Adevěrul, noiembrie 1896 (Anul 9, nr. 2674-2697)
1896-11-26 / nr. 2694
multe calităţi, dar o elevă care îi e cu totul supusă. Aştept să mai văd pe D-ra Mihăescu şi sunt sigur că dacă va juca cu mijloacele şi cu temperamentul D-sale, va avea mai mult succes. O dovadă că putem aştepta de la D-sa să devie o bună artistă, este că a reuşit să zică lucruri din cele mai grele cu fineţa cu care le spune D-na Romanescu. Am să mă pllng de neglijenţa regisorului. Cortina s’a lăsat prea tîrziu la actul al 2-lea şi aceasta a ucis o scenă de efect a debutantei. Să mai vorbim de decoruri şi costume? De prisos. I. C. R. Salvatoarea mea Alută, fiică a Oltului şi stăpînă fericită a pisoiului botezat Ţircovnicu, salutare ţie ! Salutare şi eternă recunoştinţă că m’am scăpat din grea belea. Era tocmai momentul tragic. Lingă Capşa, poporul Capitalei dăduse piept cu gardiştii, piaţa Teatrului era plină de lume şi mie, pigmatorul îmi striga zăpăcit: materie, Dom'ie, că 'ntîrziem. Strănepot al lui Traian, în vine cu globule de faiage roman, amator deci de spectacole gratuite şi de scandaluri pe veresie, Chiţibuş, în aceste momente cînd sîngele curgea, era menit să stea în redacţie şi încă să aibă descris un subiect vesel. Dacă sş fi poiet, aş începe să fac comparaţii şi ’metafore . Cum voiţi ca să sa audă cîntecul privighetoarei, cînd furtuna este deslănţuită ? Glasul lirei este amuţit la glasul tribil al armelor Manhelier ! Pas’ ţie, poete, să mai cînţî farmecul amantei tale, cînd oraşul este în revoluţie şi cînd D Paul Statescu stă la postul sau din piaţa Teatrului. Nu sînt polet, însă, şi mă mărginesc să spun că eram să dau dracului pe paginator şi pe toţi ziariştii, şi mă găteam să plec pe piaţa Teatrului, cînd factorul poştal mi-a adus scrisoarea ta providenţială. Aluta, scisoarea tăcu care nu mă unesc în toate privințele, dar care era bine scrisă, plină de spirit şi care dovedea că Aluta ştie să mînuîască pana cu măestrie. „ Speriat, paginatorul a voit să mă mai plictisească. — E prea lungă, Dom’le. _ Lungă scurtă, asta î și m'am dus la locul, în adevăr al sinistrului! deoarece pompele începuseră a funcţiona şi a face să se răcească entuziasmul cetăţenilor. Nu s’a răcorit numai, a îngheţat chiar, deoarece cei udaţi erau imediat transformaţi în statui de ghiaţă şi trebuiau să fugă de pe cîmpul de luptă... Esenţialul însă, este că am văzut şi eu şi aceasta o datoresc ţie, Aluto, fică a Oltului şi stăpînă fericită a Traovnicului, căruia, de asemenea, îi trimet saluturile mele respectuoase pentru el şi neamul lui pisicesc. Aluto! Chiţibuş te asigură de eterna lui re-CU,“ClistiU Chiţibuş. ------------------------*0*«IMÎ----—---------------- IMPRESIUNÎ , PALAVRE Remaniare ministerială ATENA, 23 Noembrie.—O remaniare ministerială este iminentă. — Miniştrii de războiri, justiţie şi instrucţiune publică vor fi înlocuiţi. —»—1 S-* ‡ * ’·......... Noul Patriarch CONSTANTINOPOL, 23 Noembrie.—Sinodul patriarchatului a respins cererea de anulare a alegerei Monseniorului Ambrosie, ca mitropolit din Uskub, cu toată protestarea a 50 de familii sîrbești din Uskub. Camera germană BERLIN, 23 Noembrie.—Roschlag. D. Posadowky declară că cancelarul Imperiului are de gînd să prezinte Reichstagului un proiect de conversiune al datoriilor imperiului ca acela prezintat dietei prusiene. Regele Serbiei FLORENȚA, 23 Noembrie.—Regele Serbiei a sosit. A fost primit la gară de primarul oraşului, de primul aghiotant al prinţului moştenitor şi de o mulţime numeroasă. Armarea Greciei PARIS, 23 Noembrie.