Adevěrul, octombrie 1898 (Anul 11, nr. 3308-3338)
1898-10-01 / nr. 3308
Anul XI. No. 3308, Abonamente încep la X tl la ÎS «ie fle cărei luni fl t* plătesc Înainte. Un an in țară 30 ljj ; £n străinătate 60 iei Şase luni 16 „ „ „ 35 „ Trei luni 8 lt „ „ 13 « Nfumărsis flO Bani In străinătate 15 Bani Joul 1 Octombrie, 1898 Anunciuri Se primesc direct la administraţia ziarului Linia pagina Vl-a . .... lei 0.50 bani m » V-a ..... o 3. ii •I » IV -a ■ . »3. . .» X La un mare număr de linii se fac reducţii din tarif Numărul IO Bani Un număr vechi, 20 bani Director CONST. MILLE Fondator: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA STRADA SĂRINDAR No. 11 (TELEFON). Ediţia de seară GURUUL LA DISCREŢIA D-lui FERSCSD Cine a uitat, în sfîrşit, că alaltăieri chiar, Voinţa Naţională scria: „Un guvern drapelist este o imposibilitate fiindcă nu poate prezenta nici un prim-ministru“! Şi către un asemenea om şi către o asemenea grupare, către un incapabil, către un necinstit, către acela a căruia rămînere la putere devenea un pericol pentru Stat, către malonestul din afacerea Wachtel şi către nepriceputul care a compromis afacerea Antim, se adresează astăzi d-nii Sturdza şi Stătescu, şi întind braţele către dînsul, şi -l privesc ca pe unul din salvatorii partidului liberal! Pe mine un singur lucru mă miră în desfăşurarea acestei farse groteşti : cum e cu putinţă ca un om ca d. Aurelian să mai stea de vorbă cu un om ca d. Sturdza ! Const. C. Bacalbaşa. 6 pagini la fiecare ediţie D. Sînrite , Stătescu şi d Aurelian Tratativele de împicare, dacă ai fost serioase, şi dacă sunt serioase, sunt o nouă dovadă despre inconştienţa ori despre cinizmul d-luî Sturdza. Chiar tratativele cu d. Stătescu ne surprind. D. Stătecu a fost ministru de justiţie în cel d’întîiu cabinet Sturdza şi a dat parte activă la aşa zisa „afacere ghenadie“; ceva mai mult, d. Stătescu a fost acuzat de către amicii d-la Sturdza cum că a fost singurul autor al „afacere!“. Nu este un mister pentru nimeni că a doua zi după tăderea cabinetului Dimitrie Sturdzi, amicii acestuia făceau spume o gură în contra fostului ministru de justiţie, îl acuzau de toate răităţile şi nu era sturdzist care să nu te prindă la o răspîntie, şi’care să nu’ţî strige desperat: „Nu e Sturdzi, vinovat, domnule ! Vinovatul este Stătescu în ale căruia cunoştinţe juridice s’a încrezut Sturdza şi care l’a dat de mai !“ Drept pedeapsă, d. Eugen Stătescu a fost lăsat pe din afară, timp de un an şi jumătate, d. Sturdza l’a lăsat ca sâ’şi ispăşească păcatele departe de cîrma satului, şi numai cinii «it"?*’. . ? venit intolerabilă şi cinci demisiuiu..» u. «u Cantacuzino a devenit inevitabilă d. Sturdza a cerut concursul urgisitului din ajun. Se vede că atîta aştepta şi d. Stătescu, căci s’a grăbit să profite de ocazie ,şi să apuce cu amîndouă mîinile avansurile ce i s’au făcut. Şi această grabă este foarte semnificativă, ea dovedeşte că toată pretinsa supărare de pînă acum a omului care a făcut afacerea Ghenadie cît şi demisiunea sa de la preşidenţîa Senatului aveau un mobil mai puţin tainic şi mai mult omenesc decît se bănuia. D. Eugen Stătescu vrea un portofoliu ce i se cuvenea ca un drept şi refuza preşidenţia ce i se oferea ca o compensaţiune. Iată situaţia d-lui Stătescu faţă de d. Sturdza. Dar faţă de d. Aurelian atitudinea d-lui Sturdza e, în adevăr, scandaloasă. D. Aurelian a fost liberalul cel mai maltratat de către d. Sturdza şi de către Oculta; d. Aiudian a fost mult trai maltratat decît însuşi d. Fieva, căci, pe cînd tributul a fost silit să demisioneze numai pentru a se restabili armonia în cabinet, d. Aurelian a fost răsturnat sub învinuirea de incapacitate. Cine nu ştie cu cîtă perfidie a fost săpat