Adevěrul, aprilie 1895 (Anul 8, nr. 2158-2184)

1895-04-01 / nr. 2158

2 CRONICA JUDICIARA SHORING ! Englejii au specialitatea proceselor ultra-scan­­daloase şi în special nobilimea engleză are acesta specialitate. Aşa, zilele trecute s’a judecat în Lon­dra, înaintea Curţii cu juraţi, procesul intentat de celebrul dramaturg şi scriitor Oscar Wilde, con­tra marchizului de Quensbury. Motivul aces­tui proces e din cele mai scandaloase. Mar­chizul de Quensbury, plictisit că fiul sǎu, tînă­­rul lord Douglas, devenise mai mult ca prie­tenul lui Oscar Wilde şi că relaţiuni din cele mai puţine naturale se stabiliseră între ei, a notificat lui W­­’e să facă bine să înceteze acest scandal. In urma refuzului acestuia, marchizul adresă la clubul unde mergea Wilde, o carte poștală din cele mai insulteo­are ai ultragiante, relativ la moravurile sale. • Wilde acuzat în public, a trebuit tot în pu­blic să caute să se desvinuească. Şi de aceea a tras în judecata juraţilor pe marchizul de Quensbury, înaintea Curţii însă lucrurile s’au schimbat. Acuzatul a devenit acuzator şi din interoga­torul reclamantului Wilde, precum şi din citi­rea scrisorilor pe care acesta le scrisese lor­dului Douglas, reeşea în mod neîndoios că părintele avea dreptate şi că în adevăr Wilde corupsese pe tînărul lord. Ceea ce­ este şi mai de remarcat, e că în a­­cest proces se vede citat şi numele lordului Rosebery, primul ma­­stru al Angliei. Citirea scrisoare­ în care se vorbea de primul minis­tru a făcut aşa de mare impresiune, că avo­catul lui Wilde, Clark, a fost nevoit ca să facă să înceteze scandalul, să declare că Wilde îşi retrage plângerea contra părintelui. Aceste declaraţiuni au făcut şi mai mare sen­zaţie. Curtea cu juraţi, în urma acestora, declară de nevinovat , pe marchizul Quensbury, de­oare­ce faptele ce el le imputase lui Wilde sunt adevărate. In urma acestui verdict al juraţilor, Wilde a fost arestat şi dat judecăţei pentru crimă. Ultimele ziare sosite ne vestesc, că lordul Douglas a cerut liberarea sa pe cauţiune. Ceea­ ce s’ar chema recunoştința lui Clay­­moore , Chițibuș. ZEFLEMELE Citim într’un ziar cu afişe ilustrate: Insula Adakaleh, cunoscuta insulă de pe Du­năre care e în partea judeţului Dolj. Drept să spui, dar nu credeam să văz asemenea năzdrăvănie într’un ziar din Bu­curești, acest munte din Oceanul Atlantic. Zdup. ----------------------------ținti--------------------------­ DIN BUZĂU (Corespondenţă particulară a Adevărului) Recolta. — Brutarii Se prevede o recoltă excepţională in judeţul nostru. Comercial, care stagnase şi din care cauză se declaraseră o sumă de falimente, poate mai multe de­cit în alte oraşe, începe să se mai mişte. Tocmai vremea asta au găsit-o şi brutarii ca să se unească pemru a urca preţul plinei, cu toate că griul se vinde cu un preţ derhoriu. Graţia însă măsurilor luate de primărie şi po­liţie, brutarii noştri au bătut în retragere chiar din prima zi în mahalalele oraşului populaţia şi a făcut singură dreptate, tîrnuind pe acei cari încer­caseră a scumpi piinea Un omor Aţi publicat în Adeverul numai cîte­va cu­vinte asupra climei care s’a comis la bariera Ploeştilor din oraşul Buzău Iată noul amănunte asupra acestui omor: Italianul Giovani întreţinea relaţiuni cu o concubină a unui neamţ. Se vede că neamţul l’a pîndit de mult timp, dar n’a avut ocaziunea de a se răzbuna. In noaptea de Joi spre Vineri 25 Martie, pe cînd Italianul îşi făcuse obicinuita inspecţie pe lingă lucrările cazarmelor