Adevěrul, septembrie 1894 (Anul 7, nr. 1962-1990)
1894-09-01 / nr. 1962
AXUL VIL No. *962. NUMERULJO BANI abonamentele ÎNCEP LA 1 si 15 ALE FIECĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D*AONA UVAIMTE in Bucuresti la casa administraţie! DIN Judeţe şi Streinătate prin ma poştale UN AN ÎN ŢARĂ 30 LEI; In STREINĂTATE 50 LEÎ ŞASE LUNI . . 15 25 13 TREI LUNI . . Si Un nomei in ■teeimatato K® bani MANUSQUPTELEMW SE ÎNAPOIAZĂ EDIŢIA A TREIA Sa te verşştî Români de cuiți strein în casă V. Alexandrul» ADMINISTRAŢIA PASAGIUL BANCEI NAŢIONALE (CASELE KARAGEORGEVICI) REDACŢIA MANDATE NLMEEULICÎ BANI ANUNCIURILE »ÎN Bucureşti şi judeţe se primesc nwn&H« Administraţie »IN Streinătate, direct la administrai«i ș la toate oficiele de publicitate AMTOnciur! La PAG .IV. ... . 0,30 Ir Mni» » » ii ni. . lei » 9 » laSERTÎELE ȘI RECS La Farm, uarvi Sr Nt kioscsi-Nxz.192,1 VN MUIKBV MSAttUL Blri&El NAȚIONALE (CASELE KARAQlORâfitfle® Privesc di dispreţ, dar fără multă mirare, cînd alt vulpoii bătrîn ca Lascar Catargiu, un fanariot îngînfat ca Alex, Lahovary, şi Un neruşinat cameleon politic ca Tache Ionescu nu pot deschide gura fără a spune cele mai grosolane minciuni, dînd promisiuni pe care ei ştiu foarte bine că nu le vor putea îndeplini. Cine nu ştie că aceşti pretinşi bărbaţi politici — şi mai bine de o mie ca dinşii—nu datoresc porţiunile ce le ocupă decît numai făţărniciei lor, slugărniciei lor. Dar cind Văd un tînăr de treizeci şi patru de ani, punînd în cea mai vagrantă contrazicere scrierile lui cu cuvintele rostite de el, stau uimit şi mă întreb: Ce speranţe putem noi pune pe acest tineret căruia îi va cădea, tntr’un viitor apropiat, greaua sarcină de a conduce destinele acestei ţâri? Cum D. Nicu Filipescu — căci de D-sa e vorba—a putut aluneca pe povîrnişul relelor deprinderi ale trecutului, înșelînd pe alegătorii cărora le cerea voturile pentru alegerea consiliului comunal? Cum tînărul primar al capitalei a uitat, in discursul pe care l’a rostit în sala Dacia la 21 ale curentei luni, darea de seamă iscălită și supusă de D-sa consilierilor comunali, asupra administraţiei comunei? In discursul sau, pe care lam citit cu atenţiune, D. Nicu Filipescu, vorbind de administraţia comunei Bucureşti sub guvernul liberal, zice: — Deficitele emit in permanenţă — şi cîteva minute mai pe urmă, adaogă: — Ei bine ! silit fericit câ am putut echilibra budgetul în cormisiuni temeinice. Am sub ochi darea de seamă asupra administraţiei comunei Bucureşti, şi nu-mi rămine decit a-i dovedi flagranta contrazicere de care vorbeam mai sus, contrazicere care nu face onoare tînărului primar, căci nu e vorba de o eroare involuntară, ci de falsificarea cu ştiinţă a unui act public. In acea dare de seamă, D. Nicu Filipescu constată la pagina 6 (No. 6), pentru exerciţiul anului 1887—88, un excedent de Iei 431,721 bani 23. — Tot la pagina 6 (No. 6), pentru exerciţiul anului 1888—89, un excedent de lei 522.196, bani 3. — La aceste două cifre trebue să adaog suma de aproape un milion de lei pe care banca Poumay a depus-o, în ultimul an al guvernului liberal, la casa de depuneri, în urma unui proces pierdut contra comunei București. — Acest milion nu se vede trecut nicăirea în darea de seamă a D-lui Nicu Filipescu, şi cetăţenii, către cari se adresează tînărul primar pentru a Ie cere voturile şi încrederea, au necontestabilul drept de a şti cine a escamotat această colosală sumă, în aceşti şase ani de administraţie comunală conservatoare. Recapitulind găsesc primul excedent ...................... 431721 lei 23 al 2-lea excedent . 522196 Iei 3 la case de depuneri . 1000000 lei Totalul.................. 