Adevěrul, aprilie 1898 (Anul 11, nr. 3132-3158)
1898-04-01 / nr. 3132
XI.-N01 3132 Abonamente tuse? ui *1 15 aia na-eawi iau (1 te pUteae înaintai Un an In tari 80 lai. In strUnttata BtHfl taa s luni li • ■ n S »B «| 0#1 lonî • » ., tt \* ** Numărul IO Bani Wn gtr&bătaie 15 Bani COWS Ediţia de seară PARAGIUL BĂNCEI NAŢIONALE (TELEFON) JY0,91 ALEX. V. BELDIMANU Fondator Director 6 pagini la fiecare ediţie £ ■—..ni in I I ver StEMANIAREA Z ___- tăţî Ministerul Sturdza e atit de soc hodorogit şi totuşi se pare că iar are încă speranţa de a trăi, ci deoarece visează a se remarea una. Această ştire, colportată ani zilele acestea prin cercurile politice, ne-a lăsat absolut reci. ve In adevăr, întru cit situaţiunea te s’ar schimba dacă d-niî Stolodujan, Ionel Brătianu şi d. Haret be s’ar retrage, pentru a face loc că unor domni ca Stoicescu, Coco St Dimitrescu, ori Mirzescu ? S ar o vorbi, de sigur, cite-va zile des- ne pre acest mic eveniment, sar nu broda puţin asupra retragere!ii silite a ministrului de lucrări ca publice, s’ar arăta puterea opiaj niuneî publice, dar guvernul nu ar rămine acelaşi, cu aceeaşi li! situaţiune de plins, tot aşa de i ticăloşit ca şi mai înainte, silit ca să trăiască de azi pe miine, fără de glorie şi fără nici o forţă morală. Nici d. Coco Dumitrescu, nici d. Mirzescunu sunt oameni cari să dea o nouă aureolă guvernului ori să-i in- ^ drepteze spre o politică mai puţin ineptă decit acea de « azi. Aceşti domni, dacă ar in- j, tra în minister, ştiu bine că intră graţie d-lor Sturdza şi Cantacuzinno, a căror linie de conduită trebuie s’o urmeze. Mai mult încă, ambii aceşti politiciani, dacă vor deveni mi- niştri, datoresc această tristă onoare împrejurărei că Oculta, prin ruperea lor dintre Drapelişti, prin numirea lor in minister, voieşte să facă nas mare d-lui Aurelian. Domniile lor servesc ca un mijloc de răzbunare a d-lui Sturdza care, se ştie, că la lucruri mici şi meschine este maestru. In aceste împrejurări, remaniarea nici nu se impune, nici nu poate avea vre-un folos. Guvernul nu va căpăta noui forţe, Drapeliştii şi Floviştii nu vor fi întru nimic imblinziţi prin ministerializarea celor două dezertori, iar ţara se va întreba încă odată de ce miniştri mediocri, ca cei cari se anunţă că pleacă, sunt înlocuiţi cu oameni tot aşa de palizi, politiceşte vorbind, ca şi ei? Ceea ce se impune, ceea ce opiniunea publică cere, nu este o remaniare fără importanţă, ci plecarea Ocultei din fruntea afacerilor statului, a acelei imunde oculte care a înveninat totul, care a adus la dezunire partidul liberal, caree a enervat ţara de două ani de zile, dind spectacolul cel mai hidos şi mai dezgustător. Aceasta plecare ar fi salutată ce entuziasm, chiar de ar ven conservatorii în locul liberalilor. Nu sîntem de loc prieten cu partidul d-lu Lascar Catargiu. Totuşi, venirea sa la putere ar clarifica cel puţin lucrurile, ar face să înceteze această zăpăceală în spirite. De altmintrelea noi creden că regele este dator, atunc cind se va vedea silit să dea drumul din serviciu d-lui Sturdz; e dator să facă încă o încercare liberală şi să dea putere zidenţei liberale. Partidul li- beral are dreptul a cere sustanuluî să nu-l judece după iapacitatea şi reaua voinţă a nei infime şi infame minoritţi. Zicem minoritate, căci nu scotim parlamentul ca un chtria de a judeca puterea, forţa reală din ţară, puteea numerică şi cea morală a mbelor grupări liberale. Dacă regele nu va da guvernul Aurelianiştilor, ci, pese ei, va întinde mina partidului conservator, partidul literal va avea dreptul să creadă că între rege şi Dimitrie sturdza există o conspiraţiune, complicitate de interese şi nelegiuiri, graţie