şeful drapeliştilor tot timpul cît a stat la putere ? Cine nu ’şi aduce aminte că d. Sturdza, pentru a grăbi căderea cabinetului Aurelian, s’a dedat la toate violenţele, demisionînd chiar din mandatul de senator ? Cine nu ’şi aduce aminte că d. Sturdza, în preziua retragere! ministerului Aurelian, a întrunit de repeţite ori pe devotaţii săi spunîndu-Ie că evenimente grave se vor desfăşur şi că guvernul Apre-1 ...te ' capabil să le facă faţă? ■•„ao i aduce aruinte că Voinţa l Ui, exasperată de rezistenţa ii 4T»f jr, a împins animozitatea pînă a /a vinovăţi pe d. Aurelian de proceda, w necinstită în afacerea Cine nu ’şi aduce aminte că d. Sturdza la o întrunire a majorităţilor ţinută astă primăvară în sala Senatului a zis : „Dior, gruparea aurelianistă este incapabilă să guverneze ţara fîindcă nu poate da nici un prim-ministru, nici un ministru de externe, nici un ministru de lucrări publice, nici un ministru de instrucţie, nici chiar un ministru de finanţe, ştiindu-se că d. Costinescu refuză guvernul. Dovadă despre cele ce susţine faptul că guvernul Aurelian a compromis succesul numirea mitropolitului Antim, a căruia confirmare eram aproape s’o dobîndesc*? SATMIA POLITICA Chix pe toată linia Guvernul luî Mitiţă este un chimist de întîia mînă : după atîtea şi atîtea, acuma s’a înfrînt şi cu manevrele din Moldova. După cum s’au prezentat manevrele din anul acesta rezultă că, dacă Ruşii ar avea poftă, într’o bună dimineaţă, ca să intre în ţara lui Hübsch, dînşii ar ajunge deja la Focşani mai nainte ca armată lui Mitiţă să prindă de veste la marginea Prutului. Noroc numai că s’a făcut vizita de la St. Petersburg, căci într’altfel ar trebui să rugăm pe d. Gatca Lecca ca să păzească Pmt'U Vax Loew Preşedintele secţiei corecţionale de la Curtea de casaţie din Paris. A prezidat şedinţa în care s-a admis recursul luî Zola contra sentinţei Curţea cu juraţi din fans, va prezida şi şedinţa în care se va dezbate revizuirea procesului Dreyfus. Starea de asediu la Paris Parisul ocupat milităreşte. — Greva în creştere. Patroni şi grevişti. —• Consiliul Comunal. Ziarele cari ne-au sosit ori din Paris confirmă în totul ştirile pa cari ni le-au comunicat telegrafie corespondenţii noştri, d-nii Spitz şi Pella. Greva lucrătorilor de pămînt, a zidurilor şi a tuturor meseriilor înrudite, a luat proporţii enorme. Pe fiecare zi numărul greviştilor creşte cu zecile de mii,- şi surescitarea, naturală şi explicabilă în asemenea cazuri, este mărită încă prin faptul că guvernul a grămădit pe străzile şi pieţele Parisului un număr neobicnuit de soldaţi, echipaţi ca de campanie, par’că ar fi în ajunul războiului civil. Cu toate acestea, dacă o catastrofă se va întîmpla, nu muncitorii vor fi provocatorii. Ei caută numai să-şi îndrepte traiul, pe care patronii antreprenori de construcţiuni l-au redus la minim. Patronii pretextează că, luînd în întreprindere lucrările comune a Parisului, afi oferit la licitaţie preţuri atît de mici, încît nu numai că nu le convine să mărească salariile, dar, spre a evita pierderi prea mari, ar trebui să le micşoreze. In asemenea condiţiuni greva muncitorilor este cu atît mai îndreptăţită, cu cît muncitorii nu trebue să plătească el pagubele pe cari antreprenorii le suferă din pricina că, în aviditatea lor de cîştig, au concurat fără socoteală. Guvernul Brisson comite o mare greşală concentrind mereu traps la Paris, la aceste momente, cînd atmosfera este greu încărcată, cînd generalii sint gata să profite de orice ocaziune pentru a da o Iovitură, cînd într’un asemenea caz an iei' republice n’ar ezita să uree baricadele—i nu era nici înțelept, nici logic ca să sta O stradă din Peking Capitala Chinei este acum la ordinea zilei. Trupe europene