potoliseră iute, și fie­care din ele se gândi iar la micile ei interese. * La rîndul eî, Suzana Dorlange se arătă pe scenă. La lumina lămpilor din sală, ochii cari o fixau i se pareau aî unor a­­nimale scăpate; unele feţe se întindeau, se s­fir­şea­u la auzul cuvintelor cu îndoit înţelesul pe care trebue, ca, cântăreaţă, să le întărească prin mişcări pentru deli­ciul auditorului. Cânta, accentua, sublinia, inconştientă, aruncând sunete ca o orgă de barbarie, căreia o mînă maşinală îi sfarmă notele obicinuite. Şi zîmbea! Dar din când în când, un nod i se urca în gât, lacrimele îi veneau în ochi, fără să le poată stăpâni. Vedenia leagănului, a cadavrului înţepenit, colo, în odăiţa sin­guratecă, îl trecea pe dinaintea ochilor. Fruntea i se încreţea, fără voie, o notă ieşea falsă, țipătoare, ca o palmă mulți­­mea, zîmbetul cântăreței îngheța plin de ură. Dar asta nu ținea de­cit o clipă. Mergea pănă la capot, resemnată, stăpână pe rol, fără să scape nici un efect. Iar când sfîrși, aplausele isbucniră în mijlocul fumului de țigări; un buchet îi căzu la picioare, îşi câştigase slujba; directorul pusese mâna pe parale şi nu o dădea afară nici de astă dată. A doua zi, după noaptea petrecută în lacrimi, se dusese însoţită de câţi­va prei­­teni plictisiţi şi indiferenţi, să-şî pună co­pilul într’o gaură plină de zăpadă, la ră­dăcina unui copac cu ramurele goale şi negre, în fundul cimitirului Mont-Martre. Din ziua aceea, ani întregi păzise lea­gănul gol, în odăiţa deşartă; trăise şi cântase ca şi înainte, dar cu amintirea vie în inimă a lugubrei scene şi durerea nemîngîiată din ce în ce maî adîncă. Acum Suzana Dorlange e declarată de a­­clamaţiile Parisului, una din reginele artei. A schimbat micul apartament din Mont­martre cu un hotel foarte aproape de Bois. Dar în odaia ei de dormit, leagănul e tot la locul de onoare. Oh! gloria deşartă şi averea nefolosi­toare ! Dacă el ar fi acolo, astă-seară, uni­cul mort ajuns băiat mare, ca să’şî îm­brăţişeze mama! Dacă ar putea lua şi el parte la aplause şi la triumf! Dar nu, Suzana Dorlange e singură, şi cu lacrimile desperărei în ochi, se duce să arunce braţurile de flori ale isbândeî sale pe leagănul vecinic gol.. E. V. Diierit© ştiri Temperatura: Observaţiunea Casei A­llonn­et C-nie, optician­, Calea Victoriei 88, pe ziua de 27 Septembre. Miezul nopţii.................+10.1 7 ore dimineaţa . . . +12.7 Amiaza.........................+22 înălţimea barometrică 760 Starea cerului: senin. • Duminecă 27 Septembrie curent, D-nu Constantin Stăncescu, profesor de estetică şi istoria artelor, a ţinut la şcoala de Bele-Arte din Capitală o importantă con­ferinţă de deschiderea anului şcolar, fă­când istoricul cursului şi relevând într’un chip magistral importanţa artelor plastice în viaţa popoarelor.* File rupte din Album Remuşcarea este mantaua după ploae a conştiinţei. Chavette.* Femeile nu învaţă nimica; ele găsesc tot. A. Houssaye.* O bătrâneţe francamente primită, este o a doua tinereţă. Ad. d’Houdetot. Să nu dăm nici­o­dată nimic copiilor noştri, dacă voim să aibă pentru noi o recunoştinţă egală bine­facerilor noastre. X. F. Prietenii sunt ca birjarii. Când ai ne­­voe de ceî d’Intaia nu-i găseşti, când plouă nu găseşti pe cei din urmă. A. O.* * * tin ultim cuvftnt Un profesor pune unei eleve următoa­rea întrebare : — De ce dracul are coarne ? — De ce ?... De ce ?... recunosc că nu înțeleg de ce, căci el nu este însurat. Ura! Ura! de trei ori!! CEREŢI HARTE DE ŢIGARA CREANGA din renumitele fabrici franceze ABADIE-PARIS Cea mai superioară, mai pură şi mai prielnică sănătăţei dintre toate cele­­l­alte hârtii de ţigară aflate în comerţ. Furnisori al casei Regale şi al Onor. Regii al Monop. Tutunurilor. A eşit cea dintâiu la concursul de hi­giene din Paris şi din Bucureşti. Pentru cereri de probe și comenzi la D-na Olga C. Creangă. Depozitul central (pentru România şi statele Balcanice) în