cărora igno■nlu, în loc să fie gonit din viaţa publică, lăsat la o parte ca un nemernic, e menajat, apărat de neplăcerea de-a rămine singur; pe cind partidul liberal, scăpat de persoana şi influenţa lui, ar merge pe o cale cinstita şi democratică. Conet. Miile SATIRA. POliITICA Ultimul cartuş Cea din urmi beţie guvernamentală s’a cornit Sala Huso, martoră a atitor succese, martoră a succeselor Carolei, Carmencitei şi altor etţetere, a putut contempla un tablou duios şi un succes neaşteptat, Conul Ghiţă Mirzescu benchetuind alături de Mitiţă Sturdza şi deşteptul Andrei Vizanti lind şampanie lingă deputatul Bivoliţă Mastodoutescu. La urmă, focul bengal a fost tras de către simpaticul comisar Brăiloiu care, mantan,it cum e din natureiul Săfi, a dat cărţile pe față !... Jos masca ! strigăm şi noi ln aceste mo- mente, solemne cînd ţara geme de Tătari, iar guvernul bea cu lăutari. Vax. A Ofițeri de-aî noului guvernămînt cuban, intr o călătorie de recunoastere, ce au intreprins-o in jurul Havanei. In mijlocul lor poartă noul drapel al insulei Cuba. Guvernul Ia Iaş! A ajuns bine de tot, guvernul „şefitimn'" partidului naţional-liberal! Imposibil să găsească un candidat la colegiul al doilea, de Senat din Iaşi, în locul rămas vacant prin moartea lui Miltiade Tzony !). A. I. Xenopol a refuzat categorici sub-directorul Creditului Urban din Iaşi, d. Zamfirescu, a refuzat şi d-sa. E caracteristic acest ruşinos eşec al guvernului în a doua Capitală a ţarei, la Iaşi, unde s’a votat programul partidului liberal şi unde şi-a ţinut rt. Sturdza in 1895, discursul inaugural de prim- ministru! . In adevăr, Iaşul a putut aprecia, in special, onestitatea politică a ac ■ tua lului guvern. laşului i s’a făcut de d. Sturdza dezonoarea discursului de scuze la adresa guvernului maghiar şi la.. şul a putut constata probitatea ca ‘ care guvernul d-lui Sturdza aplici i programul proclamat in vechia carapitală a Moldovei şi care promite ■ docuri şi antrepozite, strămutarele mitropolitului-primat la Iaşi, etc etc.A fost înfrânt deunăzi guvernul, la Galaţi; înfrângerea ce va suferi la Iaşi va fi şi mai semnificativă. Saturn. ______ n.Mn _________ Situaţia în Franţa Noul proces Zola. — închiderea Camerelor.—Viitoarele alegeri.— Declaraţiunile lui Zola. Termenul la care se va judeca noul proces Zola s'a fixat. Agitaţiunea — de care guvernul se temea atît—agitaţiunea electorala pe tema Dreyfus-Exterhazy, va avea totuşi loc. Inainte de proces, ziarele vor publica destăinuiri senzaţionale, spiritele vor fi excitate, iar rezultatul alegerilor în situaţiunea aceasta nu poate fi în nici un caz favorabil Franţei. • Viitoarele alegeri se vor face deci intri adevăr pe tema Dreyfus-Esterhazy. Candidaţii vor fi aleşi sau nu, după cum vor fi sau nu partizani ai lui Dreyfus. Aşa fiind lucrurile însă, de fapt lupta se va da pt tema : republicani sau monarchist ? In discursul de închidere al preşedintelui Camerei, Brisson, această ideie a fost anunţată cu destulă claritate. Brisson a zis : Franţa a putut măsura în ultima jumătate de veac prăpastia la care o aruncă nunţarea la sine însăşi, sfaturile reacţiei şi neîncrederea in libertate. Franţa verani va şti iarăşi ca în anii 1876, 77, 1883 şi ţie la distanţă viclenia. Acest op poate fi atins numai dacă o majorare puternică s'ar grupa în jurul unui ■ogram de reforme. Pentru aceasta ne ebuie unirea republicanilor, o unire nu una pentru menţinerea poziţiunilor cu cele, ci şi pentru a putea merge înainte. Acest apel către republicani înainte de egeri, şi la sfîrşitul unei perioade legistive, este mai mult decit caracteristic. denotă că şi republicanii au început să idă în agitaţiunile anti-dreyfusiste, mina suiţilor şi a monarchiştilor, deci arttsiau lor republice.