au ocupat-o, sub pretextul că vor să protejeze ambasadele. O catastrofă este iminentă în China, și teatrul principal al răscoalei va Pekingul. ducă la Paris încă mai multe trupe decît sînt de obiceiu. Afară de aceasta, muncitorii, cari au toată dreptatea de partea lor, trebue să sufere foarte mult cînd văd că guvernul face tot ce-i stă în putință pentru a proteja pe patroni, adică pe cei tari, contra celor slabi. Dacă o catastrofă, pe care monarchist! o doresc din inimă, nu se va întîmpla. aceasta se va datora consiliului comunal parizian, a căruia atitudine este mai presus de orî-ce laudă. Acest consiliu s’a declarat gata, faţă cu patroni, ca să rezilieze con-tractele şi să continue lucrările în regie. Această propunere artrebui să convie patronilor dacă : 1) ar vroi să restabileas-' -*.1- -- --vH* .7 la lucrările luate in antrepriză de la munâ. Patronii antreprenori primesc propunerea consiliului comun,ai, dară numai în parte, ei vor să cedeze primăriei lucrările de întreţinere şi de pămînt, refuză însă ca să cedeze lucrările noul. CeleŢintii se vede nu sînt de loc productive, cele din unnp probabil produc bine. Patronii vroîesc dar ca comuna Paris să poarte tot riscul, — pentru ca dînşii să poată cîştiga. Aceasta nu poate conveni comunei şi astfel greva nu e aplanată încă, după cum se anunțase. Pol. CULISELE POLITICE Guvernul la discreţia d-lui Fericodi Guvernamentalii sunt deprimaţi din cauza eşecului suferit de încercarea d-lui Eug. Stătescu de a concentra grupările liberale. Cei mai liniştiţi dintre guvernamentali cred că a sunat sfîrşitul ministerului actual şi că foarte cu greu s’ar putea forma o nouă combinaţie liberală. Cu fanaticii partidului lucrul stă însă cu totul altfel. Cu aceştia se repetă vechea poveste a lui Ludovic al Xl-lea, care în momentul cînd era gata să-şi dea sufletul se credea că e mai puternic. «Să mergem singuri» După întoarcerea d-luî Ferichidi miniştrii şi fruntaşii guvernamentali s’au întrunit la d-sa şi au discutat asupra situaţiuneî. D. Ferichidi a ţinut un lung discurs în care a spus că guvernul este destul de tare ca fără concursul nimănui să poată guverna mai departe încă o legislatură. D. Ferichidi a adăogat, însă, că pentru aceasta trebue să î se lase absolută mină liberă în conducerea campaniei. Ce însemnează mina liberă în limbagiul electoral al d-luî ministru de interne? însemnează pur şi simplu ca toţi miniştrii să’î se supue şi să ’î execute ordinele. Să facă toate destituirile, schimbările şi numirile de funcţionari, toate păsuirile şi urmăririle, toate transferările şi ameninţările pe cari le va cere d-sa. D. Ferichidi voeşte, cu alte cuvinte, dictatura în partid şi pentru ca s’o obţie declară neted că numai cu acea condiţie îî asigură ?.*-• minerea la putere. Situaţia d-lui Sturdza. D. Sturdza est® în cea mai tică, păziţi®. D-sa est© cu das şir© la discreţia d-lui Feriors, Supa e® a, rapt relaţiile cu pările dizident® şi a perdut pa d. Goga Cantacuzino, care, din cauza sânâtâţai sale zdruncinata, nu se mai poate amesteca In politicii, n’a mai rămas cu rsid un bărbat politia capabil de o acţiune energică. Cină era un minister şi d. Cantacuzino, d. Sturdza domnea prin lupta dintre ministrul de finanţe şi ministrul de interne. Acum d-nul Sturdza trebue să meargă după cum ii ciuită d. Ferichidi, căci retragerea acestuia ar însemna în mod la-Concentrarea ’ .Dar ace'tistă situaţie itu "Convine d-luî Sturdza şi nici d-luî Cantacuzino. I)e aicea se face o nouă încercare, pentru a,se atrage unii dintre drapelişti Itt guvern. „ Concentrarea“ nu mai are înţelesul de pînă acum şi nici nu i se mai dă acea proporţie. Guvernamentalii lucrează din răsputeri pentru a rupe pe drapelişti în două. D. Sturdza