Pasagiul Băncei Naționale București. A­dresa­ telegrafică : Cr­eangă-Bucu­rești. Listă de subscripție In folosul victimelor din Dorohoia (Va Ultime Informaţii In revista de mâine Directorul nos­tru va face cunoscut lectorilor „ Adevă­rului“ tristul rezultat al audienţei sale la ministrul de interne şi preşedinte al consiliului de miniştri. Un tânăr român, care merită în­­curagiare, D. Th. Sori­neu, a deschis în Brăila un mare depozit de ciment de Portland şi var hydraulic, din care poate expedia, după ori­ce comandă, şi cu preţuri foarte moderate, în toate cele­l­alte judeţe. Dăm ca pozitivă ştirea, că în cu­rând consiliul comunal al Capitalei va fi disolvat. Însuşi Regele Carol sterue ca con­­siln­l actual să fie disolvat şi D. Pake Protopopescu să fie din nou chemat în capul primăriei. Regele Carol a zis săptămâna tre­cută la un prânz în faţa mai multora următoarele cuvinte: Miniştri pot găsi foarte uşor, dar primar pentru Bucureşti este numai unul singur, anume Pake­ Protopo­­pescu. Garantăm autenticitatea acestor cu­vinte. Concursuri de catedre Mâine se vor ţine în palatul Uni­­versităţei concursurile pentru ocupa­rea următoarelor catedre: Pentru ocuparea catedrei de isto­ria dogmelor şi patrologie la facul­tatea de teologie din Bucureşti. Aspiranţi sunt D-nii Dr. Niţulescu şi Boroianu. Juriul se va compune din Arhiereul Timuş, preşedinte şi profesori universitari Mironescu, Er­­biceanu, Georgescu, Cireşeanu, T. Maiorescu şi Crăciunescu, membrii. Pentru ocuparea catedrei de istorie cursul superior la liceul din Foc­şani. Concurenţi sunt preotul Georgescu şi profesorii Căprescu, Tufescu şi Panaitescu. Juriul se compune din D-nii Al Odobescu, Gr. Tocilescu şi Dimi­­trescu. Pentru ocuparea catedrei de ştiin­ţele naturale la liceul din Craiova. E un singur concurent, anume D. Sinescu, profesor la Piatra. Ministerul de instrucţie şi culte va fi închis pănă Luni, din cauza instalare! diferitelor biurouri create prin noua lege a reorganizărei mi­nisterului. D. ministru Take Ionescu s-a în­tors aseară din Sinaia şi D-sa Însuşi aranjează biurourile. D. Dr. Felix ne-a asigurat azi, că primejdiele imediate pentru izbucni­rea holerei în ţară sunt înlăturate. D-sa are speranţă fermă că vom scăpa de holeră. Românul anunţi că în Iaşi febra typhoidă decimează în mod simţitor populaţiunea săracă , s’ar fi constatat trei mii de cazuri de boală într’o singură săptămână. Faţă de această ştire gravă ne-am grăbit a lua informaţii de la direcţiunea serviciului sanitar. Din fericire ştirea dată este foarte exagerată, căci săp­tămâna trecută nu s’au constatat de cât două cazuri de moarte provenite din typhos exanthematic şi două ca­zuri provenite din febra typhoidă. S’au luat însă măsuri pentru stârpi­rea typhosului exanthematic. Societatea de asistenţă publică (sauvetage) din Viena, a recoman­dat D-lui Dr. Felix pe membrul său D. Drd. în medicină Radu Banberger, originar din Galaţi, pentru organiza­rea serviciului de transport al bol­navilor de holeră. D. Dr. Felix a angajat pe D. Ban­berger pentru organizarea în Galaţi, unde primejdia este mai mare, a ser­viciului de transport în caz de ho­leră. In urma informaţiei noastre de ieri cu privire la o conferinţă a unui oare­care Ion I. Livescu, actor la Teatrul Naţional, azi s’au presentat la redacţia noastră doui domni, cari ne-au arătat câte două bilete în va­loare de 20 lei pentru o represen­­taţie teatrală la Ateneu şi pentru un concert tot la Ateneu date de Ion I. Livescu. Conferinţa asupra cestiunei ovreeşti, concertul şi representaţia teatrală nu erau de loc anunţate prin ziare şi nici nu s’au ţinut pănă acum. Aceste bilete au fost plasate acum patru săptămâni de însuşi Livescu, care ast­fel a frustat un mare număr de cetăţeni din Capitală, din Ploeşti, Galaţi, Brăila, etc. „Denunţând acest nou gen de pun­găşie, poliţiei şi parchetului, ne mi­răm cum Teatrul Naţional tolerează 3 în sinul