1953917 lei 26. Adecă, după chiar darea de seamă a D-lui Nicu Filipescu, liberalii au lăsat excedente în sumă de un milion nouă sute cinci-zeci şi trei de mii nouă sute şapte-sprezece lei 26 bani, cînd au părăsit administraţia comunei Bucureşti. Cum raiŢiîne, D-lePrimar!cudenetteîb e%i*e*—dupâ spusele D-talie în sala Dacia — erau în permanenţă sub liberali? Să vin acum la echilibrarea buuţismului, în condiţiuni temeinice (?1) Găsesc la pagina 164 (No. 1) a daunei de seartă iscălită de D. Nicu Filipescu următoarele elocvente cifre: Deficit pe exerciţiul 1890—91 276841 lei 39 Deficit pe exerciţiul 1891— 92 1140287 lei 14 Deficit pe exerciţiul 1892— 93 539204 lei 48 TOTALII DEFICIT. PE IMA.\l ll)55333brat Adică lin milion nouă sute cinci zeci şi şase de ins, trei sute trei zeci şi trei lei şi un ban reprezintă deficitul a trei exerciţiuri, şi pe baza acestei sume, tînărul primar al capitalei a strigat cu satisfacţiune, în sala Dacia, că, budgetul pe exerciţiul 1893-94 ne dă de acum un excedent de aproape 150 de mii de lei, şi pină la Septembrie sper ca excedentul se va ridica aproape pină la 200 mii de lei Dar iu darea sa de seamă tînărul primar, la pagina 169 (No. 1), recunoaşte că, de la 1 Aprilie pină la 31 Decembrie 1893, încasările au rămas cu 798839 leî 67 bani mai jos de prevederile sale. Din această sumă, numai de la veniturile accizelor s’a încasat în minus, 428057 lei 44 bani. Această lipsă D. Nicu Filipescu speră că o va acoperi în parte prin sporuri pe alte obiecte supuse la taxe de accize; totuşi recunoaşte că la acest capitol va rămînea un deficit de 203930 lei 21 bani. Unde e deficitul care era In permanenţă sub administraţia comunală liberală? Unde e mai ales budgetul echilibrat In condiţiuni temeinice? D. Nicu Filipescu, actualul primar al capitalei, îmi datoreşte un răspuns la aceste două întrebări, dacă nu ziaristului, cel puţin alegătorului colegiului I pentru comună. D. Nicu Filipescu are Movilitul, Insă Înaintea alegerilor. Alex. V. Beklimann Alegător în colegiul I de comună FINANŢELE COMUNEI de relaţiuni oficiale şi nu vor acorda exequatorul indispensabil jesuitului mitropolit. Papa a tăcut şi a amînat numirea jesuitului. Astă primăvară, D. Lahovary fiind în Roma, a fost primit de Papa şi de cardinalul Rampolla pentru a stabili o împăcare. D. Lahovary a pus în vederea Vaticanului mai multe avantagii pe care le ar acorda statul mitropoliei şi instituţiunilor catolice din ţară, dacă s’ar face numirea canonicului Baud. Demersurile D-lui Lahovary au rămas zadarnice. Propaganda catolică Scopul pe care-l urmăreşte Vaticanul în ţară este ca să facă prin jesuiţi o propagandă activă în interesul catolicismului. In acest scop, Vaticanul proiectează şi înfiinţarea unei monăstiri de jesuiţi în Capitală, eventual şi în Iaşi. Succesele obţinute de monăstirile de maici din Iaşi, Galaţi, Brăila, Craiova şi Bucureşti, au încuragiat prea mult pe Vatican. Am relevat in mai multe rînduri aceste succese, arătînd victimele propagandei catolice din Galaţi, victimele călugăriţelor catolice de la acest institut. Dar chiar aceste succese au deschis ochii guvernului, deoarece printre victimele catolicismului se află şi fiica unui general din Bucureşti, care a fost răpită de la institutul catolic din Galaţi la Paris pentru a se călugări. închiderea şcolilor catolice D. Al. Lahovary a intervenit la guvernul francez pentru liberarea Domnişoarei romînce din mînăstirea de maici de la Paris. Dar guvernul francez nu poate să facă nimic. Atunci D. Al. Em. Lahovary, ministru plenipotenţiar al ţarei în Roma, a solicitat o audienţă la Vatican şi a cerut Papei să dea ordin, ca fiica să fie rt.unită părinţilor. Dar