— Agenţia Havas află din Atena că Regele a indicat guvernului măsurile de luat pentru stabilirea unui lagăr permanent şi pentru chemarea a două clase de rezervă pentru exerciţii. ----------------------bSIAS------------------------ Dezordine în Franţa BREST, 23 Noembrie. — Noaptea trecută, s’au produs dezordine cu ocazia serbărei S-tei Barbe, patroana artileriştilor. Artileriştii au străbătut stradele cu sabia în mînă, ameninţînd pe trecători, stîngînd gazul şi rezistînd poliţiei şi patrulelor militare. S’au făcut mai multe arestări. Un sergent şi un agent de poliţie au fost răniţi. Procesul Leekert BERLIN, 24 Noembrie.—Ambasadorul german la Viena, conte d’Eulenburg, a cerut telegrafiei să fie ascultat în procesul Leekert. El sosește la Berlin diseară. CRONICA Nu ştiu, n’am văzut Faţă cu gingaşa perspectivă de a da toată ziua bună ziua cu uşierii de la cabinetele de instrucţie, eroii zhetori de şaisprezece şi şaptesprezece Noembrie, au început a da bir cu fugiţii. Dreptul e însă că Pavel Stătescu a fost pus pe geană de la poliţie de către guvernul agronomic. El însă, Pavel şi aşa nu se simte sigur şi a făcut declaraţiuni categorice că nu e vinovat de nici un amestec în bătaia norodului în piaţa Halelor, în schilodirea studenţilor la Universitate şi torturarea deţinuţilor de la poliţie. Această farsă oribilă i-a fost jucată de către Del Serbo, care ocupa onorabila funcţiune de secret la poliţie şi care seamănă leit cu Pavel. Şi dovadă e faptul că neamţul săpător de cărţi de vizită, a declarat că a fost scuipat între ochi de un om cu barbă galbenă. Barba lui Del Serbo e galbenă ca galbenul şofran. D. C. F. Robescu, de asemeni, va dovedi cu mărturia lui Zaharia că n’a luat parte la nici o măcelărire, deoarece a arătat în ziua aceea Refereul lui Zaharia şi era lipsit de catarama salvatoare. Refereul fără cataramă nu se arată niciodată în public, chiar la manifestaţii cari devin cu bâtaîe. Amîndoui eroii vor jura pe fondurile secrete epuizate, că nu ştiu, n’au văzut nimic. Rămîn Cantuniari, Ionel Antonescu, Romano şi alţi bravi romani cari vor căuta la rîndul lor să arunce vina pe tulburel şi pe Silaghi. Bach MAX LICHTENDORF li vjab La Pstera Americană, Bule- JpmjkASejp-—r—-, vridui EiisaBeva, Gisrd Hotel cin Boulevaid, Bniureţt Cfel mai însensnat magasin de 4ţ pleţîA aţine din ţară. Amse de vuă- Icari Engleze, Belgiene şi Americane. Carabine cu repetiţie : Winchester, Colt şi Merlin cu 9 15 focuri. Singurul Representant si Depositar al Fabricei H. Pieper de arme patentate „Diana şi Rationnel” neîntrecute în soliditate şi precisie. Grand Prix Paris 1889, Hors Concurs Chicago 1893, peste 50 Medalii şi Diplome de onoare. Arme Pieper sunt garantate pentru încărcare cu pulbere fari fum sau chiar cu 20 grame pulberi neagră firi nici un pericol Vînzare în rate lunare. Tîrgul Cerealelor Brăila, 24 Noembrie, 1896 Griu cant. 71,565; gr. 60 - 547, preț 16.25—8,80 Por. „ 25.250; „ 587,57®/, „ 5.327,5,05 Orz „ 9,650; „ 44®/* 447, „ 5.077,Secară „ 2,060; „ 547, 6,75 Gereale sosite: Pe apă Pe uscat Grîu llectol. 29350 Grîu Hectol. Por. ., 25500 Por. .. Orz I. — Orz n 2000 4000 MARTI 26 NOEMBRIE 1896 INFORMATIUNI In chestia Ghenadie In Parlament. Sinodul.