care se construesc lîngă oraş a fost atacat şi lovit cu un topor în cap de un individ necuoscut încă, dar se bănueşte a fi fost neamţul care a dispărut. Creerii nenorocitei victime au fost găsiţi îm­prăştiaţi la o mare distanţă. Presupusul criminal e urmărit. Victimele turbării Două femei trecînd eri pe strada Vînătorilor au fost atacate, pe neaşteptate, de un cîine FOIŢA ZIARULUI «ADEVERUL» JULES MARY 17 turbate care eşise din curtea D-luî Pantazescu, şi muşcat rou la mîini şi obraz. Cîinele a fost imediat ucis de către gardistul din acea stradă, iar femeile se vor trimite institutului Babeş din Capitală, Buzoianu. -------------------------tOo®-----------------------­ ECOURI DIN STRĂINĂTATE Libertatea electorală în Serbia.—Un mare număr de funcţionari administrativi şi judecă­tori de tribunale bănuiţi a avea simpatii pen­tru partidul radical, au fost licenţiaţi din func­ţiunile lor.* * * Otrăvitoarea Joniaux. — Regele Belgiei a graţiat pe otrăvitoarea Joniaux schimbîndu-i p­­s­eda de moarte la munca silnică pe viaţă. Evreii din Rusia.—Ţarul a primit Marţi o delegaţie a evreilor din guvernămîntul Ecate­­rinoslav. Delegaţia a rugat pe ţar ca să regu­­lamenteze situaţia evreilor. Ţarul a promis că va ţine seamă de aceste demersuri şi va studia cestiunea evreiască cu gîndul de a­ o rezolva Scandalurile din Sofia.­Pe baza unei legi votate de Sobranie, parchetul din Sofia a des­chis o acţiune publică în contra lui Petcov, fost ministru şi fost primar al Capitalei bulgare, pentru îmbogăţirea-i prea repede în timpul funcţiunilor ce a ocupat. Petcov a declarat, că este "gata a pune la dispoziţia justiţiei toate actele privitoare la averea pe care o are Se aşteaptă ca o acţiune identică să se deschidă şi în contra lui Stambuloff.---­ Ştiri Mărunte ’ D. D. Butculescu, preşedintele expoziţiei cooperatorilor, ne încunoştiinţează, că s’a plîns parchetului în contra Voinţei Naţionale şi a de­nunţat pe D. I. Nacian pentru încercare de şantaj .După cum sintem­ informaţi noi, această pretinsă „încercare de şantaj" n’ar fi altce­va de­cit o stăruitoare cerere din partea D-lui I. Nacian de a i se achita leafa ce i se cuvinea ca secretar al expoziţiunii, şi pe care pînă în ziua de azi D. Butculescu nu i-ar fi achitat-o. * Din Bechet ni se telegrafiază, că apele Du­nării cresc în mod considerabil. Valea Beche­­tului pînă în fort a fost inundată * D. Pictorian, actualul sub­director al comp­­tabilității generale a statului, a fost numit in postul vacant de director al acestui serviciu. * D. C. Olănescu, ministru al lucrărilor pu­blice, a plecat astă­zi la Viena de la moşia sa Găeşti, unde se află de ieri. * Următoarea crimă s’a comis în oraşul Vă­leni, din jud. Prahova. Locuitorii Vasile Gheorghe Apostol şi Nico­­lae Apostol traiau în ceartă pentru o bucată de păm­nt Din această pricină Vasile Gheorghe Apostol a luat ori un cuţit şi a rănit cu el a­­t­­ pe Ni­olae Apostol cît şi pe soţia sa. A­­ceasta din urmă a sucombat aseară in urma rănii­oi primite, iar bărbatul ei s’a trimis în căutarea spita­ului local Criminalul a fost prins şi arestat . Diseară regele, însoţit de principele Fer­dinand, şi urmat de casa sa civilă şi militară, va merge la orele 7 jum.l­a biserica Mitropo­liei, sp­e a asista la servic­ia D­oi miniştri, înalţii funcţionari ai statului şi D-nii ofiţeri generali şi superiori din garni­­zonă se vor afla la orele 7 şi un sfert la Mi­tropolie. Detaşamente din diferite corpuri a­e garnizo­­nei vor sta înşiruite în curtea Mitropoliei in tot timpul ceremoniei ocolitea Sintului Epitaf. ——------------------cgSo------------------------­ BUNURILE EFORIEI Amenajarea pădurilor.