Adevěrul, ianuarie 1898 (Anul 11, nr. 3045-3072)

1898-01-01 / nr. 3045

■ MEMMTO — Mercuri 30 Decembrie, 1897 —• ----La primăria Capitalei se întruneşte comisia pentru pensiuni. Spectacole Mercuri 31 Dec. 1897 şi Joi 1 Ian. 1898. Teatrul Raţional.— Miercuri 31 Dec. Belacha. Joi 1 ianuarie Curcanii, dramă de d. Gr. Ventura. Sala Sluga. —Baluri mascate. Teatrul alyric. — Reprezentația trupei Josset. Teatrul Bulevard. — Baluri mascate. Sala Brasiidiiii. — Concert de orchestră sub conducerea d-lui Pursch. Café Boulevard. Orchestra Weinberger. ACTUALITĂŢI Obiceiuri de Anul nou — la oraş — După Crăciun, fără îndoială că Anul nou este sărbătoarea cea mai mare a iernii. Gurtul Anului nou este păzit cu sfinţenie de poporul român la ţară; la oraşe străinul reveillon a gonit sorcova, vasileu şi pluguşorul. Obiceiul de-a se da diferite lucruri ca daruri la Anul nou îl au toate popoarele cari se trag din Romani. Sorcova Să vorbim puţin despre sorcovă. wr joi 1 Ianuarie 18983 Şi ciocoiul nu încetează să te enerveze. A venit aprodul de la judecătoria de pace, unde acum Zece ani ai avut un proces, aprozia ministerului cutare la care socrul tău a avut un băiat funcţionar, sub Cuza-Vodă, uşierii de la teatru, odăiaşul de la rampa de vinuri, unde n’ai fost niciodată, „cel cu gunoiul“, toate slugile pe cari ie-ai dat afară, dudele acestora, toţî şi toate cari găsesc foarte comod ca să-ţî ia francul zicîndu-ţî: „la mulţi ani, cuconaşule“. Tu, nenorocit cetăţean contribuabil, te-ai luptat în alegeri, ai făcut parte la războiu, ai suferit diferite devastaţiunî, dar nu te-ai dat învins. In faţa însă a aCelora cari îţi asaltează punga sub cuvânt că „e Anul nou“, tu trebue să-ţi pleci capul şi să deschizi buzunarele ca să dai, să dai, să dai... Şi din toate, tot ce-ţî rămîne spre deriziune, e un vraf de felicitări, în cari ţi se spune: Anul nou cu fericire vo vă dea tot ce doriţi, pe cînd singura dorinţă ar fi ca să fii lăsat în pace de gardişti, de factori poştali, de coşari, de revizorii gunoaclor şi de toţi aceia cari se îmbată de anul nou pe socoteala ta. Stau Păţitul Toţi ştim ce este sorcova, toţi am avut ocazia sa fim sorcoviţi. Cuvîntul sorcovă este de origină slavă şi vine de la slavonescul sorok. Copiii merg cu sorcova in ziua Anului nou şi lovesc pe trecători, cintind: Sorcova Veselă Peste vară Să înfloriţi Să mărgăriţi Ca un măr Ca un păr Ca un fir De trandafir Tare Ca fierul Iute Ca oţelul La anul Şi la mulţi ani. Am văzut că cuvîntul sorcovă este slavon, dar trebue să notăm că obiceiul este roman. Scriitorul latin Macroh zice că Romanii la Anul nou urau au fericit cu o ramură de dafin. Iar alt scriitor Du Cange zice că pe la 180 după Crist, in ziua calendelor, copiii cu ramuri de oliv mergeai din casă in casă urind an fericit astfel: „Gaudium et laetitia sit in hac domo tot Ulii, tot porcelli, tot agni.u D. Gliedern Teodorescu in lucrarea sa asupra obiceiurilor româneşti tălmăceşte astfel ax-area de mai sus: „In astă casă să fie Bucurie şi veselie : Cîţi mititei Atîţî purcei Şi tot atîţia miei!