Adevěrul, iulie 1897 (Anul 10, nr. 2872-2900)
1897-07-06 / nr. 2877
Air ADEVBIUL 5 Ciad se deşteptă din visările lui, «omile, reţiio» jăraticul, stătea gata să aş rostogoliasci după «almiie din zare scăldate intr'o mare de lumină trandafirie. Joe sună încet de jos, se înţepeni pe ploaiele topite de osteneală, îşi puse chutîul pe cesfiţi porni. Din deal se zări a satul luminat deîie din arma raze de soare. Dinspre Îsărit verdau nifte nori negri, întuneţî, scerinţitorî, cari scăpărau destot, la liste aure clipă, şi trimeteau, ara de t&tere, la auzul călătorului, bniîiîitul preiutiii şi înfiorător al tunetului. Dinu îşi îiţia tot mai mult paşii, clica tot mai rar», silindu-se să ajungă «casă pînă ce n’o începe să cadă ploaia. Cînd ajunse la rahatul satului, îî ieşi înainte Moş Iiie, jitarul. — Noroc bun, Moş Ilie! zise Dinu zitabind. — Să te auză Dumnezeu, îi răspunse bătrînul, cătînd lung la diosul, ca şi Cum se trudia să’şi aducă aminte cine ! Soldatul ăsta zdrenţeros, care-i urează „noroc bun !“ — Nu mă mai cunoşti, moşule ! Dinu al Prumoaieî..... — Că bine zici, avea ea — Dumnezeu s’o ierte— un flacon luat la oaste. Un fior rece, dureros străpunse tot trupul sărmanului Dinu la auzul vorbelor astea. Maică sa murise ! Voind să se încredinţeze mai bine, întrebă pe moşneag cu un glas stins, aproape neauzit, sfîşiitor de trist: — „Da’ ce, a murit mama ? — „Să fii tu sănătos, măi băiete ! — De mult? — „O fi un an, un an şi jumătate. — A fost bolnavă ?“ — „Ba de loc ! A găsit-o moartea aşa dintr’odată, cum şedea într’o zi pe prispa casei. Cu lacrimile în ochi, cu amarul în suflet, Dinu porni înainte, spre cas Ileniî, ca măcar văzînd-o pe dînsa să’şi mai aline durerea grozavă care ’l robi deodată, pe neaşteptate. Itîlni în drumu-i o mulţime de oameni cunoscuţi, dar, de zăpăcit şi obidit ce era, nu le dădu nici „bună vreme.“ Ajuns la casa Ilennî, sări pîrleaza şi intră în ogradă. Cînd dădu să intre în casă, îi ieşi în prag batrîna. Dinu îi sărută mina, iar ea îl sărută duios frunta . „Da’ Ileana unde-i ? o întrebă el nerăbdător, privind cercetător în toate părţile. — „Ileana ? Mi-a mîncat-o ciocoiul! Şi biata bătrînă izbucni în hohote de plîns, umpînd toată ograda, tot văzduhul cu bocetele şi blestemele ei îndurerate, sfîşiitoare. Dina simţea că se topeşte, cunoştea cum puterile îl părăsesc, vedea c’o ascadă roa, doborît de durere, de jalea grea și omorîtoare. își ’adună toată vlaga care mai râmss’ese în trupul lui istovit şi, lăsînd pe bătrîna bocindu-se, firi pîrleazul şi ieşi la drum. ’Se duse la circiumă. Voia să întîlnească pe cineva care să-i spuie de a fir a păr tot ce s'a întîmplat în lipsa lui. La circiumă află că ciocoiul pusese de mult ochii pe Ileana, că de mul voia să o necinstească şi că într’o zi, găsind-o singurică în huceag, unde se dusese să culeagă mure, îşi împlini poftele lui sălbatece. Ileana, de durere şi de ruşine, se aruncă în Siret. Din ziua ceea Dinu e ca zmintit. Umblă hoinar din sat în sat, sperie femeile și copiii, doarme pe unde apucă, pe sub ’garduri sau prin semănături