Adevěrul, februarie 1894 (Anul 7, nr. 1767-1795)

1894-02-01 / nr. 1767

EDIŢIA A TREIA ElegerImbţsale Pentru colegiul ÎI de deputaţi de Boto­şani, vacant prin numirea D-lui N.Boldui Epurcatul, ca prefect, s’a fixat ziua de 12 Februarie. Candidatul liberărilor şi al Vernescanilor este I­-I I. T. Buzdugan, fost primar şi de­putat. Se pare însă că alegerea aceasta nu va fi bună. Iată în adevăr ce ne spune «Voacea bo­toșanilor» : «Ministerul avisînd Primăriei ca să facă convocarea, din eroare a cerut convocarea colegiului f-iu necesîtîndu-și schimbarea d® adrese pentru rectificare. Ast­fel că timpul cerut de legea electorală se trebue să treacă de la convocarea colegiului şi pînă la ziua alegerei este scurtat şi deci alegerea este casabilă». Pentru alegerea de deputat la colegiul I din Covurlui, candidatul liberal este D. Paraschiv Sechiaru şi cel convocator este D. Poenar, primarul Galaţului. —----------- -rzKZ-----------— GERM AN li I­ AFRICA Am mai vorbit într’unul din buletinele noastre externe de posesiunile germane din Africa, cunoscute sub numele de Ca­­merona şi învecinate cu posesiunile fran­ceze. Pentru a putea trăi în linişte, ambii ve­cini au simţit trebuinţa ca să fixeze hota­rele şi sa le stabilească definitiv, deoare­ce convenţia anglogermano-franceză din 1885 le regula numai provizor. In acest scop s’a întrunit in Berlin o comisie de delimitare compusă din trei comisari şi trei germani. Negociarile între aceştia durează de şase săptămini şi totuşi n’au­ putut ajunge la un rezultat*practic. In cele din urm­ă, dificultăţile politicei interne a împăratului l’a făcut să amine luarea unei hotărlri prin care ori să supuie chestia unui arbitraţi or să meriţie stntigno. Totuşi de pe acum s’au pus bazele a­­ranjamentuîui viitor. Fie­ care din părţi e dispusă a face con­cesii pentru a putea­ tranşa chestiunea. Totuşi ziarele germane opozante, cu «Gazeta de Colonia» în frunte au înce­put a striga că Nemţii ar fi furaţi. Pe de altă parte unele ziare franceze strigă şi ele că se fac Germanilor prea mari concesii. Ceea ce e sigur însă e că şi unii şi al­ţii vorbesc în necunoştinţă de cauză, de­oare­ce geografia acestor locuri e foarte puţin cunoscută. In aşa condiţii nu credem posibilă iz­­butirea vre­unui aranjament, afară nu­mai dacă părţile ar avea,buna inspiraţie a lua ca arbitru pe marele nostru geo­graf, colonelul Gorjan. E­ sigur, ar regula chestia în două timpuri și trei mișcări. C. A. IAZBOIU CIVIL (Prin fir­melagrafc) BWRNGS-A71ES, 3# lassan®. — Ma­culații au debarcat la Victîieray. Lupta e nehotărîtă; sînt mulţi morţi şi răniţi. Lupta continuă. MORTUL VIU Ziarul La Patrie, apărând Sîmbătă seară n’a avut vreme nici măcar să citească ediţia I a Adevărului din ziua aceea. Aşa se esplică faptul că numitul ziar dă, — probabil după Universul, —ştirea că D. Filipache Protopopescu a încetat din viaţă. Se ştie că D. Protopopescu e la spi­talul Brincovenesc, se mai ştie că acest spital nu-i peste nouă mări şi nouă ţări. La Paltin ar fi putut, deci, să-şi ia oste­neala de a se duce pri’acolo, în loc să dea ştiri aşa de grave şi de neexacte. ULTIME iwmtckimi DEMISIILE OFIŢERILOR 3 27 demisii In arma eavale­­■ m­el.