“ Vasilia Sa spunem ceva şi despre Vasilea, a cărei origină nu este azi bine stabilită. In ajunul simţului Vasile Ţiganii merg cu un cap de scroafă pe o tavă gătită şi povestesc prin curţile oamenilor istoria scroafei al cărei cap îl plimbă pe tavă. Ţiganii povestesc astfel istoria scroafei: ^Scroafa Siva venind înaintea celui de sat? este întrebată de ce s’a îngrăşat aş i di '. .uit. !J' eovesteşte pricina ingrăşeleî, aero;urată lui D-zeu că Ţiganii au !. ’ Romînii au luat trupul, i u no le-au. rămas capul cu care mc cri'spasc.a. începi să ceară astfel: i ‘ i galbeni înfloriţi ' colac.r‘•’« cinat ■V m pentru mîncat, • i vadra de vin, •iii i legea din bâtrînî, vii, din oameni buni.Vasilea este o prescurtare a nu; ‘iii, Vasilica. Pluguşorul Să trecem acum la obiceiul numit Pluguşorul. Este un obiceiu de origină romană, obiceiu pe care îl găsim la serbarea Romanilor numită „Opalis“ care se făcea în cinstea zeiţei Ops, serbare care avea loc după sfirşirea Saturnaliilor. La noi Rominii, tinerii merg În ajunu! Anului pou e’un pluguşor in miniatură sail chiar oTxn plug adevărat, cîntînd Aho ! Aho! copii şi fraţi rataţi puţin şi nu minaţi I/ingâ boi Valăturatî Şt ctuvîntu ’mi ascultaţi Minaţi măi sau, sau: Minaţi copil! La care sfat, parte din tineri răspund pleznind din hm Şi strigând îft cobi Răi! Hăî! Dacă mai adăogăm urarea cu orezul sau griul în dimineaţa Anului nou, am enumărat aproape toate obiceiurile de la noi. Pe stradă sad în casă oamenii te presară cu orez sau grid, cintind: Să trăiţi Să ’nfioriţi Ca mere Ca pere La timpul primăvereî Ca toamna cea bogat! Ca toate ’adestulată La mulţi ani.... C. A. 1. Ilii! Ilii! Ediţia de dialreiţă Convenţiiunile greco-turce Serviciul telegr. al „Agenţiei Române“ — Constantinopol, 30 Decembrie. — Jfri a fost prima şedinţă a delegaţilor turci şi greci pentru incheerea convenţiunilor speciale prevăzute de tratatul de pace. NFORMAŢTORI D, maior de marină Sebastian Eustaţiu, şef de stat-major al comandamentului marinei, va fi înaintat la gradul de locotenent-colonel pe ziua de 1 ianuarie. Pe acea zi nu se vor mai face decât alte 4 promoţiuni in locurile vacante, din urma cavaleriei. 2 sublocotenenţi la gradul de locotenent şi 2 locotenenţi la gradul de căpitani. Corturile intre primarul Galaţului şi prefectul de Corcumi nu mai iau sfirşit. Ambii se pling aproape zilnic ministrului de interne, care insă nu poate face nici unuia dreptate, deoarece se teme să nu provoace o nouă dizidenţă printre liberalii din Galaţi. Totuşi se crede că prefectul Zorilă va reuşi să obţie dizolvarea consiliului comunal şi astfel zdrobirea d-lui Pleşniță. Consiliul comunal al oraşului Brăila va fi convocat după sfintul Ion in sesiune extraordinară, pentru a se consfătui asupra iluminarea oraşului cu electricitate. Funcţionarii de la telegraf şi poştă vor adresa parlamentului, îndată după sărbători, o petiţiune iscălită de un mare număr de funcţionari din acest corp, pentru ca să li se acorde avantagii la votarea legei de recrutare. Direcţiunea generală a serviciului sanitar a dat ordin tuturor medicilor primari din judeţe ca imediat după sărbători să înceapă inspecţiunile pe plăşi. _____ Din Găeşti ni se comunică că gara — ,iăm * apestui orăşel este mizerabil luminată şi sălcie de aşteptare fixarte friguroase. Atragent atenţiunea d-lui director al căilor ferate pentru a fi la măsuri de indreptare. Mai mulţi profesori macedoneni, cari nici pînă acum na fi primit lefurile de profesori, s'au decis să vină în Capitală şi să reclame dreptul lor ministerului de instrucţie publică. La 16 Februarie Curtea de apel din Capitală va judeca apelul făcut de mediatoarea Pepi Rapaport, care a fost condamnată de tribunalul Ilfov, secţia doua, la 6 luni închisoare. Mitropolitul primat, vroind să încurajeze prosperarea societăţei «Leagănul», a dispus ca în 10 biserici din cele mai populate din Capitală să se facă colecte pentru casa acestei societăţi. I. Gogu Cantacuziio a propus in ultimul consiliu de miniştrii impunerea funcţionarilor publici şi particulari cu un impozit