Papa ezită ...... Drept răspuns la ezitările Papei guvernul este decis a hioţude toate şcolile catolice din ţară şi a avizat despre aceasta pe Vatican. Acum se aşteaptă hotărîrea Papei. III. Dacă te prezentai în alegeri numai cu principiile şi reformele pur conservatoare, n’ai fi putut deschide gura în întruniri, căci n’aveam ce spune. Poţi să ne împrumuţi reformele şi argumentele, dar nu nesocoti izvorul de la care te adăpi şi te inspiri, nu de altceva, dar nu-i frumos. I. Th. DE DOUA ORI RENEGAT Alegerile comunale sunt un prilej pentru unii oratori sa declame principii înalte şi complicate. Intre un crîmpeni de discurs asupra băilor populare a 10 bani şi alt chirapeiu asupra sporirei reţelei ecourilor, oratorii noştri îşi desfăşoară steagul cel mare al partidului din care fac parte. D. Filipescu, în întrunirea de Duminică de la Dacia, a găsit de cuviinţă să lase pe planul al doilea programul săli comunal şi să facă apoteoza partidului conservator, singur în stare să faca fericirea ţâre! aceştia, după D-sa. Afirmarea că «partidul conservator are ca menire apărarea principiilor dinastice şi a Dinastiei, precum şi păstrarea instituţiilorfundamentale ale ţărei» o ştim cît preţueşte. A se vedea Epoca cu articolele D-lui Filipescu privitoare la Dinastie . E o părere care variază în raport cu bugetul. Dacă înlocuim cuvîntul Dinastie cu cuvîntul buget, atunci dinasticismul conservatorilor se explică de minune. Cînd D. Filipescu va fi în opoziţie, atunci numai vom discuta cu preţueşte dinasticismul D-sale, acuma trecem mai departe. Mai departe găsim în discursul D-lui Filipescu o afirmare care ne arată că D-lui e de o ingratitudine fără margini. A afirma că partidul conservator e singur în stare să facă ceva pentru ţara asta şi că partidele democratice n’au nici un rost la noi, cind împrumuţi acestor partide reformele preconizate de ele şi chiar argumentele cu care ele susțin reformeler nu-i frumos, D-le Filipescu. SA1]rmA SIEREÎS O zi mare Bivolii şi Grecescu de la Craiova fug în totdatuna de culoarea roşie. Noi oamenii, mai puţin superstiţioşi decît malacii, avem o singură zi pe an, în care cădem în bivolism suspect. In ziua de «tăierea capului sfintului Ion», oamenii n’au voe să privească, să ia în mînă ori să mănînce, ceva roşu. Chiar savantul nostru D. Eduard Gruber, campionul audiţiei colorate, n’are voe să audă roşu în ziua ceea, — care a fost alaltăeri 29 august. Nu-i permis să mănînci raci ori sfecle, să bei vin roşu şi aşa mai departe. Unii merg mai departe, imperiu fţind în ziua aceia măritişul pentru fetele mari, se exceptează văduvele. Doctorul Doth n’are voe nici el să dea consultaţii in acea zi. In politică, tăerea capului sfintului Ion are o importanţă deosebită: atunci nu-i slobod nici un cetăţean să facă parte din partidul ruşilor. Albii, profitind de ocazie, ar fi trebuit să fixeze pentru a-l’altă-arî alegerile comunale. Atunci guvernul ar fi reuşit de sigur. Dovadă: la întrunirea liberală de a-Faltă-erî n’a fost nimeni. Cine să meargă la o ’ntrunire roşie în ziua de tăerea capului sfintului Ion ? IVfjolo. -------I ■*- «3»——6»------- ROMÂNIA Şl PAPA Regele Carol şi Papa Leon HIII. — iVitropolia catolică.—Guvernul şi l’aticanul.