—Intrigile, încurcăturile. Faptul că guvernul voiește să readucă pe Ghenadie a produs o foarte rea impresie în unele cercuri liberale. Un fruntaș liberal spunea ieri: — S’a făcut foarte rau că s’a format acest al douilea guvern liberal. El nu va face de cât să zvârle cu noroi asupra partidului, căci ori ce s’ar zice a readuce pe Ghenadie aceasta va insemna să recunoști că guvernul care a fost prezidat de șeful partidului a fost un guvern netrebnic. Or, această netrebnicie se va resfrânge asupra întregului partid. In Parlament De asemenea putem spune că limbagiul de mai sus ţin mai mulţi liberali şi că unii dintre sturzişti vor lua pe faţă poziţie in contra guvernului ii chestia readucere! lui Ghenadie* E vor lua cuv ntul at.t în Cameră cît şi în Senat şi după ce vor arăta cam sînt faptele reprobabile pe cari le a săvîrşit Ghenadie, vor susţine că e o insultă pentru partidul liberal să revie asupra acestei chestiuni. Sinodul Afară de aceasta, guvernul s’a convins că Sinodul actual nu va reveni cu nici un preţ asupra hotărirei dată în chestia Ghenadie. Mitropolitul Moldovei şi episcopii Dionisie ai Buzeuluî, Partenie al Dunărei-de- Jos, Ghenadieal Rîmnului, Timuş al Argeşului şi arhiereii Calistrat şi Meletie au declarat categoric că nu revin asupra hotărîrei dată. De aceea guvernul caută un mijloc să readucă pe Ghenadie, fără ca să fie nevoit a trimite din nou chestia înaintea Sinodului. Intrigile Călugării cari au simţit şurupul pe care vrea să-l înmuţească guvernul, sînt furioşi. Ei spun : — Guvernul, după ce ne-a silit să facem un act la care ne am opus, acuma vrea să azvîrle toată răspunderea în spinarea noastră şi să rămînem noi odioşi în public. Şi acum au început ei o altă serie de intrigi. Partenie şi cu Ghenadie al Rimnicului lucrează pe capete printre Sturdzişti şi Stăteştişti ca să-l facă să se opuie în Parlament la revizuirea afacerei Ghenadie. încurcăturile Cum se vede Schislia Ghenadie, care de atîtea ori părea câ e sfirşită, devine din ce In ce mai interesanta, ci este întocmit ca cornetul mic al scamatorilor, din care ies la nesfuşit flori, cutii, buchete, suprime, ele. Faţă cu toate aceste încurcături, în partidul liberal capătă din ce in ce mai mulţi aderenţi ideea pe care au exprimat-o deja unii in adunările intime, ca partidul libera să se retragă de la putere şi să lase locul partidului conservator. Rep. Prietenii D-lui Fleva afirmă că una din condiţiunile împăcărei grupului fievist cu guvernul este de a li se da pe mînă primăria Capitalei. D. Robescu își va da zilele acestea demisia, consiliul comunal va fi dizolvat iar D. Fleva va fi numit președintele comisiunei interimare. După alegerile comunale cari vor avea loc în cursul lui Ia nuarie, D. Fleva va fi ales primar al Capitalei D. P. Poni şî-a tipărit proîctul de lege pentru reforma învăţămîntuluî secundar şi îl va împărţi în Cameră şi Senat. Silaghi a fost destituit alaltăeu din postul de ofiţer de gardişti. Duminecă a fost arestat de pe piaţa teatrului vînzătorul de ziare Toma Petrescu, pentru că striga : — Ziarele de azi cu măcelul de la Mitropolie. La poliţie i s’a sucit mîna dreaptă, astfel că acum e umflată şi bietul vînzător de ziare nici n’o mai poate ridica în sus. Are şi mai multe semne de lovituri. Atragem atenţia celor în drept asupra acesteî barbarii şi cerem să se pedepsească poliţistul brutal care a săvîrşit acest act. De la consiliul comunal Sîmbătă seară, la şedinţa consiliului comunal, D. V. Rosetti a interpelat pe D. primar C. F. Robescu asupra amestecului agenţilor comunali în scandalurile din ultimele zile. La această interpelare se asociază şi D. consilier comunal C. St. Bolintineanu. * D. V. Rosetti înfierează sălbâtăciile comise de agenţii Comurati caii nici nu trebuiau să se amestece în scandaluri neîncumbîndu-i cu menţinerea ordine!. Vorbeşte în acelaş sens şi D. C. St. Bolintineanu, care şi depune o moţiune prin care se blamează amestecul agenţilor comunali în scandaluri. * D. C. F. Robescu combate