ar vroi să se împace cu d-nii Aurelian, Şendrea şi alţi bătrîni drapeliştî, dar nu vroeşte să intre în titative cu d-nii Gostinescu, Lascar, Delavrincea şi Porumbari. S’a găsit o nouă formulă : concentrarea elementelor liniştite. Dar e probabil că nici acest meşteşug nu va reuşi, şi d. Stturdza va rămîne la discreţia d-lui Ferichidi. OMHaSKW»*»*SWM»SWSW TUL sp. A se vedea în corpul ziarului interesante amănunte telegrafice asupra evenimentelor din Franța: Convocarea parlamentului, interpelarea lui Drumont, vînzarea mobilelor lui Zola, etc., etc. Catolicizmul Indomânia Pe nesimţite, fără de zgomot, catolicizmul îşi întinde mrejele sale asupra ţăreî. Se ştie că pînă acuma damele zise de Sion nu aveau pensionate de fete decît în Iaşi şi Galaţi. Azi ele cred că a venit momentul să înceapă cucerirea Capitalei. In adevăr,o şcoală catolică de fete s’a deschis deja în calea Moşilor şi ceea ce s’a făcut în Iaşi şi Galaţi azi se încearcă în Bucureşti. E vorba de-a pătrunde în familii, de-a pune mîna pe femeea romina şi de-a deveni apoi atot-puternice. Victime de ale călugăriţilor de Sion sunt în multe familii. E de ajuns să spunem că superioara pensionatului din Galaţi este o romîncă, din care s’a făcut o unealtă pentru catolicizarea ţarei. Am spus cu altă ocaziune unde credem noi că există pericolul. E în faptul că pa cînd noi avem un cler naţional incult şî deci neprimejdios, catolicizmul, cu preoţii lui culţi şi sectari, fanatici, poate să aducă un nou flagel peste Romînia: lupta religioasă. Şi cu atît ne temem mai mult, cu cît se ştie că regele proteguieşte această mişcare şi face ca şcoalele catolice să fie puse deasupra legilor. Se ştie, în adevăr, scandalul petrecut anul trecut cînd o şcoală catolică, închisă de inspectorul Leon, pentru că nu se conformase legei instrucţiune! publice, a fost deschisă din nou după ordine venite de sus şi probabil ci şi acum acolo legea romînă nu-i respectată. Azi catolicizthul ia o nouă în* Noi ne facem datoria să descoperim primejdia, rămînînd ca adevăraţii romîni să ia măsuri. Sfinx. Diaperaţie I Scena se petrece la d. Sturdza — Sturdza. — Asta înseamnă să nu cunoşti rostul ţărei. St. Sihleanu.— E liberal vechiu! Sturdza.—■ Nu e liberal, că a vorbit contra legei instrucţiei. Sihte.auu. n»’« votat pentru. Sturdza.—La evaghelie spune: «»N î nu greşeşti nici cu fapta, nici cu cuvîntul şi nici cu cugetul.» Da nici cu cuvintul.. cu cuvintul, ai înţeles., cu cuvintul! St. Sihleanu.—■ Bine, dar.. Sturdza.—Şi d-ta te uneşti cu trădătorii ! Sihleanu.— N’am șt.. Sturdza.—Te rog să nu mai vorbeşti, că nu-ţî răspund. Eu nu răspund acelora cari lucrează contra legei instrucţiune!. Sp. Haret (intrînd).— Ce să fac ? Să-l numesc pe Ştefănescu ? Sturdza (furios, făcind gesturi nervoase).— Asta nu se poate... nu se poate... nu... nu... nu. Haret.— Are 40 de voturi. Sturdza.— Trădători... trădători... trădători... Haret.— A fost o adevărată manifestaţie ! Sturdza.— ConspiraţieConspiraţie !... Conspiraţie!... Haret. — Coco Dimitrescu este cel din urmă. Sturdza.— La evanghelie spune : „că şi cei din urmă vor fi primiţi ca şi cel d’intîî !“ Haret.— Dar legea instrucţiei spune altfel. Sturdza.— Nelegiuire !... nelegiuire !.. nelegiuire !.... Haret şi Sihleanu. — Nu se poate călca legea. Sturdza.