—Propaganda catolică. -- Inchiderea şcolilor catolice. Regele Carol şi Papa Leon XIII Delaţiunile personale, odinioară atît de intime, între Regele Carol şi Papa Leon XIII, au devenit astăzi din cele mai duşmănoase. încă de asta toamnă, ciad s’a celebrat botezul în religia ortodoxa, conform Constituţiunei, a prinţişorului Carol, Papa Leon s’a plîns Regelui de această nesocotire a religiei strămoşeşti a fi a heuzollernilor din Sigmaringen. Regele a cerut scuze Papei, afirmîndu-şi profundele-i credinţe catolice şi relevind dispoziţia Constituţiunei, precum şi sentimentul public din ţară. Papa a rămas însă intransigent şi de atunci a început duşmănia între el şi Rege. Mitropolia catolică In curind după aceasta, duşmănia între Papa şi Rege a început sǎ se accentueze aşa de mult, încit a fost angajat şi guvernul în această luptă în contra Vaticanului. După moartea archiepiscopului catolic, Palma, din Bucureşti, Regele a cerut Papei să numească la acest post pe confesorul sǎu, canonicul Baud, directorul seminarului catolic din Bucureşti. Papa, însă, a refuzat acesta în mod categoric, anunţind in acelaşi timp, că va numi archiepiscop în Rbeşti pe un călugăr din America, apar celei mai habotnice secte josnice. Stegele s’a speriat de această numire şi a cerut din nou numirea canonicului “Baud, promiţînd în acelaşi timp, o leafă de 12.000 lei pe an archiepiscopului din budgetul statului. Papa însă nici n’a voit să audă de această numire Atunci intervine şi D. Al. Lahovary şi prin nunţiul papal din Viena, monseniorul Agnardi, încep tratările dintre guvernul român şi Vatican. Guvernul şi Vaticanul D. Al. Lahovary a arătat că numirea unui călugăr din cea mai intolerantă sectă jesuitică, ar provoca o furtună de protestări în ţară. Papa a răspuns, că îserica catolică din ţară va fi pusă în acest caz sub protecţiunea Austriei, iar mitropolitul catolic va fi de asemeni trecut ca, supus Austro-ungar; astfel nimeni nu va cuteza sâ-i facă vr’un scandal. Atunci D. Lahovary a răspuns în numele Regelui, că astfel fiind condiţiunile, nici guvernul uigî Regele nu vor recunoaşte pe noul mitrcumlit, vor întrerupe tiu metropO0a dăfbntă orice fel IAR RĂZBOIA COLONIAL? Paris., 30 August. — S’au desemnat 4 corăbii pentru a merge să întărească divisiunea navală a Oceanului Indian în apele Madagascarului. Paris, 30 August. — După «Petite Republique francaises, s’a hotărît a se trimete la Madagascar o expediţie militară în cas cinil misiunea D-lui Lemyre de Willers n’ar isbuti. HERMANN HELMHOLZ Telegraful ne-a anunţat că marele savant german, Herman Helmholz, a murit la Charlottenburg lîngă Berlin, în vrîstă de 73 de ani. Helmholz ocupă în ştiinţa veacului nostru acelaşi loc pe care-l ocupau Newton şi Lavoisier în secolul trecut. Lui i se datoreşte enunţarea principiului conservarei energiei, principiu pe care se reazimă toată ştiinţa modernă, şi pe care Helmholz l-a enunţat în 1847. încă înainte de 1847, se observase că lumina, căldura, electricitatea, travaliul mecanic nu’s nişte manifestaţii independente ale materiei în mişcare, ei căele sînt în fond una şi aceeaşi energie sau forţă, care ne apare nouă sub diferite forme, iar aceste diferite forme: lumina căldura, etc, se pot transforma perfect una în alta. Iată un exemplu, dafinit observaţiilor unui ofiţer englez dinainte de 1847 : Un vapor de rezbel englez trăgea la ţintă în timpul nopţei — obuzele plecau din tun fierbinţi şi foarte roşii, aproape albe. Pe drum către ţintă, obuzele îşi perdeau căldura şi luau prin urmare o culoare roşie foarte închisă. De îndată însă ce se izbeau de ţintă, eie redeveneau iar aproape albe, adică se remierbintau din nou. De ce‘? Fiindcă forţa lor de mişcare, oprită subit in loc, se transforma imediat in căldură şi înfierbiiţa din nou obuzele. O sumă de observaţii identice, prin care se dovedea că lumina, căldura, electricitatea, ele., se pot transfiii-ma una în alta şi că slot feţele deosebite ale aceluiaşi “reportuje, au făcut pe Heliaholz Să enunţe principiul conservarei energiei. Sub forma Să Crea generate : că, după JOUI 1 SEPTEMBRE 1894 i cum universul întreg posedă