—Cauzele.—General Falcoyanu, Cantity şi J­ack @ mare fierbere domneşte in ar­mată. Precum am anunţat la ediţia I, astă­zi şi-cui dat demisia 127 de o­­fiţeri de cavaleri. Aceste demisiuni s’au înaintat în fle­ care corp şefului respectiv, care le-a trimis la ministerul de războini. Cine sunt demisionaţi! Se constată un fapt curios. Ofi­ţerii demisionaţi sunt cei mai buni ofiţeri din cavalerie. Ei sunt în nu­măr de 127, dar toţi ii vor imita. Gauza pentru care au demisionat numai aceştia şi nu toţi, este că numai aceştia au vîrsta de 29 de ani şi împlinesc condiţiunile cerute de lege pentru ca un ofiţer să poată demisiona. fîn­şearcă armeput de a data, tré tofi ofiţerii din armata. Mîine vor S­e ştie că Adeverul a &uns hi id­­­d’a­una campanie în potriva tutu­ror nedreptăţilor din armia. De astă dată ieri îi luăm partea nedreptăţiţilor, — aceştia sunt ofiţa­­rii de cavalerie. Ar trebui să nu uite vechiul Jack, că pe vremea ministerului Ion Bră­­tian­u s’a mai produs o asemenea mişcare, şi ministrul a trebuit să renunţe la planurile-i nedrepte. Din afacerea asta noi nu facem o chestiune politică, pentru că ches­tiunea în sine nu-î politici. Dar ce­rem, în numele dreptățeî, să bine­­voiască D. ministru * nu mai as­culta de sfaturile peric«le»»t sie generalului Fălcoianu. Primi-va D-sa,— apărătorul ar­matei!—să dezorganizeze armata? Fi-va D-sa bucuros ca toți ofiţe­rii de cavaleri® să-şi zdrobească azi carierele pentru un etprieifi nesă­buit ? Şi apoi, crede D-­s serios că va putea reorganiza cavaleria cu in­fanterişti trecuţi pe la şcoala de Stat-Major? II sfătuim să ceară şi avizul D-luî Petre Carp, care a declarat azi în faţa generalului Gantili că nouile procedeuri nu sînt faimoase. Noi, la nevoe, vom da nume de ofiţeri trecuţi de curînd in cavale­rie şi cari nu vor face nici­odată isprăvi mari. Vom reveni. Caron. Eri a expirat termenul de osîndă de un an şi jumătate la care a fost condamnat părintele Dr. Vasile Lu­caci de către tribunalul unguresc din Satu-mare. Eri a fost­ pus în libertate ne­condiţionată,­­ căci de patru săp­tămâni se bucură de o oare­care libertate condiţionată pentru a se căuta de boala de ochi. Colonia romina şi studenţii ro­­români din Budapesta au dat ori un mare banchet în onoarea emi nentuluî luptăto^ D. Dr. V. LifeEbl va veni în .cji­­capitaîă ffentru ă*di feded FI. sosi şi demisiile ofiţerilor de cavale­rie din judeţe, căci toţi au să se plingă de aceleaşi nedreptăţi pe care le vom arăta îndată. Este iarăşi de observat ca mai toţi demisionaţi­ sunt căpitani co­mandanţi de escadroane şi locote­nenţi vechi. Ca«zoî® Principala cauză este următoarea: Generalul Fălcoianu, şeful statu­­luî-major pretinde că arma cava­leriei este dezorganizată şi merge pînă acolo că acuză de incapacitate pe ofiţerii cavalerişti. Pornind de aci, D­m a convins pe Jack Lahovary că trebuiesc in­troduşi in cavalerie ofiţerii din aşa numita şcoală de sfcat-major, ci­eri din toate armele. C® se întîmplă? In cavalerie avansările se fac foarte greu, din cauza lipsei de lo­curi. In infanterie însă, şi chiar in artilerie, se avansează mult mai uşor. Ei bine, ofiţerii cari au avan­sat uşor în infanterie, trec puţin prin şcoala de stat-major, — unde se primesc bani şi rai, din cauză că sunt vecinie locuri neocupate,— sunt luaţi ast­fel din aer.