— Budgetul.— Datoriile Eforiei. Eforia spitalelor civile a hotărît sa su­pra­veghieze direct modul cum se exploa­tează bunurile ei de către arendaşi, cu atît mai vîrtos, că în timpii din urmă frumoasele păduri ale ei, situate prin păr­ţile cele mai rentabile ale ţării, în mare parte s-au distrus de către nişte aren­daşi lacomi. Amenajarea pădurilor Pentru acest scop Eforia a înfiinţat cinci circumscripţiuni silvice, care con­­tribuesc la controlarea de aproape a ho­tarelor, a pădurilor, a delictelor silvice şi a tot ce se referă la executarea con­tractelor arendaşilor. Pentru a putea îndesi pădurile, pe a­­colo unde ele s’au rărit, a înfiinţat pe­­peniere pe proprietăţile Sinaia, Maxineni- SAMBATA 1 APRILIE Corbu, Bordeiul Verde şi Panteleimon, deosebit de altele ce sínt proiectate de a se mai face. Cu adăogire că din pepe­­niera de la Bordeiul­ Verde s’a plantat cu salcîm o pădure de 250 pogoane. Pe unde este posibil s’au luat măsuri a se însemînța tretat cu ghindă, poienele din păduri. Pe cîte­va din proprietăţi s’au semănat nuci şi mai cu seamă duzi şi s’au pus bazele unui început de cultură a vermi­­lor de mătase, de fie­care din brigadieri. Spre încercare s’a tăiat ca la 20 hec­tare pădure de fag, după proprietatea Eforiei, Sinaia şi golul rezultat s’a re­­plantat cu molifţi şi pini silvestri, iar lemnele au servit la încălzitul spitalelor. Budgetul Budgetul Eforiei în cursul exerciţiului financiar curent a suferit simţitoare în­­frîngeri. In budgetul veniturilor s’a pre­văzut suma de patru milioane 103.827 lei şi tot aceeaşi sumă şi la cheltuieli. Asupra acestei sume abia s’au încasat două milioane şi jumătate pînă în Fe­bruarie şi după toate socotelile făcute, nu se vor încasa mai mult pînă la finele a­­nului financiar de­cît trei mii. 403.827 lei. Adică cu vreo 700.000 lei mai puţin de­cît prevederile bugetare. Eforia prevăzînd aceasta încă de astă iarnă, a făcut mari economii asupra chel­­tuelilor, reducînd lefurile unor funcţio­nari şi suspendînd lucrările, construc­ţiile de pavilioane şi reparaţiunile pro­iectate ale spitalelor. Cu toate aceste Eforia, sperînd că vii­torul an budgetar va fi mai mănos, a­m prevăzut la venituri suma de patru mi­­ioane, 401.410 lei. Ori cine poate vedea că evaluările veniturilor pentru viitorul an budgetar sunt prea umflate şi a fost o mare greşeală din partea Eforiei, că s’a dedat la asemeni socoteli îndrăzneţe, menite a produce o mare perturbaţie în financele ei. Datoriile Eforiei In fine se relevăm şi datoriile Eforiei, datorii relativ foarte mari şi oneroase. Ele conzistă dintr’un împrumut de două milioane lei contractate la societatea Da­cia Romînia în baza legei din anul 1886 cu 6 şi un sfert la sută procente pe an, amortizabil în 20 ani. Din capital s’a a­­mortizat pină acum 737,492 lei și se va stinge în Februarie 1906. O altă" datorie de 100,000 lei la casa pensiunilor Eforiei cu procente de 7 la sută pe an și îm­prumutul de un milion 500,000 lei con­tractat la Casa de depuneri în baza legei din 1893 cu procente de 5 şi jum. la sută. Anuitatea acestor împrumuturi se urcă la suma de 251.664 lei. Aceasta este situaţia financiară a Eforiei. X. ---------------------------------------------------­ BULET8U­HTUflOSFElflO Institutul meteorologic Bvureşti, 11 Aprilie 1895, 12 ore ziua înălţimea barometrică la ... . 