o cantitate constantă de materie, el conţine şi o cantitate constantă de energie care poate sa aibă diferite forme ca lumină, electricitate, căldură, etc., şi care se pot transforma unele în altele cu condiţie ca totalitatea cantitatii să nu varieze în timpul cit se sâvirşesc aceste fenomene. Helmholz s-a ocupat şi cu cercetări de domeniul opticei şi acusticei, în special se citează celebra sa lucrare , Sunetul şi muzica, şi a dat teoria tuturor instrumentelormuzicale. Helmholz a fost profesor de anatomie, pe urmă de fisiologie şi în sfîrşit, de la 1871 încoace, profesor de fizică la Universitatea din Berlin. Era membru asociat al Academiei de ştiinţe din Paris, onoare care e rezervată numai celor mai mari savanţi străini, şi care a fost acreditată în 1892 lui Helmholz, cu toate că era german. 1. Theodorea,cu. Foile liberale susţin că gazetele care atacă şi pe partidul liberal sunt salariate de primărie. Ele publică chiar lista următoare, în care sunt cuprinse ziarele salariate şi sumele primite : Lupta in două rînduri, odată lei 500 şi odată lei 1000 1,500 Timpul iar în două rinduri, 500-1000........................... 1,500 Țara, 1000-2000 .... 3.000 LTndépendance roumaine 1000-2000 ................................. 3,000 Răsboiul, 150-350. . . . 500 Capitalistul, 250-750. . . 1,000 Lumea ilustrată 1000 1,000 Total lei 11,500 Afirmația aceasta, așa cum se prezintă, e foarte gravă. Noi n’o credem, fiind dat că-i o simplă afirmare, nedovedită. Ziarele denunţate trebue să se explice, — şi pe place a crede că vor spulbera acuzaţia. Tot deodată întrebăm : cum ramine cu calomnia ce ne aruncă D. Fie va, că şi Adevărul intră în rîndul foilor interesate 9 ---——&*&****■---------- 3E* 3E% «3E 3-S«. E: S» Acuma, cînd ne potrivim, Vino cu mine n ţintiţim. Marele partid liberal face progrese grozave. Din toate traiarivele lui cu grupările democratice, s’a ales cu prinderea ’n cursă a D-lui Iancovescu, care pînă eri iscălea Un conservator şi care azi iscăleşte un liberal-conservator. Va să zică, progres liberal cu fugiţii de la conservatori. Ia schimb, tinerii liberali îşi părăsesc partidul «fiindcă nu i democrat», ei «condus de nişte mîini bătrîne şi tremurinde». Eri chiar, ziarul liberal din Iaşi, Evenimentul, anunţă că D. G. Scorţescu pune listă deosebită Acelaşi ziar publică" demisiile D-lor V. Elefterescu şi C. Livadiui din clubul liberal. Frumos mai stă partidul care a avut de şefi pe C. A. Rosetti şi Ioa Brătianu . O să ajungă să se coalizeze cu răposatul Barbu Catargiu. GREIOAŞI ŞI felICITORI GREGI Primim din Galaţi o scrisoare care denotă că autorul ei nu-i încă stăpîn pe limba romînească şi ca o înţelege foarte greşit. In adevăr, autorul scrisorei ne imputa că am fi în contratuturor grecilor şi că «ce-avem cu muncitorii greci, cari aduc servicii ţarei noastre prin munca lor de toate zilele?» încă o dată, autorul scrisorei aceştia nu a ajuns încă să înţeleagă bine limba romînească, proba că a înţeles foarte greşit articolele noastre relative la areivdaşii greci. . „ Un ziar democratic nu poate nici o dată să atace sau sa vorbească in mod duşmănesc de clasa muncitorilor, ori cărei naţionalităţi sau credinţe ar aparţine ei. . * Noi ne am ridicat in contra arendaşilor greci,—şi nu pentru că sint greci dar pentru ca sunt oameni fără inimă şi lipsiţi de cinste, — care găsesc de cuviinţă s’o tulească peste graniţă de îndată ce împrejurările economice prin care treceţara nu le mai permit să ia zece piei de pe spetele bieţilor ţărani. Pentru muncitorii grecii cari lucrează din greu şi produc bogăţiiutile ţarei, n’avem decit dragoste şi respect. Ai înţeles, prietine din Galiţi? Sgaîiq &..sgftâp