de 15 la sută pe lună asupra retribmţiunei lor, spre a echilibra astfel bugetul statului. IPropunerea d-lui Cantacuzino a fost primită de consiliul de miniştrii, aşa că, imediat după vacanţe, ministrul de finanţe va supune chestia votului corpurilor legiuitoare. D. colonel Gigiriu va pleca la 2 ianuarie in Austria pentru a cumpăra nişte cai necesari nitlui regimenii de călăraşi. purilor legiuitoare sturdziştii vor convoca majorităţile in sala Senatului pentru a discuta asupra situafiuneî, dacă până atunci nu vor putea ajunge la o împăcare cu amelianiştii. Ziarul poliţienesc «Liberalul» a anunţat ori că decedatul director al poliţiei căpitanul Ciufescu, a fost inmormîntat, la ora 1. p. m., «in mijlocul unei mari afluenţe». Organul poliţiei ar trebui să ştie cel puţin atita, că legile ţarei nu permit — decit in cazuri cu totul excepţionale — înmormîntarea înainte de 24 ore de la încetarea din viaţă. Dar unde e mai caraghios ziarul poliţienesc, este că, în a doua coloană de lingă informaţia prin care se spune că «înmormîntarea a avut deja loc în mijlocul unei mari afluenţei, se află necrologul prin care se anunţă că inmormîntarea va avea loc astăzi, adică Miercuri, la ora 1. p. m . D. general Filat va pleca zilele acestea în străinătate, în baza unui concediu. Ministrul de rǎzboiu va supune votului corpurilor legiuitoare proectul de lege pentru crearea a 8 sate româneşti în districtul Constanța, pe frontiera bulgară între Enişenka şi Ostrov. la urma operaţiilea făcută de eminentul chirurg dr. Asachy, fostul ministru sub conservatori, d. Const. Olănescu, care se alia bolnav, este astăzi cu mult mai bine. Următorii căpitani din urma cavaleriei au reuşit la examenul pentru gradul de maior: D-nii: Caribola, Socecu, Herescu, Braboveanu, Leculescu, Dimitriu, Bogdan, Comisopol şi căpitanul in rezervă Buhlea. D. Teodor Vasiliu, judecător de instrucţie al cabinetului I din Bucureşti, se crede că va fi numit preşedinte de tribunal la Rîmnicu-Vîlcea, în locul decedatului I. Fratoştiţeanu. Prin noul budget al ministerului de rǎzboiu s-a prevăzut înfiinţarea a trei noul regimente de infanterie. Aceste regimente vor fi regimentul 35 Brăila, 36 la Huşi şi 37 la Botoşani. D. Mihail Deşliu, fost secretar general al ministerului de interne, a fost la Tirgovişte pentru a se înţelege cu membrii marcanţi ai partidului conservator in privinţa facerea statue lui Ion Ciuflea. Doctorii Felix, şeful serviciului sanitar superior, proectează o schimbare radicală în personalul medicilor de plasă din ţară, aceasta în scop de a da o mai mare dezvoltare serviciului sanitar la ţară. D-na Aristiţa Romanescu, artistă dramatică a Teatrului Naţional din Capitală, a fost amendată de comitetul teatral cu reţinerea salariului pe 15 zile şi suprimarea indemnităţii de 200 de lei ce i se acordase sub titlul: «Des feux». D-na Romanescu a fost atît de aspru amendată pentru faptul că în mai multe rinduri a jucat in provincie fără ştirea şi autorizaţia comitetului teatral. De asemenea au fost amendaţi artiştii cari au însoţit pe d-na Romanescu în provincie. Comitetul teatral a avizat în acelaşi timp pe d-na Romanescu că in caz de recedivă, va fi esclusă din societatea Teatrului Naţional. In ajunul deschiderea cor Generalul Berendeifi şi bacalaureaţii Se ştie că soldaţii bacalaureaţi, după un serviciu de 0 luni, pot deveni sublocotenenţi in rezervă. Cu toate ca aceşti soldaţi privilegiaţi ajung atît de repede la gradul de sublocotenent, instrucţiunea lor este aceiaşi ca la toţi ceilalţi soldaţi, aşa că sub-locotenenţii