Uneori, mai viindu’și în fire, spune că o să ucidă pe boier pentru că l-a necinstit și omorît pe Ileana lui, că o să’i soarbă tot sîngele din vine pînă la cea din urmă picătură, iar trupul să’l arunce corbilor spre hrană. Sărmanul Dinu! V. Cozmin, nevoie de zahăr mult l* gătirea dulceţei. Scoateţi sîmburii din prune, coaceţi o treime din toate fructele într’un vas fără apă şi, după ce au devenit destul de moi, stoarceţi-le punîndu-le într’o bucată de pînzi curată. In sucul ce-i veţi obţine puneţi cele-l’alte două treimi din fructe, adăogînd şi 250 gram zahăr de fie-care kilogram de fructe. Puneţi totul la foc, iar după ce partea lichidă a scăzut cu totul, turnaţi dulceaţa în borcan. Gotr. Pentru gospodine Dulceaţă de prune — Din prune şi mai ales din prune galbene se poate face o dulceaţă foarte avantagioasă. Fructele sunt foarte ieftine şi fiind în acelaşi timp foarte zaharoase, n’avem TVSODO Panti - bâtțî Costum mic de ață în dungi roze şi sabe, sau albastre și albe. Guler mare și pieptar de pichet alb cu margine roză sau berge, formînd galoane. Laura. Starea civilă Declaraţii de căsătorie D. Iosub-Wolf Stainer, doctor dentist, sub. Sf. Nicolae Şelari, cu D-ra Ruhala Marcus Herman, aceeaşî suburbie; D. Leopold H. Marcus, comerciant, suburbia Archimandritu, cu D-ra Emilia M. Holstein, sub. Olteni; D. Herman Moscovici, tîmplar, sub. Foişor, cu D-ra Neta Ilias Berger, sub. Archimandritu; D. Nicola Iorghi, meseriaş, sub. Sf. Vineri nou, cu D-ra Eudoxia Dumitrache, muncitoare, aceeaşi suburbie ; D. Anastase Menasie, bragagiu, sub. Sf. loan Moşi, cu D-ra Frosa Geoţii vechi.orgescu, sub. Precupe BERBARI — Duminică, 6 Iulie, societatea de Domnişoare „Cornelia“ pentru înzestrarea membrelor lipsite de mijloace va da o mare serbare cîmpenească la grădina Trocadero non (Puţul cu apă rece). Diferite surprinze pentru public. — Societatea filantropică „Consolarea“ va da’Duminică, 6 Iulie, în grădina Paradisul Dudeşti o mare serbare cîmpenească. Tombolă mare. — Duminică, 13 Iulie, societatea „Unirea tapiţerilor din Romînia“, va da o mare serbare cîmpenească în grădina “iragadiru. Pe lîngă alte surprize, va avea loc şi o loterie de obiecte în valoare de 1000 lei. — Duminică, 6 Iulie, va avea loc la Vila Regală serbarea cîmpenească a „Societăţei izraeliţilor pămînteni“. Multe surprize. Tombolă monstră. SPECTACOLE Cazino de Paris, strada Academieî. In fiecare seară reprezintaţii date la opera Italiană. Grădina Hugo. — Teatru de varietăţi. In timp de ploaie, în sala Hugo. Grădina centrală.—Concert dat de orchestra D. Dinicu. Grădina Lukianoff, strada Cîmpineanu.—In fiecare seară teatru de varietăţi. Trupă Nouă. In timp de ploaie reprezintaţia se dă în fosta sală Orfeu. Grădina Mitică Georgescu, str. Cîmpineanu.—Teatru de varietăţi. Trupa Burienescu. Grădina Cosma.—Concert muzical,rădina Frascati.Concert de orchestră. Grădina Raşca.—Direcţiunea D-lui Simion Petrescu. In fiecare seară reprezentaţiuni variate a la Koster & Bials din New-York, teatru, gimnastică, danţuri, concerturi şi pantomime. Preţurile locurilor: Loja 10 lei; Stal 1 2 lei. Stal Ulefi, militarii şi copiii plătesc jumătate. Vila regală.