**18 şcoală şi trecuţi în cavalerie. Cu modul acesta, bieţii cavale­rişti se văd întrecuţi de infanterişti, — lucru ne mai pomenii ce un in­fanterist să... întreacă pe unt cava­lerist !! Şi ne pomeniră ast­fel «cu o sum­ă de oameni cari nu cunosc cavaleria, ajungând şefii unor cavalerişti vechi! Revolta celor nedreptăţiţi e, deci, foarte dreaptă. Genamitul Caisti. Un fapt care ajută şi maî mult să se petreacă acest lucru ne mai­pomenit, este şi faptul că generalul Gantili este el insu­şi inspectorul cavaleriei pe nedrept, de­oare­ce n’a fost nici o dată în cavalerie. Aşa fiind, gineralul-inspector lasă ca noua sa armă să fie invadată de elemente străine. Se ştie că sunt doni generali de cavalerie : Sahnen şi Băicoianu. Ei bine, D. Jack n’a găsit de cuviinţă să numească inspector pe unul din aceştia,­­ deşi ştie că tot corpul ofiţeresc din cavalerie ţine să aibă de­ inspector pe generalul Băico­ianu, un om și simpatic și capabil. Dar Jack a numit pe generalul Gantili, pentru că acesta are repu­tația că-i om sever, uitînd că pe lingă severitate mai trebue și pri­cepere. Conclus!« MARTI 1 FEBRUARIE3 Senatul, după exemplul dat de Cameră, nu a ţinut astă­zi şedinţă. Societatea funcţionarilor comer­ciali va da în seara de 2 Februa­rie un bal în sala Hugo.­­ Prin cercurile guvernamentale se vorbeşte, că D. colonel Rasty şi-ar fi dat demisiunea de prefect al po­liţiei, dar D. Lascar Catargiu ezită încă de a o primi. Ştim pozitiv, că D-nii Al. Laho­­vari şi Nicu Filipescu ar fi foarte mulţămiţi dacă demisiunea D-luî Rasty s’ar primi. Zăpăceala este, insă, atit de mare, în cît eventualul succesor al D-luî Rasty nici nu este încă desemnat. Consiliul de miniştrii în viitoa­rea sa şedinţă se va ocupa cu proec­­tul de reorganizare a poliţiei. Probabil în cursul săptăminei viitoare acest proect va fi depus la Cameră. înmorailntarea lui Rincezar. In ediţia l­a spuneam că Rince­­zanu fusese transportat de la Morga pentru a fi înmormântat. Am pornit îndată spre Grozăveşti şi am aflat cadavrul în curtea bise­ricii Sf­. Gheorghe Malmaison. In curtea bisericei, un catafalc de catifea neagră, acoperind racla vio­letă. In prejur, candelabre in care luminări ard cu flacăra pălită de azi—şi norod mult ce se închină cu­cernic, şi ascultă emoţionat boce­tele înfiorătoare a sirmanei văduve, care ’şi plînge fericirea pierdută şi sărăcia ce o paşte. Oh! ce cumplit spectacol era acel al acestui livid, cu trăsurile împie­trite, nasul mare arcat şi o barbă neagră lucioasă sub bărbie!