— Peste tot trădători... (ese furios, strigînd) Trădători !... trădători!.. trădători ! Vlad. CARNETUL MUC Expertizele Iată o chestie care nu trebuie trecută cu vederea. S-a observat că, în cele mai multe expertize technice, tribunalele au obiceiul să numească numai ingineri cari au funcţiuni la Stat ori la comună. Ceva mai mult, inginerii comunei, mai ales inginerii comunei, primesc de foarte multe ori expertize în contra primăriei şi iau concluziuni ostile primăriei. Ei bine, această anomalie, devenind izbitoare, trebuia să producă o reacţiene. De cîtăva vreme trii preşedinţi de tribunale au adoptat bunul obiceiu de a nu mai încredinţa expertizele decît inginerilor neocupaţi la Stat şi la comună. Această inovaţie are mai multe avantagii. Intimi că procură lucrări şi acelor profesionişti cari nu sunt retribuiţi de autorităţi; al doilea, se va pune capăt anomaliei semnalată mai sus, de a vedea, adică, funcţionari ai Statului şi ai comunei expertizînd în contra autorităţilor ce-i plătesc; în sfîrşit, inginerii-funcţionari depărtaţi de la expertize, ne mai avînd alte însărcinări în afară, se vor ocupa ceva mai mult de funcţiunile lor. Neapărat că nu cerem îndepărta,la l' ‘“Terji* Liga patrioţilor — Clteva observaţii de ocazie — Afacerea Dreyfus a scos la iveală pe DéroulMe şi pe cei-l’alţî patrioţi bulangiştî şi odată cu ei a înviat şi Liga Patrioţilor pe care DéroulMe a declarat-o reînfiinţată. In ziua de 18 Main 1882, Félix Faure, preşedintele republice!, pe atuncî simplu negustor şi deputat, prezida într’o sală a gimnaziului Heiser o mare serbare de gimnastică, serbare organizată de Jean Sansboeuf, un cunoscut patriot alsacian. Serbarea atrăsese lume multă şî Paul Dérouléde, entuziasmat, eşi din mulţime şi ţinu un patriotic discurs. In urma acestei cuvîntărî se născu faimoasa ligă. Un apel fu lansat şi statutele avură ca bază următorul articol: „Liga are ca scop revizuirea tratatului de la Francfort şi restituirea Alsacieî-Lorena Franţei; dînsa mai are ca scop să propage dezvoltarea educaţiuneî patriotice și militare.“ Apelul a fost semnat de următorul comitet: Președinte : Henri Martin, cunoscutul istoric. Vice-președințî: Felix Faure, A. Mézieres, E. Turquet. Delegat: Paul Dérouléde. * Apelul primului comitet al Ligeî mn îmh«rrtswî fi. lrpa«iBtiftut. oameni ca Victor Hugo, Gambetta, Carnot se simţiră onoraţi de a figura în Liga patrioţilor. Doi ani după fundare, Liga număra 200,000 de membri şi în 1886 numărul membrilor se urca la peste 300,000. Liga patrioţilor îşi fundă un ziar numit „Le Drapeau dirijat succesiv de Armand Goupel, Joseph Montet şi de alţii. Treptat, treptat „Liga patrioţilor” avu ca preşedinţi pe Henri Martin, Anatole de la Forge, Sansboeuf, D'Esclands şi pe Derouéde. * Pe timpurile triste ale bulangismului Liga alimenta toate scandalurile. Comitetul ei era compus din creaturi bulangiste ca Turquet, Galiani, Laissart, Herisse, Naquet şi alţii. Această societate patriotică, născută sub nişte auspicii fericite, ajunse o ligă de scandaluri ruşinoase care alimenta toate năzdrăvăniile pe care faimosul general Boulanger şi le permitea. Scandalurile lui Dérouléde provocate cu ajutorul „Ligeî patrioților* făcură ca în ziua de 29 Aprilie 1888 Floquet să se revolte de apelul ce Liga adresa Franței, apel care spunea că guvernul radical e un guvern de asasini care a permis misiunea africane Sagallo, misiune franceză, să verse sînge rusesc alungind banda lui Atkinoff. Liga fiind o asociație particulară, guvernul imediat o dizolvă. Astăzi, d. Déroulé de avid da noui succese, voeşte să reconstituiască din nou Liga patrioților. Această decizie a luat-o la meetingul antei-revizionist din sala „Guyenet“. Localul nouei ligi se află in strada Marcié Saint-Honoré No. 4 în Paris. Adesiunile, spune Gaidois, sunt foarte numeroase şi Dérouléde se poate felicita. Nu ştiu însă dacă Franţa, dacă adevăraţii patrioţi, cetăţenii moderaţi şi luminaţi spiritele ponderata şi negălăgioase, vor avea aceleaşi motive de a se felicita de activitatea ligei reînviate sub nişte auspicii aşa de puţin favorabile bunei funcţionări şi regulatei desvoltări a instituţiunilor republicane.