0° 760.2 Temp­rat­ura aerului..................... 19°.2 Vîntul Calm Starea carului senin Temperatura maximă de ori 171 „ minimă de astăzi „ . 6° Temperatura la noi a varit între 18° şi— 1° Timpul frumos şi călduros de ieri continuă Temperatura s’a ridicat cu aproape 3 grade de ieri pînă astă­zi. La Iaşi a crescut cu 6 grade. Cea mai coborîtă temperatură a fost — 1° la Sinaia. Barometrul foarte ridicat eri, se menţine. In toată ţara timp foarte frumos şi călduros. Dimineața a fost rouă foarte multă. ------------------------«8S»-----------------------­ Tîrgul cerealelor Viena 31 Martie 1895. Fizionomia tirgului de azi a fost mai viei fiind că vînzăriie din partea detentorilor de grîne s’au oprit, iar vinzătorii în gol (contra­­mina) au realizat mai multe răscumpărări, ast­fel că cursurile au redobîndit o parte din per­­derile din zilele trecute. Semnalăm cursurile de azi: Griul de Main- Iunie. . . fl. 6.89 Cel de toamnă....................„ 7 24 Ovăzul de primăvară . . ., 6.60 Secara de Maiu-Iunie . . „ 6.06 , „ toamnă . . . „ 6.36 Porumbul de Maiu..................6.65 Colza de Septembre. . . „ 10.90 Tendința fermă. CRONICA Pungi cu ochi şi cu sprincene Pst! Pst! Citiţi ! citiţi! citiţi ! Excelsior! Poeziile celui mai mare poet al ţării mele scrise de el însuşi! Citiţi! citiţi! Ei, hai să citim dar : In Arhanghel e o fată Insă ea goleşte pungi Cu ochi lungi, cu gene lungi. _ Pungi cu ochi şi cu sprincene goleşte fata din Arhanghel ? Strajnică fată ! Ea o fi golit oare şi punga cu ochi şi cu sprincene care serveşte de cap marelui poet al ţării mele ? — Mai ştii! *** Citiţi! citiţi! citiţi ! Iar ? Alt afiş! «Anunţăm spre ştiinţă că marele poet al ţării mele s’a retras de­­la Excelsior şi a in­trat la Balamuc», Fritz. ----------------------***—------------------­ INFORRRAŢIUNI Cu începere de mîine, 1 Aprilie, infanteria va fi organizată în modul următor: La regimentele unde o brigadă va fi un colonel comandant de brigadă, un locot,­colonel ajutor, care în timp de manevre va comanda regimentul, 2 maiori şi un căpitan mai vechiu, ca comandant de batalion. La regimentele ai căror şefi nu sînt coman­danţi de brigadă, vor fi cîte un colonel sau, lo­cotenent colonel şi 3 maiori, din cari cel mai vechiu va fi ajutor şi în acelaşi timp va comanda şi un batalion. D. Deşliu, secretarul general al minis­terului de interne, pleacă mîîne la moşia sa, unde va sta pînă Miercuri.­­ D. Ivantoglu, şef de biurou la ministerul de finance, a fost numit sub-casier la casieria ge­nerală din Ilfov, in locul D-lui Găunescu, care e permutat la casieria din Prahova. Alegerile comunale din Bîrlad au fost confirmate de D. Lascar Catargiu. Noul consiliu se va întruni săptămîna viitoare spre a se constitui. Demisiunea D-luî Cătuneanu, prima­rul din Buzau, a fost primită de minis­trul de interne. După sărbători consiliul se va întruni spre a proceda la alegerea unui nou pri­mar, care, probabil, va fi D. Nicu Cons­­tantinescu. „Gazeta Bucovinei“ anunţă, că octogena­rul mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei, I. P. S. S. Silvestru Moraru, este greu­ bolnav de cit­va timp. Eri s-au ţinut la ministerul lucrărilor publice licitaţiile pentru balastarea şi pu­nerea şinelor pe linia Giurgiu-Başeu şi Burdujeni. Prima lucrare în valoare de 66.000 lei a fost adjudecată cu 14 sub deviz asu­pra D-lor Pruncu şi Dimitrescu, şi a doua în valoare de 125,000 lei cu 36 sub de­viz asupra D-luî A. Pisil­ăneanu. Lucrările