—In grădină la Vila regală va avea loc Duminecă, 6 Iulie o mare serbare populară, dată de secţiunea „Bucureşti“ a asociaţiunei generale a izraeliţilor păminteni. Tot soiul de petreceri, tombolă monstră, focuri de artificii și ruletă. Premii de vacantă A treia serie Aducem la cunoştinţa cetitorilor noştri că albumele ilustrate No. 1,2 şi 3 sunt complect epuisate, deşi numărul exemplarelor ce ne procuraserăm era peste 20.000. Puţine exemplare au mai rămas din celelalte volume anunţate cari împreună cu cele de mai jos constituesc Premiile seria lll-a: Albumul Tablouri celebre, fascicula 4-a, coprinde următoarele reproducţiuni fotografice a papodoperelor artei contemporane : Hercule in faţa Omphalei, de Jacque Bource, reprodus cu autorizaţia institutului Berlin Photographic din New-York. Prezintaţiunea, de Francisco Vinea, acest tablou reaminteşte costumele şi obiceiurile secolului al 17-lea. Muntele Corcoran (Sierra Nevada-de- Sud), de Albert Brerstadt. Primul, de W. H. Trood. O dimineaţă de toamnă, de A. Henke. Tîrgul de Peşti, de Monat Loudan. Obosită de aşteptare de N.Poetzelberger. La patul bolmanuilui de Lessing, (Tablou care a figurat la expoziţia universală din Columbia). Cuirasierii francezi ducînd pe prizonierii bavarezi, de Eduard Detaille, (Tablou sie. care a figurat in galeria de Bele-Arte Marguerita lui Faust, de după amiază la Hyde Park, de Jean Chelminski. Plecarea la vînătoare, de Alfred Von Wierusz-Kowalski. Intre amor şi datorie, de H. Handler. Carturăreasa de la ţară, de Knaus. Un cintec arab de Leinweber. Coasta Irlandei şi castelul de Dunraven, de Hafften. Acest album, splendid lucrat, îl punem la dispoziţie numai cetitorilor Adevărului cu 45 bani plus 15 bani porte pentru cetitorii din provincie. Acela dintre cititorii Adevărului cari au avut parte să pună mina pe unul din aceste albume îşi pot da seama de valoarea premiilor ce oferim. Ca volume de cetit şi de distracţie in timpul vacanţei oferim următoarele : Le comte d’Hirisson. Un paire de France policier, un volum de 500 pagini, în loc de 3.50 se dă cu bani 0.75 Le comte d’Hirisson. Autour d’une revolution cu 9 gravuri. In loc de 3.50 se dă cu bani 0.75 Forsan. Dans la vieille rue, roman, In loc de 3.50 se dă cu bani 0.70 J. Claveau. Contre le flot, roman în loc de 3.50 se dă cu bani 0.70 P. Jouvencel. La magistratura de Pamour, In loc de 3.50 se dă cu bani 0.75 Armand Silvestre. Noël joyeux, un volum luxos în 4° ilustrat cu nudităţi, de celebrul scriitor Armand Silvestre, (numai cîteva sute de exemplare), in loc de 5 lei se dă cu lei 2.25 Dubois. La medécine nouvelle, uvragiü indispensabil în fie ce familie, în loo de lei 2.90. 