bacalaureaţi nu corespund cerinţelor armatelor moderne. ❖ Generalul Berenfeld, voind să remedieze această stare de lucruri şi să dea soldaţilor bacalaureaţi o instrucţiune serioasă, menită a face din ei ofiţeri capabili, a alcătuit un regulament prin care se face uniform şi se amănunţeşte serviciul ce urmează a face aceşti tineri, dîndu-se o dezvoltare mai mare instrucţiei lor teoretice şi practice. ♦ Intre altele, regulamentul prevede că corpurile de trupă nu vor putea admite angajarea tinerilor bacalaureaţi decât cel mult câte 4 bacalaureaţi de fiecare batalion de vânători, câte 8 de fiecare regiment de infanterie, câte 2 de pecare regiment de călăraşi, 4 de pecare regiment de roşiori, 5 de fiecare regiment de artilerie de câmp şi 5 de fiecare regiment de cetate. Regimentele de geniu, căreia li se dau sub-locotenenţi de rezervă din absolvenţii şcoalei de poduri şi şosele. nu vor anebacalaureaţi. Regulamentul alcătuit de generalul Berendel poartă titlul „Regulamentul serviciului şi instrucţiei bacalaureaţilor in armată“. Regulamentul a şi fost supus regelui, care l-a aprobat in întregul său, astfel că el va putea fi supus votului corpurilor legiuitoare imediat după vacanțe. X. X. X. Crima de la Protopopii Zilele trecute o crimă îngrozitoare s’a săvirşit în cătunul Protopopii din judeţul Iaşi. Un lipovean anume Leon Ivanov, arendaşul moşiei Iazul Urzicani, a angajat pe săteanul Vasile al Cehaiei să-i conducă o căruţă cu peşte, pe care urma sa ’l vîndă in sat. * După ce au vîndut peştele, pe drum s’au oprit la circiuma din cătunul Protopopii. Arendaşul, prinzând chef, începuse a sparge lucrurile din circiumă. Săteanul Vasile, văzindu-1 in balul is. Ádevérul acesta, se rugă de el pentru a merg® acasă, deoarece este târziu. Atita a trebuit furiosului arendaş că se şi repede cu furie asupra săteanului, dindu-i o palmă. Nenorocitul sătean se scoală de jos, Căci căzuse, şi se adresează arendaşului : — Bine, eu voesc să -ţi fac un servicii! şi d-ta mă baţi, Dumnezeu să te aibă în paza lui ! Şi voi să plece. * Arendaşul, crezînd că săteanul ra injurat, scoate din buzunar un revolver şi trage asupra săteanului, care cade jos scăldat in singe. Criminalul, dindu-şi seama de cele făptuite, o luă la fugă. Parchetul, fiind sesizat, a început cercetările pentru a prinde pe criminal. Crime, Delicte, Accidente Din Capitală Individul Nathan „Wexler, zis şi Solomon, senator la ceasornicarul Benedict Martin 10 din strada Smîrdan 27, a furat mai multe bijuterii şi a dispărut. In urma cercetărilor făcute însă de poliţie pungaşul a fost prins şi dat judecăţei. Bla ţară Eri, pe la orele 11, un incendiu îngrozitor s’a declarat în strada Eliade Rădulescu din Galaţi. Focul a luat naştere de la nişte dependinţe ale d-lui comerciant Ghiţă Tessescu, dependinţe cari, fiind de scînduri, în mai puţin de o oră au fost consumate, iar focul s'a întins apoi asupra caselor din vecinătate. Abia după ce focul a fost aproape stins de către vecini, au sosit și pompierii. Pagubele nu sînt tocmai mari. Baluri şi petreceri * In ziua de 3 ianuarie 1898, «Malbisch Neurim», prima societate pentru imbrăcarea copiilor săraci fără deosebire de naţionalitate, religiune şi sex, fondată în anul 1889, va da, în sala teatrului Hugo, un mare bal deschis, pentru mărirea fondului societăţei. Acest bal, la care vor cinta două orchestre, este pus sub patronagiul d-nei ș d-lui G. F. Robescu, primarul Capitalei .