vor fi terminate chiar în vara aceasta. Casa de credit şi de asigurare instituită pe lîngă ministerul de război menită a face împrumuturi la ofiţeri, a avansat pînă acuma ca împrumutur­i peste una sută mii lei. Comitetul casei a cer­ut ministerului să-î avanseze 50.000 de lei pentru a pu­tea face faţă numeroaselor cereri de îm­prumut. Academia va mai acorda din fondul Adamachi peste două burse în străinătate pe care le am anunţat, încă şease din care patru la facultatea din Iaşi, şi două la şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti. Operaţiunile recensămîntuluî contribu­­ţiunilor directe vor începe în toată ţara a treia zi de Paşti. Preşedinţii comisiunilor sunt inspectorii şi subinspectorii financiari, cari au fost împărţiţi pe judeţe de către ministrul de finance. La alegerile comunale din Giurgiu, care se vor face la 5 şi 7 Aprilie, vor fi trei liste. Prima a guvernului, a doua a li­beralilor şi a treia a conservatorilor disi­denţi. Aceştia din urmă au voit a face alianţă cu liberalii, dar aceasta s-a interzis în urma unui ordin al comitetului executiv al partidului liberal. E probabil, deci, că va fi balotagiu. Adeverit! Ilustrat care va apărea mîine Sîmbătă, are următorul cuprins: Cronica săptămînală, C. Bacalbaşa. Clopotele (poezie) Traian Demetrescu Paşti triste . Miile. O durere (poezie) Ludovic Dauş. 1 noaptea învierii Al. Max Nordau (biografie). Din viaţa osîndiţilor (nuvelă) G. Silvan. Femeia poezie, după Sully Prudhome... Mar­ia. Curiozităţi. — Posta redacţiei. Partea umoristică. De două ori pe săptă­mână de Moft şi Mărunţişuri de... Yax. Ecce Homo (cap de Christ). Max Nordau (portret). Cine sapă er­ papa altuia . (gravuri umoris­­tice). Iertare .... poezie de Aii cu ilustrație. -------------—--------C&'&J-----------------------­ INUNDAŢIILE BUDAPESTA, 30 Martie — Apele cresc in mai multe părţi ale tării; mari pri­mejdii sunt iminente. La Semtin Dunărea a crescut cu un metru şi jumătate. Sava şi Drina cresc de asemenea. , Situaţia la Seghedin a devenit mai gravă in urma ruperei unui zăgaz lingă Cson­­grad. Toate împrejurimile orașului sunt inundate; mai multe case s’au dărimat. —-——-------cQ/&--------------­ Bugetul francez Diferendele dintre Cameră și Senat PARIS, 30 Martie.— Camera a discutat bugetul. D. Jaures se plînge că Senatul a supri­­mat în mod sistematic toate x­ eformele de­mocratice introdu­se în buget. D. Cochery a apărat toate concluziu­­nile raportului. D. Pelletan a x'eclamat x’efox'me fixxan­­ciare. D. Bibot a zis: Noi am făcut un bu­get sincer, legal, echilibrat. Socialiștii fac discursuri, noi facem acte. A rugat Ca­mera să nu continue o desbatere sterilă și să voteze propuner­ile comisiunea care admite modificările Senatului, afară de 3. Camera a adoptat pr­opunerile comisiu­­neî, afară de două amendamente. D. Ribot a cerut reducerea taxei de im­pozit asupra congregațiunilor religioase, dar Camera a votat, cu 301 voturi contra 233, tit’rele comisiuneî. Bugetul în total s’a votat cu 421 voturi­ contr­a 83. Bugetul se va întoarce mîine la Senat. Deputatul soldat D. Mirman, fiind în congediu, a venit să asiste ieri la Cameră îxx uniformă. Autoritatea militară l-a pre­venit că dacă se va duce la Cameră îxx uniformă, îi va retrage congediul. D. Mirman a asistat la ședință în haine civile. Bismarck şi Rusia FRIEDRICHSRUHE, 30 Martie. — Pri­mind deputăţia coloniei germane din O­­desa, prinţul de Bismarck i-a recomandat să nu uite că locueşte în străinătate