1.25 Le tout savoir universel, répertoire des renseignements utiles et des oonnaissanoes pratiques, un volum de aproape 600 pagini, în loo de lei 2 se dă ou lei. 1.25 Cititorii din provincie trebue să adauge la costul indicat în dreptul fiecărui premiu 10% din valoarea nominală, nu din cea redusă, ca plată pentru porto. Expediţiunea se face pe riscul adresantului. Prezintarea bonului de mai jos sa fi atașarea lui la mandatul poștal este obligatoria, altfel nu se liberează premiul. Doritorii de a nu-și lăsa pachetul expus la pierdere îl pot recomanda, adăugînd pentru aceasta 25 bani. PREMIU PENTRU CITITORUL „ADEVERULUI“ IV p. * 89 . Acest bon detaşat si expediat Administrației Isiarului nostru dă drept la premiu și este valabil pina la 0 Iulie inclusiv.in Washington), la Aia Un adaus Sorolla. DUMININICA 6 IULIE 1897 HERGHELII ALBATROS De vînzare ape de prăsilă, toase ţi fără defecte, bătute cu SLEDGE sah cu GOUM, ţi născuţi in 1897 din aceiaşi reproductorî. A se adresa pentru informaţiu cu : D-lui E. Condoourî 14 str. Mercur, Bucureşti şi d-luî D. Dumitrescu, Villa Albatros Buzău. 162S6 Şcoala de Velocipedie PROGRES DL Ploeşti. Bulev. Independenţei colţ str. Carol. Cea mai modernă şcoală după sistem francez şi american. Se predau lecţiuni cu preţuri moderate. Mare atelier pentru reparaţiuni de biciclete, maşini de cusut şi arme. Mecanic brevetat ţi experimentat. 2018-15 Hotel Boulevard SINAIA Situat în centrul oraşului pe bulevardul Ghica. Posiţiunea cea mai frumoasă. Din nou aranjat şi mobilat. Restaurant cu bucătărie excelentă. E la dispoziţia vizitatorilor de la 6 Iulie cor. Preţuri moderate. Antreprenor 1M9—so Toîin Comşa GRAND Hotel Union BUCUREŞTI Situat în cea mai frumoasă posiţionar a capitalei. Aranjat şi mobilat cu totul din nou trecînd da la 1 Martie opr, sub o nouă administraţiune oferă D-lor voiajori, camere de la 2 lei în sus. Tramway şi Tramcar în faţa Hotelului. Boale secrete NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Se vindecă repede fără durere şi împedicare, după o experienţă de 27 de ani de specialitate în boli lumeşti (de la anul 1870) Dr. THOR Strada Emigratu No. I intrare numai prin Strada Sfinţii Voivozi Consultaţiuni de la 10—1 dim. şi de la 5—1 •era Loo separat de aşteptare pentru fiecan 100 Singura Secerătoare cu legal practică dovedită ca cea mai bună la Concursul de la Herăstrăji din 1895 Unica Secerătoare adoptată la Fermele modele ale Statului. DE VINZARE NUMAI DA w. staadecker FURNISOR AL CURTEI REGALE Bucuresci : Str. Smîrdan 12 5 Ernils Bulev. Cuta 7Q, Craiova , Str. Mih. Cogăluiceanu Nu comandaţi —nici o haină pînă mai întii nu vizitaţi CROITORIA CENTRALA FASAG1UL ROMAN No. 5 unde găsiţi pentru sesonul de vară un bogat asortiment de stofe fine pentru comenţi Croială elegantă preţuri moderate. Specialitate In robe pentru manţjietrafi. 137s—* Doctorul HART DE LA FACULTATEA DÎN VIENA FOST medic DE SPITAL ŞI DE ORAŞ Consultaţiuni de la 2—4 p. na. CALFA CALAHAŞILOR No. 1 SĂRĂCI PENTRU I GRATIS im HOTEL POPPESCU IIACUL-SARAT Situat la cea maî frumoasă posiţie în faţa parcului în apropiere de stabilimentul de băi şi de staţiunea tramcarelor. — INSTALAŢIUNE DE APA — RESTfiUiSMT de la ordine Bucătărie franceză şi romînă, grădină, etc. Doritorii a se adresa la Lacul Sărat sau la Librăria C. Poppescu 54 Calea Regală Brăila. U-31- 30 GRADINA ROMA (IN DOSUL