---------------- » Trup premiilor gratuite ale „Model ilustrate" Tragerea premiilor pentru abonamentele de un an se va face la 15 Ianuarie. Acest premii constă dintr’un ,, , „ lucrat artis-Scaun cu înzicas^r rit; poate sta în orice salon, ori cit de luxos ar fi el. Face multă senzaţie intre adunare, deoarece cîntă cinci vezi pe dinsul şi încetează imediat ce te-ai sculat de pe el. Pot concura la acest premiu toate abonamentele cari nu vor fi expirate in ziua tragereî şi cari se vor fi făcut pînă în ajunul acelei zile. Acest obiect ingenios, destinat pentru premii, este expus la vitrina Salei de depeșt a Adeverului. (( EL @N ISI Acum citva timp anunţasem că un compatriot al nostru, d. B. Mendelsohn, fiul mult cunoscutului medic dr. M. Mendelsohn, mort nu de mult, a susţinut cu mult succes înaintea Universităţii din Paris, teza de doctorat in medicină. Astăzi aflăm că noul medic a sosit in ţară şi că a trecut chiar examenul său de liberă practică înaintea facultăţii de medicină din Bucureşti. Ni se afirmă că dr. B. Mendelsohn ar avea intenţia să se stabilească în Capitală, unde părintele său a practicat aproape o jumătate de veac şi a lăsat amintiri neşterse in populaţia Capitalei. Dacă acest lucru s’ar adeveri ni-ar părea bine cu atit mai mult cu cit Bucureștiul are nevoie de buni medici și .FOITA ZIAR. „ADEVÉRUL” No. 72 UHLISTE1S DE PAUL D’AIGREftlONT Partea a doua Chinurile unui înger 1 Un accident »Unde pui că erau niște zgârciți, niște Harpagoni !... — O, nu sunt frumoși; și e foarte sigur că n’au ispitit pe nimeni cu persoana lor. — Atunci cum au pierdut banii? — Poate sunt jucători, zise Francois. — Nici idee . „Dar uitaţi ruina întregei țări. Filoxera, grindina, griul cu paî-sprezece franci hectolitrul, și cele-l’alte!.. „-jStâpinul meu, bătrînul, n’a voit să facă nimic contra acestor dezastre... nici să planteze din nou, nici să îngrijească... nici să îngrașe pămîntul.. „Atunci! ? „Catastrofa a sosit — Dar cel tînăr, de ce nu lucrează ? .•— Prea e prost. Ba e așa de prost, că pe aci nu mi se zice altfel decît : „Idiotul“. — Totuși, bătrînul a trecut totd'auna de om cu carte, observă Baptistin. „A fost, îmi pare, odată notar, şi se povesteşte că a cam făcut treburi necinstite... — Sigur. „Dar e încăpăţînat ca un măgar bătrîn, şi nu crede, se zice, în noile procedeuri de întrebuinţat în agricultură. „Văzîndu-se atunci sărăcit cu totul, s’a dus să găsească pe ura din rudele sale, care e prietenă cu un ministru. „I s’a promis că va fi numit judecător de pace la Carrére. „Chiar de aceea a plecat, acum trei zile, în voiaj, cu băiatul lui. — Va părăsi deci Condomul ? — Păi locuește mai tot-d’auna la Houriet, care e vecin cu Carrére, și de acolo ar putea să’și exerciteze funcțiunea. — Dar Carrére este aproape și de Tauzia. — Da, și dacă , cucoanele voastre sînt religioase, acolo se vor duce să auză liturghia. — D-ra de Lacroix-Marbourg este o sfîntă, zise Charpentier cu convingere. Cît despre domnișoara—copilă, nu se știe încă, căci e așa de tînără! Dar de sigur va sămîna cu toate din familia ei: un înger. — Ia spune, Baptistin, făcu de o dată servitorul familiei Ducruq, d-ra de Lacrroix-Marbourg e bogată? — De ce mă întrebi ? — Răspunde, pe urma îți explic. — Personal, nu. Domnișoara nu posedă mare lucru, căci răposatul de duce, tatăl ei, a mîncat tot, pe cît se pare. „Dar d. Lemarchand o adoră, fiindcă a crescut pe nepoata lui, d-ra Maria, cu un devotament fără margini, și întot-d’auna dînsul a spus că în ziua cînd d-ra Violetta ar voi să se mărite, o va înzestra. „Și pentru tata Lemarchand, un milion nu valorează nici cît zece franci pentru noi, prietene dragă. — Mii de boambe !.. i-ar veni bine