—Şi ce îngrozitoare erau rănile alea căscate în închegă­tu­ri de singe negru : două la baza urechei, două în falcă şi două la beregată în dreapta şi una de­a­­supra urechei în partea stingă. La poarta bisericei stă un dric de clasa IV, care-l va duce la ci­mitirul Sfinta Vineri, unde vecinii săi i-au cumpărat un loc. Ei, vecinii, şi anume Voicu Gruia, Nae Mustacof şi Pavel Petrescu poartă toate cheltuelile căci Pri­măria n’a vrut să dea de­cit un a­­jutor de 20 lei şi o concesiune de pămînt într’un alt cimitir depărtat, acel de la Ghencea. Orăşenii indignaţi au sfătuit pe D-na Rîncezeanu să refuze, şi s’au cotizat între ei pentru acoperirea cheltuelilor. Pe lîngâ numele acestor oameni să ciţim şi pe părintele Gostache care au oficiat gratuit. Fapta celor de la Primărie e ne­demnă. Auziţi ! două­zeci de franci, pen­tru un funcţionar care a slujit co­muna 16 ani în şir, atunci cînd copila minoră şi femeia ce lasă în urmă nici drept la pensie n’au­ macar Vineri s’au întrunit conservatorii din Galaţi, în casele D-luî C. Ressu, la o conferinţă intimă. D-nii deputaţi Ressu şi V. Ma­­cri, Încurajaţi pe sub mină de D. E­refect Robescu, au hotărît să com­ată a outrance candidatura D-nui primar Virgil Poenaru, candidatură agreată de D. Lascar Catargiu.­­ Se crede că diferitele fracţiuni ale conservatorilor vor avea trei candidaţi pentru alegerea de la 10 Februarie şi anume : pe D-nii Vir­gil Poenaru, Simion Hociung şi Antochi. Liberalii, in întrunirea lor de Vi­neri, au decis să susţină candidatura D-lui Secchiazi. D. Robescu a fost chemat de D. Lascar Catargiu pentru a lămuri a­­titudinea sa ostilă faţă de candida­tura D-lui Virgil Poenaru. D-sa ne-a declarat că se simte mult mai bine şi ne-a spus zâmbind că are de gind să mai trăească cu toate rănile şi cei 64 ani ce duce în spi­nare. L’am­ întrebat dacă a fost confrun­tat cu tilharii prinşi şi mi-a res­­puns că nu, i s’au adus numai nişte monede de aur pe care lea recu­noscut că sunt ale lui. Am trecut apoi la secţia femeilor din serviciul d-ruluî Nanu şi am găsit în sala 11, patul 127, pe preo­teasa Şerbana. La dânsa diagnosticul este : ,,Plăgi contuse, fractura bolteî craniului.“ Tot obrazul ii este numai vinătăi, li­nierii obrazului umflaţi şi ochii abia se văd din cărnurile alea tumefiate şi vinete. Ne oprim emoţionaţi în faţa ei, dar bătrîna ne spune să n’avem grijă, de­oare­ce se simte mult mai bine. Ea ne vorbeşte cu mulţămire cum şi tuturor cunoscuţilor ei ce venise s’o vadă. Era zi de Dumi­necă şi toate paturile erau înconju­rate de vizitatori cu zâmbetul pe buze şi mîinile mîngîetoare pentru bietele bolnave. O singură femee cu ochii pierduţi şedea într’un colţ stingheră... suflet răzleţ, de sigur, şi fără de noroc. Am mai vizitat şi pe I­. P. Nichi­­for, care zace împreună cu cumna­tul său Nae. Am­îndoi sunt ceva mai bine. Casa veşnic plină de cunoscuţi şi prieteni cari vin să vadă pe victime. D. Virgil Arion, secretar general al ministerului de instrucţie, conti­nuă a fi greu bolnav in Italia. In vederea că boala D-lui Arion se va prelungi, ministrul Take Io­­nescu ar fi distrus a oferi D-lui Aug. Dem.Laurian funcţia de secretar ge­neral. Pe cit n­ se spune, I­. Laurian nu va primi sub nici o condiţie postul de secretar general. Starea­­victenielor Iată amănuntele făgăduite relative la starea victimelor: La spitalul Mavroghenii în ser­viciul Doctorului Manu am găsit pe preotul Ştefan Dobre. E instalat in