şi că se află sub guvernul ţarului. Rusia "este de sigur un vecin mai bun de­cît multi alţi. A zis membrilor deputaţiunei: Rămî­­neţi ger'm­anî, dar nu tulburaţi amiciţia ruso-germană. --------------------cq=-------------------­ ­k’l Ucigaşii ? Partea I Dreptul de a­ ucide VI — Poate că totul nu e încă pierdut. — Oh ! Doamnă, mulţumim dinainte pentru tot ce aţî voi să faceţi. Şi adresîndu-se către Louisa şi către Mederic, cari aşteptau foarte mişcaţi: — Ştiam eu că Doamna e bună şi va găsi ceva... Jean Demart, îngrijat, se apropiase de Margareta și încet de tot îi șoptise: — Bagă de seamă, Margarete , ce vrei să faci? Dar orî cît de încet spusese vorbele a­­cestea, Gerard le auzise. Cuvintele acestea. îl loviră în inimă. De­o­dată se făcu palid ca un mort. Ar fi crezut că’și pierde cunoștința. Dar nimeni nu’l obser­vă, afară de Louisa, poate. O mulţime de întrebări — şi ce între­bări, si cît de grozave, — se îngrămă­deau in mintea lui, şi­­,nu le putea găsi răspuns. Aşa dar Jean Demart cunoştea bine de tot pe Margareta, pentru ca să aibă drep­tul să-i zică pe nume, ca şi cînd între dînşii ar fi fost o inimitate vecihe. Dar dînsa nu vorbise nici o­dată de Jean Demart. Nici o­dată în casa aceea, afară doar cînd era vorba de vr’un proces mare, de care se interesa toată lumea, nu se pronunţase acel nume! Şi iarăşi nu’şi aducea aminte să fi auzit pe tată săi, spunîndu-i. De ce apărea în această catastrofă ? Şi tot el era acela care, generos ca un rege, oferise de­o­dată o aver­e întreagă pentru ca să scape ca Beaupréault ? Ce legături misterioase existau între el şi Margareta. Şi de ce, adineauri, părea că vrea să-i atragă atenţiunea asupra celor ce vroia să facă ? Ghicise oare ce avea dînsa să spuie? Era prea tînăr, prea neciunoscător în ale viețeî, pentru ca să poată găsi o des­­legare a problemelor acelora. Această frază, acel simplu cuvînt spus de Demarr Doamnei de Beaupx-cault a­­vea să rănxîie, ca o amintire neștearsă, în mintea lui, să revie mereu, şi­ să fie prima cauză a celor d’intr­u bănuieli ale sale. Mar-gareta nu putea fi oprită de sfatul lui Demart. Era ca ieşită din minţi, cu ochii ră­tăciţi. — Nu, nu, e prea mult. « Ascultă-n­ă, Doamnă, ascultaţi cu toţii.. «Şi eu cred că Haudecoeur e nevinovat. «Am spus că bărbatul meu s’a sinucis, o mai spun şi­­acum. Magistr­aţii zic că nu... Doctorii afirnţă că a fost asasinat... Ei bine, eu vă spun că şi magistr­aţii şi doctorii se înşeală... «Bărbatul meu s’a sinucis... Houdecoeur e nevinovat... De scăpat, nu pot să’l scap... Să intervin î­n favoarea lui, după cum mă rugaţi adiniauxî, aceasta s’ar părea atît de curios... Cel puţin voi face cît voi putea... «Băr­batul D-tale va merge la curtea cu juraţi... Aceasta nu se mai poate îm­piedica... Dar va ieşi de acolo cu capul în sus, achitat. «Numai cînd se va afla numele omului care’l va apăra de la bara advocaţilor, numele acestuia va produce asupra* tu­turor o aşa de mare impresie în­cît se va produce o adevărată mişcare în favoarea acuzatului. «Haudecoeur va fi apărat de cel mai ilustru, de cel mai integru, de cel mai iubit... — Oh ! Doamnă, şi cine e acela ? «Spune-ne repede ca să-l putem bine­­cuvînta și să ne rugăm lui Dumnezeu pen­tru dînsul. Margar­eta, cu o curioasă supraexcitare, arătă pe Jean Demart! Doamna Haudecoeur se lăsă să cadă în genunchi. . — Oh! Domnule, Domnule, D-ta ai putea să scapi, dacă ai vrea... «Adevăr­at?.... Vă rugăm în genunchi, nu refuzaţi... Aţi face o faptă bună mai