moţiunea, susţinînd că nici un funcţionar comunal nu s’a amestecat în bătăile din zilele din urmă. * După ce mai vorbesc şi D-nii consilieri Paltineaiu şi Micşunescu, cari susţin moţiunea, se pune la vot propunerea de blam şi se respinge. Şase consilieri au votat pentru. Demisiunile tuturor prefecţilor au fost respinse. D. V. Lascar le-a spus prefecţilor să-şi păstreze posturile, căci D-sa nu a venit la minister ca să înlocuiască funcţionarii. Dnil Veltz, actual comisar al castelului Peleş şi Victor Lecoi vor fi numiî inspectori de poliţie în locul D-lor Ionel Antonescu şi T. Vasiliu. D. N. TănăsescU, licenţiat al facultăţii de teologie din Bucureşti, a fost numit pe ziua de 1 Noembrie, în postul de director al cancelariei episcopiei Buzăului, în locul vacant. D. P. S Aurelian abia azi se va prezintă la Ministerul domeniilor. D. Em. Porumbaru a vizitat Sîmbătă biurourile direcţiei centrale de ,la C. F. R. Din Râmnicul-Sărat ni se telegrafiază că la alegerile comunale cari au avut loc ori acolo, a reuşit lista junimistă în frunte cu deputatul Friedman şi ajutată de fraţii Lupeşti. Lista junimistă a întrunit două voturi mai mult decît aceea a administraţiei. Alegerea a fost telegrafic contestată, sub cuvînt că s-a întrebuinţat suvelua. Stratagemă colectivistă Presa colectivistă Ziarele colectiviste îşi umplu de trei zile coloanele cu succesul obţinut de guvernul român în Macedonia. Ni se vorbeşte de mitropolitul român la Costantinopol, de permisiunea dată romînilor din Tari, de a fi fiinţi mari şi de a urma în şoahne turceşti, de recunoaşterea naţionalităţi romin- tu Macedonia, etc. etc. Oîn-i ‘i şti ziarele colectiviste, crezi că romîniî din Ma-edonia învoată în toate fericirile posfi iki şi ă în curînd, foarte curînd, toată Micedenia va domni romînească. Mofturi colectivist« Cu cuvinte i. tiii.a minciuni. Totul e un moft colectivist, o consmpţiune politică a D-lui Sturdza, pentru a arunca praf în ochii românilor, a distrage atenţiunea publică de la crimele comise in ultimele zile, a-şi face o aureolă pe spinarea ei spre nenorocirea fraţilor noştri de la Fund. In numărul de ieri, am arătat în parte cine este mitropolitul Antim şi că mitropolia romînească din Constantinopol se află într’o odaie dintr’un hotel obscur din Pera. Grecoteiul Antim Astăzî mai aflăm următoarele : Acest Antim, pe care sultanul în urma stăruinţei D-lui Sturdza l-a numit mitropolit român la Constantinopol, este acelaș episcop grec Antim care în anul 1893, Aprilie 14, a sosit ca agent grec în comuna Maioviştea din Macedonia, şi din întîia zi a ordonat archiereilor d’acolo de a nu mai oficia în limba românească,—cum de obiceiu se făcea de două orî pe săptămînă,—ci a sluji pe greceşte. In ziua de 14 Aprilie 1893, Antim se duse singur în biserica din Maioviştea şi opri pe popa Costa de a sluji în romîneşte, ceea ce provocă o bătaie crincenă între greci şi romini. Un remin a fost omora, chiar in biserică, iar alţi 18 romiai arestaţi din ordinul lui Antim. Iată dar cine este noul mitropolit pe care D. Sturdza, in înţelegere cu Apostol Mărgărit, l-a dat romînilor din Macedonia. Importanţa politică Cît priveşte importanţa politică a numirii unui mitropolit român şi a acordăm dreptului pentru romiul de a fi funcţionari şi a urma şcoalele turceşti, ea este cu desavîrşire nulă. Căci, prin numirea grecului Antim ca mitropolit român la Constantinopol, biserica romînă n’a fost recunoscută ca biserică naţională, deosebită şi neatteistă, ci ca dependinţe de cea grecească. Acest lucru reiese din dublul fapt că Antim na fost numit exarch ca