său un ast­fel de individ, care-i compromite prestigiul în faţa publicului. Simpaticul bătrân P. Catulescu, lectorul bisericii române din Paris, va sosi în curînd in ţară în virtutea unui concediu. Nemângâiaţii N. Noreanu şi Felicia No­­reanu, părinţi, Constanţa şi Eugenia fraţî, au durerea a anunţa perderea fiicei şi suroreî lor • LUCIA în etate de 7 ani încetată din viaţă în ziua de 30 Sep­tembre 1892, ora 4 dimineaţa, şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii care din eroare nu vor fi primit invitaţiune specială, să considere aceasta ca atare, înmormântarea va avea loc în ziua de 1 Octombre 1892 ora 3 p. m. la cimi­tirul Şerban-Vodă, unde cortegiul va porni de la pavilionul Spitalului de copii. Rugaţi-vă pentru ea! TEATRE-COECERTE Teatrul Naţional.—Mâine seară se va juca a treia oară Reposatul Toupinel de Bisson tradusă de D. Gusty şi O vizită de Al. Dumas fiul. Teatrul Băilor Eforiei. — The royal English burlesque Company, compusă de 90 persoane, va debuta în ziua de 8 Octombre, înscrieri pentru locuri şi abonamente se fac cu începere de azi la biuroul ho­telului Regal. Concert Rubinstein. — Cu înce­pere de mâine seara excelenta orchestră de sub conducerea D-lui Rubinstein va cânta în fie­care seară la Cafeneaua Naţională. Ţării **e române, franceze utl germane, latine şi greceşti. Complect asortiment pentru cursul pri­mar şi secundar la Librăria Şcoalelor C. Sfetea în faţa gradinei sf. Gheorghe Obiecte necesare de scris, desemn şi pictură. A se cere catalogul librăriei; se trimete gratis şi franco. APA DE RADENI Sursă alcalină de NATHRON-LITHION Prin examinarea bacteorologică a D-lu­­profesor Babeş, recunoscută ca apă miner­rală, care conţine cei mai puţini microbi (a se vedea raportul către ministerul de interne din 21 Iulie 1892 publicat în Mo­nitorul Oficial Nr. 93 din 28/9 August) prin mare preservativ excelent contra holerei şi a altor epidemii. Cu apă de cură probată contra forma­­ţiunelor de nisip şi piatra boalelor de ri­nichi şi ale vestei (băşice) relelor digestiuni şi catarachelor ale organelor respiratorii. Cu apă recoritoare şi dietetică neîntre­cută, prin conţinutul eî de acid carbonic. Deposit pentru România la Higmond Prager şi la sucursalele D-luî. (Tarifuri şi prospecturî gratis). M Titlu AIBCtimnd­e Mmm A apărut broşura ediţia a 21-a despre un tra­tament sigur şi aprobat în contra boalelor ner­voase şi Symptome apoplectice, precum: agi­taţiuni, insomnie, durere de cap cu apăsare sub frunte, ameţenii, migrene, amorţeală de mâini şi picioare, paralizia membrelor, etc. Recomandăm cu tot dinadinsul descripţiunea acestui tratament persoanelor a căror existenţă este tulburată printr’o stare bolnăvicioasă a sistemului nervos. Aceasta se liberează fără plată la farmacia I. A Ciurea str. Lipscani, la Bucureşti, Dr. E. Heinal farm. la Botoşani, C. Herzenberg farm. la Iaşi şi Em Karakasch, farm. la Galaţi. Cererile din provincie a se a­­dresa D-lui I. Calin, str. Berzei la. Bucureşti. Profesor Doctor I. RADIAN —8. Strada Italiană 8— Reîntors din străinătate, dă consultaţiuni pentru maladii interne de la 4—6 p. m. fia Îneîijrîor Pe bulevardul Elisabeta UC lUClu­i idl No. 91 etajul al 2-lea 12 camere dintre care 5 saloane spaţioase, chirie pe an 3.200 lei. Vasiliu. n­­orna (Sonatantineacw) Roagă eleganta sa clientelă a visita novo­­teurile sosite în magazinul său pentru sezonul de Iarnă. 1-er etftge Pasagiul Villagros Vis-a-vis de Poliţie Bucurescl. In seara zilei de 22 Sep­­t Awl II.0n tembrie, s’a pierdut în ra­ionul gărel Titu un portofel de marochin, cu colţuri de alamă emailată, în care se aflau 6.000 lei, (şease hârtii a 1.000 lei), două poliţe, o fotografie şi alte hârtii de afaceri. Cel ce va fi găsit acest portofel este rugat să-l aducă la Redacţiunea noastră, unde va primi, pe lângă mulţumiri, şi 1.000 el ca recompensă. La farmacia G Ti Maţi şa pentru un licenţiat sau asistent.

Next