tînărului domn o așa avere. — Idiotului? — Chiar lui. — Fii liniștit, prietene Jeannon, nu se încălzește cuptorul pentru dînsul. „O aşa fată drăguţă, la dracu !... — Dac’ar voi, ştii că ar putea să’și aleagă un prinț. — Dar ce ai că te interesezi așa de fault de tînărul d-tale stăpîn ? întrebă Baptistin. Se zice că nu’i amabil, ba chiar, că’i un imbecil de o mie de ori mai zgîrcit decît tatăsău, și suferind de nişte viții de neexprimat. — Tot ce se povestește nu’i adevărat. „Dar oamenii ăștia îmi datoresc leafa pe patru ani. „Pentru un sărman individ ca mine, e mult, mii de tunete.. „Aşa fiind, ei na’mi vor plăti nici odată, afară numai cînd s’o însura băiatul cu o fată cu zestre. Cei-i’alţi doi începură să rîză. Voiau să răspunză, cînd un şuerat ascuţit răsună în apropiere. Cei doi cai de Tarbes se ridicară în două picioare, nechezînd cu putere. — Oh ! copiii mei!... exclamă Charpentier, apucînd zăbalele. „Nu trebue să aveți frică. Dar dobitoacele nu se liniștiră, se vedea în mișcările lor că erau agitate. Baptistin se repezi spre gară spre a lua bagajele stăpîniior săi. Totuși Francois avu timpul să’i strige înainte de a dispare : — Zgomotul mașinei ar speria caii mei, mă duc deci să stau alături'de brec, în fața bisericei... O să mă găsești acolo. Intr’adevăr, conducînd de mînă dobitoacele, cu precauțiuni nesfîrșite, eşi din curtea gărei şi se duse să’şi pue trăsura lingă zidul unei vechi mînăstirî, deasupra căreia o întreagă vegetaţie de edleră şi de trandafiri se afla. Un mare brec se găsea aci. — Ai face bine să te duci să stai în fața gărei, Petiten, zise Charpentier unui drăguţ băiat aşezat pe capră, cu șapca dată peste ochi. D -ra Jenni, care vine împreună cu stăpînii, va fi foarte mulțumită să te aibă la îndemînă. — Ai dreptate, domnule Charpentier, zise cel l’alt, ridicîndu’șî cu respect șapca. Atingând cu biciul două iepe voinice, bretone, se îndreptă spre drumul de fier. Trenul care venea din Bordeaux sosea. Se opri în fața micei gări unde cel de Riscle aștepta încrucișarea spre a pleca din nou, linia neavînd decît o cale de la Port-Sainte-Marie. Numai citeva vagone de clasa treia erau ocupate. încolo, toate capelele erau goale. Totuși, la capătul trei valui, în compartimentele clasei 1-a, apăru silueta graţioasă a Jenniei. Ea deschise uşa înainte chiar ca cineva să fi avut vreme să vină sâ’i ajute, și, sărind cu uşurință jos, dădu mina Violetiei, care arătă un obraz obosit, cu ochii cerniți. — Uf, făcu ea, ce drum lung!... Sunt zdrobită. Maria, palidă și gravă, se apropiase de vară-sa pe chelii, pe cînd Horațiu, foarte slab, dar cu ochii radioşi, se scobora dintr’un cupeu vecin, sprijinit de d. Bussus, şi spunea: — D-zeule, ce sănătos, curat și îmbălsămat e aerul din acest frumos loc!... Se apropia apoi de vară-sa şi continuă : — E leagănul tău, această regiune aşa de frumoasă, draga mea Vicolletta, să nădăjduim că ne va da tuturora liniştea şi pacea la acest moment, faţa Măriei, palidă sub pălăria ei de crep, izbi pe marchiz. O chemă cu un semn. — Nu cumva eşti prea obosită, drăguțo ? o întrebă el cu blîndeţe. Ea răspunse cu o mişcare din cap care denota dererea. Această melancolie, aşa de puţin în raport cu etatea ei, turbură pe marchiz. Apucă fruntea fiicei sale, o apropie de buze, şi cu o expresie de iubire fierbinte, îi zise foarte încet: — Nu voi putea să mă vindec, să trăesc și să renasc, de cît dacă tu vei fi fericită, copilul meu mult iubit! Aceste cuvinte, această sărutare stăriră copila. învălui pe tatăl seu într’o privire drăgăstoasă și zise: (Va urma)