CISMEflIULUI) STR. SCHITU-USAGUREAftU, 29 Astă seară se va representa BRAHMA cel mai mare balet din lume. Ultimele zile file trupei de FANTOSCHES , In curînd trupă de varietăţi; Intrarea liberă ; Locuri rezervate 50 bani. iai5—8 Doctor I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENJî fost SEF DES CLINICA Pentru boale de gură şi dinţi în New- York li II ui Rîvlâiîîi ti toalels it til,’ml, Sul ji inti! SCOATEREA NEDUREROASA A dinţilor prin Anestesie Prii miloasa mgS'amatoare, iasă întârzie dentiştilor vmOBOAREA MIROSULUI DBS GURA Consntî da la 8—9 a. îb. şi de la 3—5 p. str. Coitalia Dr. A. Turi 48«- B»ioa W#oAi,o*oS»~48 CoesaltAtiuai do is orele I—5 ?i d« is 6—7 p, ta, iPERSYSSM SABADS «BATI» enj to băi Aix Sa Chapella: Renomti calde de pucioasă pentru vindecarea gutei, reumatismelor cronice, nevralgiilor, boalelor de piele etc. Pensiuni foarte convenabile şi locuinţe comfortabile atît pentru o persoană cît şi pentru familii se găsesc la „ Hotel du grand Monarqueu, „Nuellens Hotel** „ Kaiserbad Hotalu, „Neubad Hotelu‘ Kubinusbad Hotel*. Aceste stabilimente conţin grădini marî, săli de conversaţie, lectură de biliară şi de fumat. Cele mai moderne instalăţiunii. Pentru Informaţiuni a se adresa la antreprenorul sus citatelor hotele G. F. DRESSZEL Utiso Aix la Chapelle (Aachen) msmmss BUZAU FABRICA DE îngrăşăminte chimice din Braşov Recomandă Domnilor AGRICULTORI tot felul de SUPRAFORPATE pentru îngrăşarea pămmtuluî Pentru informaţiuni a se adresa la D-na A. I. LOEBEL, Bucureşti Strada Smîrdan No. 9 sau in provincie la agenţii fabricei. uşa st LEI 21 '55PRIMUS“ LSI 21 Veritabila MAŞINA LUI NANSEN (STOCHOLM) Se recomandă orî-căruî menaj şi în special: familielor care plecă la băi, D lor ofiţeri pentru timp de manevre şi marşuri, restauranturilor de noapte, etc. Din punctul de vedere practic şi economie aceată maşină este neîntrecută, arde cu petrol ordinar consumînd un litru în 10 ore. Se poate găti orîce mîncare sau friptură în cîteva minute, un litru de apă fierbe în 3 minute, un fier de călcat se încinge în 4 minute. Arde la vînt fără fitil, FĂRĂ FUM şi FĂRĂ MIROS. De asemenea ţin la dispoziţia onor. public imitaţiuni „AETNA“ „REX“, „SICUS“, etc. cu Leu 14 bucata. DEPOSIT CENERAL IM BUCUREŞTI, St. Dancu, str. Smîrdan II etag. I și Pasagiul Villacras No. 17 MAȘINE AGRICOLE și INDUSTRIALE DE ORICE FEL) ------- BUCURESCI ------- | STRADA SMARDaw, No.__ SSEAILA Sir- M-Cegălnieanu Bul. Cuza, 79 W7 Sa» * AADBCKBK Locomobile Modei ne! patru 1897 Treeraiore Mod noi pe 1897 cu Elevator de afarăsitemat lu gî și maila te, Vînturăt maî puternice din renum fabrică Retten, Procter & C-te, Ltd., Lin coin TCET3 A Tfffl A f€ Konia secerat, ca legat cu tăișul la dreapta din" prima fa- JE» taW .W4®, — 783 centimeri lungime — f brică specială W. GORMICK CHICAGO (America) »***—■—1— «***I — 2S3 centimeri, lungime — 150 vlndute In I8S5 ; 198 vindute In IQ96 — DAISY“* Secerătoare simplă cea mai răspîndită. COSITOARE DE FiN( No. 4“ complect de oțel. PLUGURI universale de orice fel ai numai.--PLUGURI cu Rod. Sack 2 brăzdare Z. H. 9 N. complecte de otel.