cel grec sau bulgar, ci simplu mitropolit. Ş’apoi na fost numit mitropolit în Bitolia, ci in Constantinopol, pentru că in Bitolia fină deja un mitropolit grec, nu se putea numi un al douilea care depinde de acelaş exarchat grec. Romîniî din Macedonia n’au obţinut clar independenţa bisericelor, ci din contra ea a fost alipită în mod oficial de cea greacă. Stratagema Tot astfel şi cu acordarea romînilor dreptul de a urma şcoalele turceşti şi a ocupa funcţiuni în statul turc. Dacă aceste drepturi n’au fost acordate numai romînilor şi prin interveniţiunnea guvernului român, ci au fost acordate tuturor creştinilor din Turcia, şi în urma intervenţiunei Daul Hanotaux, ministrul de externe al Franţei* Succesul cu care se laudă dar colectiviştii este nul din toate punctele de vedere şi dovedeşte că zgomotul pe care îl fac împrejurul lui nu e decît o stratagemă à la Stambuloff, pentru a distrage atenţiunea publică. Rep. -------------------------H-O-------------------------- ECOURI Din ţară ■" Ministrul lucrărilor publice primeşte în audienţă Lunca şi Vinerea, de la orele 11 — 12 dimineaţa. ■— Vasile Ionescu şi Iancu Goldenberg, furînd trei cămăşi de damă din curtea D-luî Ioan Petrescu, au fost prinşi şi duşi la poliţie. Tot aşa şi Uie Niculescu, pentru că a furat trei perechi ciorapi şi cinci coşuleţe de la D. Iorgu Iordănescu, din strada Berzei, No. 161. _____ Fraţii Dumitru şi Ion Vlădescu din Cimpina, avînd ură de multă vreme în contra altui frate al lor anume Simion, au încercat să-l omoare cu cuţitele. Fiind surprinşi asupra faptuluî, frații asasini au fugit, lăsînd pe victimă scăldată în singe, dar încă cu viaţă. FOr ¡ A ZIARULUI rADEVERUI » 194 PRIN CRIMA PARTEA^A PATRA JUSTIŢIE SUPREMĂ IV Trecutul Căci să devie otrăvitor?... sau complicele unei otrăviri, el care se şi vedea bărbatul Imaculatei.... Să introducă în viaţă-!, de aci înainte fericită şi liniştită, acest teribil element de turburare şi grijă ? Nu, nu.... Cu nici un preț Lafont nu se putea hotărî. Ar fi voit să se ducă pe jos pină la otelul Miraflores ca să-și poată potoli escitarea nebună a nervilor săi, și să devie stăpîn pe sine, cînd va sosi la idolul sau. Apucase în chip mașinal pe strada Messine, apoi pe bulevardul Haussmann și mai mașinal încă, fără să vadă stradele pe unde trecea, doctorul se pomeni numaidecît în cîmpurile Elizee. Cînd ajunse la ducesă, își recăpătase toată prezența de spirit. Speranța ii umplea inima. — Doamna ducesă a dejunat la prințul de Monte-Léone, îi zise servitorul care îl primi. Dar a dat ordine să poftească D. doctor în salon și să nu se impacienteze așteptînd. Lafont nici nu se gîndi să protesteze. Această solicitudine din partea Imaculatei, i se părea de cel mai bun augur. Camera era îneîntătoare, de o intimitate delicioasă ! Lafont se uită în toate părțile, atinge tot, extaziîndu-se înaintea celui mai mic obiect. Se pomeni în fața unui furou mic, încrustat cu sidef. Era deschis. Delicateța lui Lafont nu exista decît în aparență Se apropia, zări o hîrfcie acoperită pe jumătate de o scrisoare femoască fină, și nu se putu împotrivi ispitei de a citi ceea ce-î căzuse sub ochi. Se năuci. Imaculata, în adevăr—căci nu putea fi decît ea—scrisese următoarele : Scumpe amice, M'am gîndit mereu la D-ta de la ultima noastră întîlnire. Cele din urmă piedici ce ne mai separă vor fi în curînd aplanate.... Ne apropiem de ţintă. Fii cu curaj, cum sînt şi eu. Fericirea dumnezeiască pe care o gustă Christovul e dovadă despre ceea ce are să fie a noastră. Da, am încredere în D-ta; ştiu că mă iubeşti mai mult decît orice