* Zola, intervievat asupra noului proces şi s'a intentat, a declarat: „Hotărîrea consiliului de război nu m’a cuprins. îmi pare bine că voi avea ecaiunea să mă mai lupt odată pentru adeăr, de asta-dată poate cu mai mult suces. Amicii mei credeau că nu vom mai vea un nou proces; eu, din potrivă, eram onvins că-l vom avea. La Curtea de Cauţie am fost rugaţi să avem milă de Franţa. Franţa va putea vedea acum, că la noi, ci judecătorii militari prelungesc a gusţiunea. Nouă nu poate decit să ne pară bine ; adevărul trebuie să iasă la lunină, adevărul trebuie să triumfe“. Zola şi partizanii săi vor intra cu mult foc în luptă. Nici iezuiţii nu se vor lăsa di la 8 Maie s. n. sunt alegerile, şi la 22 Maia se vor decide batoragiile... Franţa e condamnată, se vede, ca în acest an, să nu mai scape de agitațiuni. Pol. guvernamentalii pe scările D-luî Sturdza, persoane de calibrul D-lor Mârzescu, Vizanti, general Anghelescu şi alte mustraţiuni la fel, au rămas definitiv in tabăra bugetului. De azi înainte, nu vor mai putea înşela nici măcar pe naivi. Dragoş. Purificarea Drapeliștilor Hotărît, D. Sturdza n 'are mim norocoasă! Cînd vrea s’o dreagă maî rău se rupe; cînd vrea să s întărească, se strica pînă și cu L Giatu; cînd vrea să sporească pristigiul cabinetului, se aliază cu L Mirzescu. Un partid căzut atît de jos, u guvern pierdut în stima publică, n se reabilitează dobîndind concurşi unor inteligenţe ca aceea a D-l Andrei Vizanti, nici cîştigînd spijinul unor bărbaţi de moralitate D-lui Mirzescu. De altfel guvernul acesta e at de prăpădit şi atît de tristă şi de nădăjduită îi este soarta, încât o ce mână i se întinde trebuie s strângă şi orice concurs i se ofer trebuie să-l primească. Ca chestie de număr, grupări drapelistă a suferit o pagubă, ins ca unitate de acţiune, a câştigat, acuma oamenii indoelnici, aceia ca cochetau cu guvernul, aceia cari făceau pe opozanţii la Drapelul şi j Anunciuri ■■ pftmais tit et la Administrație sie rol al Unto pagina vi-a . . Ui 0,60 bani m * V*S ••••»*• „ m M IV-a •••»!« M to an mers a am ar delinil «a faa radaeni din tarif ^ Numărul I0 Bani Ua număr vechidl 20 ban! REDACŢIA ŞI ADMISTRAŢIIR" Scandalul de la Huşi l-a supărat pe rege şi se spune că a făcut chiar observaţii d-lui D. A. Sturdza. Acum guvernul nu găseşte candidat la alegerea unui senator de Iaşi. Miniator Steteaon Pentru toate aceste motive, regele ar fi apna că voieşte numai de ott ca să. Se facă concentrarea liberală. Or, d. Dim. A. Sturdza nu poate să facă aceasta. Regele crede că d. Stătea cu e omul care ar putea să concentreze pe liberali. În cercurile palatiste se spune chiar că regele se va ludini cu d. Rug. Brătescu la Abazzia și că acolo se va hotărî soarta d-lui Sturdza. Dacă d. Brătescu nu primește să compuie un minister de concentrare, la întoarcerea regelui d. Sturdza va fi nevoit să se retragă de la putere, lăsând locul Conservatorilor. Rep. CULISELE POLITICE Guvernul pe sfirşitel In cercurile politice se discută mult situaţia guvernului. După ştiri pornite din cercuri din jurul regelui se consideră situaţia d-luiDim. A. Sturdza ca absolut compromisă. Lucrul nu e de loc curios şi de sigur că numai graţie unei protecţi neînţelese din partea regelui d. Dim. A.Sturdza ar mai putea să rămite la putere. Intr’adevăr, în urma atitudine! hotărite pe care au luat-o Drapeliştii contra guvernului, d. Dim. Sturdza şi colegii d-sale nu mai pot susţine că reprezintă partidul liberal. Atitudinea Conservatorilor Conservatorii, după cum s’a văzut din declaraţia d-lui L. Catangiu, s’au decis să înceapă lupta de răsturnare. Dar eî nu s’au mărginit numai