—SEMANATOARE jPlagwitz Lipsea în ronduri. Cele mai apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de zahăr. Chitila Cereţi catalogul ilustrat, se va trimite gratuit şi franco, cu cilindru demontabil aşezat pe o placă de oţel Extra întărită, o atmosf. presiune FOIŢA ZIAR. „ADEVfîRUL“ — 103 — O O R O N Dfisiălniiiile unul polițist II,—In Crimă CAP. IX tio]daţi asasini. — Schumacher, Geomay, Anastay „Se întorsese slujnica și venîa cu o lampă în mînji. „Im! fu frică, înebunîam, sîngele rece mi părăsi. „MS vărul arestat, pierdut. — „Ce cauți aci? întrebă servitoarea. „O trînti! cu o lovitură de pumn şi piuta! să-i tai gîtul. „Ea se sbătea şi eu nu ştiam cum dam. „In sfîrşit, căzu. „Lăsai cuţitul şi fugi!. „Pe scară îm! mai venii în fire şi zis*! portăresei să închidă uşa. „Sîmpazeci. „Cuţitul cel mic, cu care nu mă slujisem, îl aruncai într’o gaură de canal. „Mai departe intrai într’o latrină publică. „Acolo mă spăla! pe mîinî, spălai nişte pete de singe de pe mîneca pardesiuluî şi mă dusei să mînînc la Doamna L. D... „Ceasurile era cinc! şi un sfert.“ S’ar fi zis că-i plăcea să demonstreze nu numai că era ucigaş, dar că își premeditase crima cu mare băgare de seamă. Ne spuse că multă vreme nu ştiuse ce să aleagă: revolverul sau cuțitul și că se uitase îndelungă vreme la prăvăliile cu arme înainte de a intra în bazarul cel mare. Cînd sfîrşi își luă capul în mîinî și zise: — Acum îmî voi plăti datoria cu curaj, voî mini ca soldat. Eu cred că in el nu se gîndise moară şi că chemase pe D. Gevelot să facă mărturisiri înaintea lui cu speranţa că familia va cere graţie pentru el. Dar în acelaşi timp am văzut pe Anastag că era un dezechilibrat. După ca îşi sfîrşi mărturisirea, zise D-luî Gevelot. — De nu era! D-ta, aşî fi tăgăduit pînă la urmă şi nu mi-aşî fi dezonorat epoletele; cuvintele D-tale m’au mişcat. Apoî cum a plecat D. Gevelot, în prada unei emoţiuni uşoare de înţeles, Anastag păru că a uitat ce s’a petrecut. începu să vorbească de epolete şi de greşala ce făcuse ministrul de razboi, de le suprimase la ofiţeri! In sfîrşit, cînd îl duserăm la antropometrie, glumia. Din toate ce am văzut, ce am auzit eu însumi, îmî vine a crede că acest ofiţer era o fiinţă care n’avea toată răspunderea faptelor sale. S’a zis că omorîse pentru că avea de amantă o dănţuitoare căreia îi trebuia banii şi de care nu-i venia să se despartă. Lucrul era şi adevărat şi fals. Căci în acelaşi timp el avea şi alte intrigi amoroase şi voia să se şi însoare. La închisoare fu un model de linişte: citea, scria, fuma. Se mai amuza să înveţe pe din afară versuri din poreţia mari. La proces avocatul sau susţinu că ar trebui să i se facă un examen medical. Cartea se opuse. Anostay fu condamnat la moarte, înainte da a muri, el scrise fratelui sau să vie să asiste la execuţie. Anostay muri într’un chip simplu şi cu mult curaj. CAP. X VISUL Un fost magistrat a spus, nu știfi în ce zi iar, o aventură fantastică. In momentul cînd deputa în maistratură s’a dus să facă o escursie în munţi. Intr’o seară se culcă într’un