sala No. 7 la patul No. 114. Placa de la capul lui poartă următoarele indicaţii: «Placi contuse in regiunile occi­pitale, parietale, escoriaţiuni pe spate şi echimoze pe umeril sting şi pe cotul drept. Escoriaţiuni pe ambele gambe.» . Plantele avea capul legat cu ■pe, dar' figura îi e senină şi o­­[lîrîn­tă. Doi ochi vii şi cercetători neaşă. Te ceafă pindulezM sp­­i negru. ..Pe­­­contrăSreaza li curat al barbei cu a O n­­ouă luptă cu tu­îmili De trei zile de cind poliţia des­făşură cea mai mare activitate pen­tru prinderea bih­arilor, n’a isbulit să pună mina pe dânşii, afară de cei deja prinşi în zilele trecute. Tilharii s’au refugiat din pădu­rea de la Mogoşoaia în Satul nou. Aci au găsit un căruţaş pe care l’au silit să-i ducă în căruţă la pă­durea Virteju,— lucru pe care l’a şi făcut căruţaşul, mai ales că til­harii sau şi plătit bine fără insă să ştie cine sunt aceştia. Dinşii însă conveniseră cu căru­ţaşul că a doua zi să vină să-i ia de acolo şi să-i ducă în altă parte. Cind va sosi însă căruţaşul în marginea pădure! acesta să strige: Hep, hep ! Poliţia aflînd că acest căruţaş transportase patru indivizi în pă­durea Virteju, dovedeşte pe căru­ţaş, iar acesta mărturiseşte decla­­rind chiar că a doua zi se duce să-i ia de acolo şi că convenise cu acei indivizi ca să-i aştepte la marginea pădurei. De îndată cîţi­va agenţi de ai po­liţiei însoţiţi de jandarmi au­ por­­nit’o la pădurea Virteju însoţiţi de căruţaş. Aci au înconjurat pădu­rea. Bandiţii venind la marginea pădurei spre a se pune in căruţă, jandarmii au­ tras focuri de teamă ca aceştia să n’apuce să tragă ei înainte. Bandiţii s’au retras in pădure şi o luptă s’a încins intre jandarmi şi tîlharî. Aceştia au părăsit în mod dibaciu pădurea lăsînd pe agenţi dibuind în zadar. S’a constatat cu această ocaziune că jandarmii au­ prins o frică teri­bilă de tîlharî şi li era teamă să aştepte ca bandiţii să se apropie de dinşii pentru a-i putea prinde mai cu înlesnire.A * * E de notat insă că Sdrelea nu se afla în banda la Vîrteji, căci imediat ce a sosit bandiţii spre a se sui in căruţă, Mărunţelul a în­trebat pe căruţaş dacă Sdrelea e prins. Se zice că Sdrelea e rănit şi zace in vre-o casă prin vre~un sat. •jf A -X­Căruţaşul, care se numeşte Căpă­­ţînă şi e un vechiu condamnat, a fost arestat împreună cu femeia lui. :ede că acesta e complicele li. Mai târziu se zice că: patru in­divizi i’gg g|sj| ^sq;unsi in. o pu­­pola de la CMîVehi şi văzînd jan­ mt Stripi darmii cari veneau, au rupt-o de fugă tragind focuri cu revolverele. Fel de fel de ştiri circulă in pri­vinţa bandei de tîlharî. Unii con­fraţi anunţă că în timpul cînd bandiţii se luptau cu jandarmii la Virteju, a sosit o telegramă că 4 din bandiţi au fost prinşi la Pre­deal şi au reuşit să scape din mina autorităţilor. Prin capitală mai circulă şi un alt svon că cei 4 bandiţi ar fi băut şi mîncat la o circiumă din dosul Bărăţiei şi că au lăsat şi o scri­soare batjocoritoare la adresa po­liţiei. După cum se vede banda Bih­a­rilor a ajuns o adevărată halima. Desminţire Am făgăduit în ediţia I că vom da o desminţire ziarului Timpul, care