la această declaraţie. Şefii partidului conservator au făcut să ajungă la urechile regelui această hotărîre a lor. Regele a fost avizat că partidul conservator nu mai poate tolera guvernul d-lui Sturdza. Ce zic liberalii-uniţi ? ’ Liberalii-uniţî s’au decis să înceapă lupta de răsturnare. Sunt câţ iva carii nu vor să ia această cale dar marea majoritate a liberalilor '• uniţi a hotărât să nu mai ţie apa şi de părerile moderaţilor, cari tot um o blă după o împăcare cu guvernul . La redeschiderea parlamentului il d-nii Fieva şi Aurelian vor face ii .j- Cameră declaraţii categorice, astfe ca regele să ştie că d. Dim. Sturdza nr mai poate să ţie locul de şe al partidului şi de reprezintant al lui la guvern. De altfel şi liberalii uniţi şi-a lămurit deja situaţia la palat. v% . Alegerile parţiale ■ă Afară de situaţia din parlament atitudinea conservatorilor, pe reg i’a impresionat mult rezultatul alegerilor parţiale. Se ştie că regele a ţinut tot d’aur seamă de alegerile parţiale şi că numa succesele liberalilor în alegerile parţial i l-au determinat să-i înlăture pe conseieratori de la putere. După paravan D. Dim. Sturdza (către d. Mârzescu): — Va să zică, ne-am înţeles ? Intri în minister... O să crape de ciudă Lascar... D. Mârzescu. — Hm, hm ! înţeles, înţeles, dar de!... frate, frate, dar brînza e pe bani... D. Dim. Sturdza. — Onoarea de a fi ministru nu-ţi ajunge? D. Mârzescu. — Onoarea... onoarea.. nu zic... dar, de, cînd intri într’un minister pe drojdie... Nu voi să pățesc ca șicu Ganea în 1888. D. Dim. Sturdza. — Atunci, ce cei (Glasul celor doui oameni politici de abia să aude. Din cînd in cîm câte un cuvînt suna mai puternic s \ auzim cuvinte ca aceste: Wachtel.. quitante... Kotzebue... zece mii). D. Mârzescu (tare). — Atunci totul este ca şi isprăvit... Sunt la ordinu d-lui prim-ministru. D■ Sturdza (tare). — Da !• da ! Ştiai că că d-ta tot liberal a rămas, că pie mai presus de toate interesele ţăreî. 11 D. Mârzescu.—Fireşte ! Fireşte ! Așoa am fost eu în tot-d’a-una, dezinteresat, de adeea am rămas sărac. V . V. Sturdza (indignat, dar in sine e- — Dar macaua?... (tare către o gripă de ocultiști)... După cum v’a ,a spus d-v., d-l Mirzescu nu putea să r răspundă la apelul nostru. D-sa nu e n mai liberal, dar e și patriot! m 1 Top. — Ura ! Ura! Să trăiască Mî eseu ! (In acest timp, d-1 Sturdza ser vi bilet d-lui Ferichide ca să aşineze fondurile secrete cu zece n, ie lei in «interes de partid»). Coco Dimitrescu. — De l’aşi prin i o partidă de cărţi, să mă înpărtăşe i efi cu ceva... de Paşte î Fonograf. CARNETUL MEU Un fenomen morbid Asistam deunăzi la reprezintaţiunea dată in beneficiul societăţeî « Obolul» la Teatrul Lyric. Programa, precum se ştie, cuprindea exclusiv piese în limba franceză şi interpreţii erau membri de frunte ai elitei noastre sociale. Dacă simţul estetic nu mi-a fost jicnit, un fapt mi-a sugerat triste reflecţiuni. Cea mai mare parte din benevolii interpreţi pronunţaţi limba franceză cu un accent şi un suflu de viaţă ce învedera că limba aceasta a devenit organică pentru ei, că au supt-o odată cu laptele mamei—şi interpreţii aceştia erau romini ! Un francez ar fi tresărit de bucurie şi orgoliu naţional! Pentru noi, faptul acesta relevă un fenomen morbid in domeniul naţional şi, ca atare, o dureroasă ruşine şi o serioasă primejdie. Limba franceză a dezlocuit, in mod efectiv, limba română in straturile diriginte ale societăţeî noastre. Or, e bine ştiut că vitalitatea etnică a unei naţiuni rezidă, in primul loc, in limba pe care o vorbeşte. Când această limbă dispare sau se ştirbeşte, e dovadă că a dispărut sau că s’a ştirbit şi corespondentul ei organic: simţul naţional. ‘ Stratul d dirigent al ţarei noastre şi micşorează deci zi cu zi, in fiinţa lui naţională şi aceasta explică, poate mai evident ca unele legi economico sociale, instreinarea acestui strat de inima naţiune, de masele poporului cari rămân adtfel singurele păstrătoare ale caracterului etnic. _____ E. D. F . • ................."mmml Eleanor JMarx Am anunţat la vreme pe cititori espre încetarea din viaţf a Eleaorei Marx-Aveling, cea mal tînără opilă a lul Karl Marx. Pentru socializmul englez In speial şi pentru mişcarea muncitorilor în genere, moartea Eleanorei Marx constituie o gravi perdere. O femeie de o culturi rară, foarte utită şi cu un caracter de fier—ea fost cea mai activă dintre Aceleşi Marx, aceea care a ajutat la durerea înainte a operei acestuia, ateea care a perpetuat tradiţiunile autorului bibliei socialiste. * Pe cînd Marx trăia încă, ea a Iuirat mult împreună cu dînsul. Cînd Marx a fondat internaţionala şi a condus-o din Londra, Eleanor a fost ideea care şi-a făcut mai toată corespondenţa, despre întinderea căreia ne putem face o ideie numai dacă ne gîndim că revoluţionarii din lumea întreagă erau în legături cu Marx. Intre Marx şi fica sa Eleanor era o legătură sufletească foarte strînsă, care nu-şi mai avea pereche decit în legăturile dintre Marx şi Engels. De aceea, pe lingă Engels, nimeni nu cunoştea mai bine decît Eleanor intenţiunile lui Marx, nimeni nu cunoştea mai bine decît dînsa, istoria internaţionalei, a acelei asociaţiuni, care a resculat Europa întreagă, care a făcut ca toate tronurile Europei să se clatine şi care a pus bazele Comunei din Paris. Eleanor Marx era un talent publicistic şi oratoric de prima forţă. Aceste calităţi îi fură de mare folos pentru popularizarea ideilor lui Karl Marx printre muncitorii englezi. Scrierile ei, în mare parte prelucrări de broşuri şi opere streine, formează o parte importantă a literaturei social-democratice engleze. Ca oratoare, Eleanor a vorbit in multe societăţi şi bresle, şi cu puţin înainte de a muri a vorbit încă într’o întrunire a asociaţiunei socialiste. Principala ţintă a activitaţei sale era însă, cîştigarea marilor bresle englezeşti, a aşa-ziselor Trades- Union, pentru social-democraţie. . * Eleanor Marx a fost în legături maî strînse cu .breasla lucrătorilor din docuri* şi cubreasla muncitorilor din uzinele de gaz şi a muncitorilor în genere * Aceste două, brezle ale muncitorilor neînvăţaţi — necalificaţi, cum sună termenul tehnic—sunt creaţiunî socialiste, şi mai ales breasla cea din urmă datoreşte existenţa sa numai energiei Eleanorel Marx-Aveling. Cu muncitorii din docuri a ajuns în legături mai strînse abia cu ocaziunea grevei din 1889. Ea a pus toată energia ei în serviciul acestei greve, ea a administrat casa de rezistenţă şi a servit breslei în mod dezinteresat, muncind ziua şi noaptea cu o energie care a pus în uimire o lume întreagă. Era soţia publicistului englez dr. Aveling, al căruia nume şi-l adaugase pe lingă cel de Marx, deşi nu făcuseră nici căsătoria civilă, cu atît mai puţin cea religioasă, împreună cu soţul ei, d-rul Aveling, ea a scris mai multe lucrări importante. In 1886, Eleanor împreună cu soţul ei şi cu Liebknecht a întreprins o călătorie de agitaţie prin America. Această călătorie a durat aproape patru luni, şi, după terminarea ei, Eleanor împreună cu soţul ei a publicat o carte întim*lată : Mişcarea muncitorilor în America. Intr’acelaș timp a apărut traducerea pe care soții au făcuto după Istoria Comunei de Lissagax ray. Marx a avut trei fete. Eleanor era cea mai mică; cea mai mare, Jenny, e moartă de mult. Iar cea mijlocie este soția lui Paul Lafargue, cu«u noscutul socialist francez.__ .14 fir