han care se afla într’o văgăunăde munte. Noaptea, de sigur din pricina oboselei, avu o vedenie îngrozitoare. Vedea pe hangiu şi pe nevastata apropiindu-se de patul sau fără să aibă putere să se scoale şi să strige. Bărbatul ţinea în mină un cuţit mare de bucătărie şi îi tăia gîtul, în vreme ce femeia îl ţinea de mîine ca să nu se apere. Cînd nu se mai putu mişca, cei doi ucigaşi îl luară, unul de cap și altul de picioare, și îl vîrîră în groapa ce o făcură în băngar. Vedenia fusese așa de îngrozitoare, încît tînărul magistrat, pe care îl chienaa Berard, se deșteptă, ud de sudoare, în prada tunei nespuse turburări nervoase. Se îmbrăcă în grabă și plecă. Dar, cînd plecă de la hanul unde petrecuse aşa de urîtă noapte, se uită lung la hangiu şi la nevasta sa. Și, fără îndoială, sub impresia visului care îl chinuise, i se păru că amîndoi aveau nişte capete de bandiţi. Peste un an D. Berard fu numit substitut tocmai în departamentul de care ţinea localitatea sălbatecă în care dormise aşa de rău. Cînd ajunse la parchet fu pus în curentul unei instrucţii judiciare care de un an încoace pasiona pe toată lumea din prejur. Un notar fusese omorît cu un an înainte, tocmai cînd pusese mîna pe o sumă mare de bani. Toată lumea bănuia că fusese omorît. Dar ucigaşul nu se putea găsi. Cu toate acestea, cînd sosi noul magistrat, nişte denunţări anonime înştiinţară parchetul că notarul stătuse în seaia crimei într’un han din care nimeni nu-l mai văzuse ieşind. Judecătorul de instrucţie, numai în temeiul acestor vorbe, arestase pe hangiul din localitate și poftise pe D. Berard să asiste la interogatoriul lui. Mare îi fu mirarea cînd văzu că cele două persoane erau tocmai hangiul și hangioaică de la banul cu visul urît. îndată ceru voie judecătorului să-î întrebe și el;—amîndoî tăgăduiau cu înverșunare. Le zise: — Voi sînteţi vinovaţi şi v’am văzut cînd aţi săvîrşit crima. D-ta— îi zise hangiului—ai tăiat gîtul victimei cu un cuţit mare de bucătărie şi apoi v’aţi dus amîndoî de l’aţi îngropat în băngar, unde trebuie să fie şi acum. Cei doi hangiifură coprinşi de o tremurătură nervoasă. Ei căzură în genunchi şi mărturisiră crima. Cadavrul fu găsit într’o groapă făcută în băngar. Nu mă însărcinez să explic acest fenomen. In tot d’auna se pare că visul a fost pentru unii oameni un fel de preştiinţă sau de ghicire. Oamenii de ştiinţă acordă toţi acum somnului magnetic, somjarabulizmului facultăţi de ghicire deosebite. Eu nu stnt nici savant nici literat şi nu pot de cît să constat un lucru: că în cursul carierei mele mi s’a întîmplat ceva cam ca aventura D-lui Berard. In Ianuarie 1891 aflu că s’a găsit zugruvoată în casa ei modestă, la Vincenes, o bătrînâ pe care o chiema D-na Bazire. Sosii acolo îndată cu D. Guillot. Comisarul ne duse în casă, unde toate lucrurile rămăseseră la locul lor. Intr’o odaie ciudată de culcare cu steaguri pa jos și plină de obiecte religoase, corpul bietei bătrîne era întins pe seînduși la piciorul patului cu fața în jos. Ucigașul o sugrumase și apoi îi pusese pe spate un cufăr greu. (Varnna)