se pre­tinde bine informat şi inginueşte pe toate cele­l­alte ziare de exageraţii şi neesacti­­tăţi. Iată acum, în adevăr, neesactitatea ce relevăm în povestirea ce acest ziar a fă­cut faptelor intimplate, şi care e foarte regretabilă pentru că aruncă o bănuială urită asupra unui om perfect onorabil. Timpul pretinde că Tudor Bălăceanu, vecinul Popei Stan, pe care boţii Patt bătut şi schingiuit d’intrru, ca să-l si­lească să le arate casa popei, — nu este rănit, nici n’are urme de bătăi. Apoi Timpul pretinde că la plecarea hoţilor după devastarea caselor popei, şeful ban­dei i-ar fi dat 20 de lei şi că Tudor ar fi zis: — Bogdaproste. De aici ar rezulta dacă nu conivenţa lui Tudor cu tilharii, dar cel puţin o mare păcătoşie a acestuia. Ei bine, toate acestea sînt neadevăruri Tudor ne-a arătat picioarele sale, care sunt jupuite pînă la penunche. Avea apoi o pată neagră ca de un lat de mină la coasta din dreapta şi ne spu­nea că-l « ţine înăuntru tare». Aseară a şi fost transportat la spitalul Mavrogheni. Cît priveşte scena cu cei 20 lei e o cu­rată născocire a Timpului. Iată care e adevărul : Tilharii in timpul perchiziţiei lor îl băgase după o sobă şi-i spusese să nu se mişte. Acolo, după plecarea hoţilor l’a aliat ameţit şi îngrozit, femeia Floarea Gal­ban, care fusese asemenea bătută şi a­­dusă de hoţi în curtea popei. Această femee care a asistat la toate cele întâmplate, cum şi Ionescu Ilie Gheor­ghe care a fost băgat de hoţi su­b un pat în casă, ne asigură că această istorie e cu totul neadevărată. D. Tudor care e proprietar a două case, şi om cu dare de mină era foarte indig­nat şi cu drept cuvint de afirmaţiunile Timpului. Quid un jurnal să pretinde bine infor­mat e elementar să controleze asemenea ştiri care lovesc în onoarea unui om. Astă-seara vor avea loc reprezen­taţia dată de artistul I. D. Ionescu. Se va juca Tipuri de actualitate, Doctorul Kikiron şi 7 capete într’un corp. SPECTACOLE, PETRECERI, BALURI Teatru NAŢIONAL.­­ Marţi, 1 Fe­bruarie, se va reprezenta pentru a patra oară Becherii, comedie în 5 acte de D-na Victorien Sardou, localizată de D-na Cons­tantin I. Nottara, muzica de D-na C. Dimitrescu. — Vineri, 4 Februarie, Mare bal Mascat, dat de Societatea Presei. Circul Sidoli. — Eri la Gire a de­butat trupa Mercus pe cinci bare fixe. D. Raso a uimit lumea cu forţa extraordi­nară a muşchilor sei, rupînd nişte lan­ţuri, despre a căror tăr­e se încredinţase intii publicul. D. Danga, secretarul D-luî Sidoli, a plecat in streinătate spre a angaja nsui celebrități artistice. Jalnici părinţi şi rude cu durere fac cunoscut perderea prea iubitului lor fiu­, frate, văr etc. SPIR­IOI MUNTEANU în etate de 19 juii. am­ decedat era Duminecă ora 8 seara. In­­morta întărea se va face mîine Marţi, ora 2 p. m., cortegiul va porni din biserica Sf. Tonică dosul Şerban-Vodă (Rein). POȘTA REDACȚIEI Locotenentul Hakman este rugat a ne trimite adresa sa, avînd a­ comunica ceva care îl privește. Ter. rappaport Special în boale de copil . S’a mutî­t, strada Garál^tírgievfcí 5, vis­ă-­vis de Banca Naţională. Consultaţiuni de la 6-7 seara.

Next