pe lume, aşa cum am mai fost o dată iubită... Ce vis dulce să-ţi reconstitui un cămin unde vor fi instalate pentru vecinicie amorul cel mai absolut, stima reciprocă, intimitatea de toate clipele!... Scrisoarea, întreruptă prin vre o ocupaţiune silită, nu mai fusese continuată. Lafont nu se îndoi de loc. Lui îi scria tînăra femeie. Şi îl iubia.... Scrisoarea era către el, care avea să devină stăpînul frumuseţe! sale divine şi al bogăţiilor sale fabuloase. Căci, nici vorbă, otelul era un palat demn de o regină şi în care comorile cele mai minunate erau aruncate cu o profuziune nebună. Cît de mare trebuie să fi fost averea fratelui și a surorei, ca să aibă în jurul lrei bouri, mobile, cai, giuvaeruri și o casa ca a Imaculatei și a lui Monte-Léon ?.... Desigur, stabilimentul lor de la Santa- Maria trebuia să fie una din acele mine incalculabile, din cari se poate lua mereu, fără să scadă niciodată nivelul. Tuluzianul nu se mai poate stăpîni. Era să devie administratorul atot-puternic și fericit al acestor milioane.... In momentul, acela pe scară se produse un zgomot mare, o voce mintoasă se auzi și Imaculata intră ca o furtună în salon. Medicul nu o văzuse decît foarte dulce, îneîntătoare, cu graţia ei de creolă. Şi acuma vedea o faţă turburată, roşie, aroape congestionată, cu nişte ochi stră- cind de cea mai cumplită minte. Miniie ducesei tremurau aşa de tare, încît nu putu izbuti să-şi scoată mănuşile deja sfâşiate în bucăţi. Mînia asta nu-i displăcea de loc lui Lafont. El știa că imaculata nu era banală, și văzind-o iritată astfel și violentă, o găsea de mii de ori mai frumoasă decît sub aparența ei obicinuită de nepăsare. Totuși se simți deodată cam neliniștit. — Ah! Dumnezeule ! îi zise, ce ți s’a întîmplat ?... Te rog să mă iei drept confident. De altfel pe cine ai găsi mai devotat ?... — Ah! zise ducesa tremurînd de exasperare, mi se întâmplă ceva strașnic, în adevăr !.. — Ce?.. — Fratele meu, Christoval de Monte- Léone, e cel mai cumplit despot, cel mai nedemn dintre tirani !.. O sudoare rece țîșni din epiderma doctorului. Această tiranie, acest despotism de cari se plîngea așa de tare imaculata, se exercitaseră asupra eî cu privire la proiectele sale de căsătorie ?... Tinera femeie sfâșia cu dinții săi cei mici ca niște perle, o batistă de dantelă. Foarte îngrijat, Lafont întreba: — Și de ce Christoval e așa de rău cu D-ta, scumpul meu amor? — Are pretențiunea să mă dirijeze mereu, ca și cînd aş fi de douî-spre ze^ ani. Ce, oare, nu sînt stăpînă pe mine ?... — De sigur !.. — Da de! Prințul acesta măreţ înțelege să fie stăpînul absolut al tuturor celor ce-l înconjoară. Neliniștea lui Lafont creștea. a — Doamne!, gîndea el, ce nesuferite sînt femeile, că nu pot spune lucrurile lămurit, fără atîta lux de vorbe și exclamaţii ! Imaculata, ca și cînd n’ar fi băgat de seamă neliniştea luî, continuă: — Dar este și greşala mea, o mare greşală din parte-mi... Am fost stupidă în regularea tuturor accenlor mele. — Ce vrei să spui ? — Eî bine, cînd a murit Benito am lăsat pe Chritoval ca să devie stăpîn p ^ întreaga mea avere. Legile țăreî noastre permit astfel de lucruri. Lafont sari în sus. — Ce imprudență!.. Zise. — Da, da, mare imprudenţă în adevăr!.. De cît afacerile mi-au fost vecinie atît de plictisitoare!.. — In chipul acesta, îmi spunea fratele meu, nu te vei mai ocupa de nimic. Totul va fi pe numele meu, voiu administra, voi primi bani, fără să fie nevoie de nici o semnătură din parte-ţî şi în toţi anii îţi voiu da jumătate din venitul nostru. — Şi ai consimţit?.. — Cu recunoştinţă. (Va urma).