mult, căci sînteţi aşa de celebru în­cît o glorie mai mult nici nu mai numără de D-voastră şi trebue să vă fie indife­rentă. Jean Demart surprins, nu zicea nimic. Situaţia era foarte stranie în adevăr­, şi-l surprindea pe nepregătite. Er­a Margareta, ea însăşi, femeia victi­mei, care apăra interesele omorîtorului. Margareta era aceea care v­­oia să smulgă pe acel om din mîînile justiţiei, să-l scape de pedeapsă! Margareta, car­e se r­evolta în contra anchetei magistraţilor şi în contra ştiin­ţei doctorilor ! Margareta, în sfîrșit, care părea că su­fere în chip misterios de această acuzare care plana asupra lui Haudecoeurs, ca și cînd ar fi avut, în fundul sufletului, o probă despre inocența lui, pe care însă nu o putea arăta. Demart rămase pe gîndurî, uitîndu-se din­ cînd un cînd pe furiș la dînsa. Și nu simțea că asupra lui era îndrep­tată privirea fiului, a lui Gerard, sumbră și plină de mortale incertitudini. Doamna de Haudecoeur credea că nu vrea să primească. — Oh ! Domnule, fie’ți milă de noi! Dar Jean Demart o "ridică de jos, cu bunătate. — Voi apăra pe Haudecoeur și poate că’l voia scăpa. Demarr simți cîte­va lăcrămî fierbinți care îi cădeau pe mîini. Se întoarse. Era Louisa care i­ le săruta și care plîngea. In momentul de a pleca, bătrîna Haude­coeur adause: — Am cerut voe să văd pe bărbatu­­meu, dar nu mi s’a dat. «Haudecoeur e la secr’et. «D-voastră, fiind­că primiţi să’l apă­raţi, o să’l puteţi vedea mai uşor de cît noi, şi să vorbiţi cu dînsul. «Spuneţi’i că avem aceeaşi inimă pen­tru el, că nimeni, din cîţi îl cunosc, nu cr­ ede că e vinovat. «Trebue să fie aşa de disperat în în­chisoarea lui, incit o să se mai mîngîie cînd va şti ce crede lumea despre el... «îmi făgăduiţi să’î spuneţi? — Da, Doamnă, îţi făgăduesc. «De alt­fel cred că în momentul acesta nu va mai fi nici un motiv ca să nu îl puteţi vedea, şi pr­obabil că nici nu mai e la secret. Dacă ai mai face o cerere, desigur ţi se va da autorizaţia necesară. — O să încerc... Şi îţi mulţumesc încă odată. Şi toţi trei eşiră, foarte emoţionaţi, cu ochii plini de recunoştinţă. Gerard îi lăsă să plece. Dar îndată ce uşa se închise, dispăru, şi se duse în salonul de alături, de la fe­reastra căruia urmări cît putu cu ochii pe tînăra fată car’e pleca, susținînd pe bătrîna sa mamă. Cei trei tr­eceau pxân mijlocul stradei Dam­on, îndreptîndu-se spre piața Saixxt- Honoré. Medenc mergea înnainte, cu ca­pul în jos. De­sigur a fost o întîmplar­e, dar de o dată, ca atrasă de un gînd care o ducea înapoi, Louisa se opri și ridică ochii spre ferestrele calului al doilea. Perdeaua uneia din aceste ferestre se lăsă în jos. Dar Louisa văzuse pe Gerard. Și bătrâna Haudecoeur simţi că brațul fetei tr­emura puţin. — Ce ai, copila mea? — Nimica, mama... Sunt însă fericită, fiind­că mi se pare că tata a scăpat de primejdie. — Să te audă Dumnezeu, dragă Louise! Medex­ic, ascultase. Și fața lui era tot serioasă și îngrijată. El ridică din un­eri, descurajat. — Cînd nenorocir­ea cade peste nişte oameni săraci ca noi, zise el, nu, rămine la jumătatea drumului. «Și ca să nu aveţi vre-o dezamăgire prea mare într’o zi, v’aş sfătui să n’a­veţi prea mare nădejde. In str­ada Dam­on, D-na de Beaupi’cault rămase singură, un moment, cu Jean Demart. Ca și cînd s’ar fi așteptat la întrebări penibile din partea advocatului, dînsa tă­­cea, cu inima strînsă de frică. Cxx toate acestea el nu întreba nimic. (Va urma). ---------------------------------------------------­

Next