Adevěrul, februarie 1899 (Anul 12, nr. 3421-3446)

1899-02-01 / nr. 3421

Anul XII.—No. 3421 Abonamente încep le 1 ;i la 15 ala fls­ ci­al luni alls* plătesc înainte. Un an în tari 30 leî , în Străinătate 50 lai Șase luni 13 „ » « 25 „ Trei luă!­8 „ „ M 13 IVumarul IO Bani In stritinătate 15 Bani Director CONST. KILLE Fondator: ALEX. V. BELDIMANÜ O ştogiirâ ediţie PRIN EXCffiPTICATE şi numai pentru un timp scurt „Adeveru­­l “,ca­re a­pare D­u­­minica cu data de Luni, ca cel de faţă, va coprinde şase ima­­gini formatul anterior—aceas­ta pentru a­­utiliza restul de htrtie rotativa din stocul ve­chiului format, hîrtîe care, fa­bricată fiind special pentru­­maşini rotative, nu poate a­­vea altă întrebuinţare: odată dînşii la pămînt şi con­servatorii la putere, au­ să poată începe o campanie puternică pe baza ideilor înaintate, a su­fragiului universal sau­ a cole­giului unic. Şi după aceea vic­toria va veni de la sine, toţi democraţii de toate nuanţele vor alerga de prin toate rn­ginurile spre a implora un loc sub drapelul partidului Sturdza- Nacu, poporul întreg se va grupa împrejurul acestei dua­lităţi, iar conservatorii, părăsiţi de mai toţi aderenţii lor cu ori­gină democratică, vor rămâne izolaţi, puţini şi străini in mij­locul poporului român. Era un vis frumos! Const. C. Sacalbaşa Situaţia guvernul!! ultima faza Partidul liberal, mai bine zis, gruparea specială care deţine puterea a intrat în ultima fază a descompunerei care progre­sează de doi ani. Demisiunea d-lui Stolojan şi toate împrejurările ce au­ înso­­ţit-o, intrigile, cancanurile şi comploturile, acea întreagă cam­panie de micşorime şi ipocrizia au­ dovedit încă odată că în sinul partidului liberal este o bubă şi că retragerea lui de la putere este singura soluţiune ce mai poate salva aceea ce mai poate fi salvat. De alt­fel, nu trebuie să fim prooroci pentru a pricepe că acei cari au­ provocat actuala criză­ nu se ind gindesc de­cit la facerea geamantanelor şi la căutarea unei punţi de trecere de la puterea care le scapă către paradisul opoziţionist. Guvernamentalii înţeleg că sfirşitul le este apropiat, însă ar voi să cadfi pe o chestie cu ră­sunet, dinşii ar dori să moară bine şi frumos, să aibă ceva de exploatat pentru ziua de inline, să nu lase ţărei impre­­siunea că au­ fost răsturnaţi de propria lor neputinţă şi inca­pacitate. Aşa se explică curtea pe care unii liberali o fac socialiştilor. Unii confraţi au­ văzut în bu­nele relaţion­ ce s’au­ stabilit între democralii-socialişti şi li­beralii aşa zişi progresişti sta­bilirea unei platforme pentru viitoarele alegeri, însă adevărul este altul: guvernamentalii îşi pregătesc un aşternut pentru viitorul lor opoziţionizm. Nici d. Sturdza, nici d. Nacu nu sînt a­lit de naivi în­cît să nu priceapă că în ţara aceasta nu se poate guverna în alianţă cu socialiştii pe cită vreme ne vom afla sub regimul actualei legi electorale cenzitare. Alii d. Sturdza cit şi d. Nacu au­ do­­bindit măcar atita experienţă politică în­cît să prevadă că alegătorii colegiului Initiu, marii proprietari şi arendaşi, ori­ cari ar fi părerile lor politice, au­ să meargă la urnă şi au să vo­teze ca un singur om, cum se zice, în potriva candidaţilor cari s’ar prezenta mină in mină cu socialiştii. Aşa dar, cînd­ d-nii Sturdza şi Nacu simulează pe naivii şi pozează în aliaţi con­stanţi ai democraţilor-socialişti, evident că dumnealor fac un joc politic. Jocul dumnealor este că, pre­­văzînd căderea apropiată ce-i aşteaptă, doresc să cadă pe o chestie pe care o cred popu­lară şi de viitor, voesc să cadă ca nişte victime ale ideilor lor prea înaintate şi pentru iubirea lor prea fierbinte de popor. Cu chipul acesta cred că: O urmare Demisiunea d-lui Stolojan şi, mai ales, felui puţin delicat în care d. Stolojan a fost silit să demisioneze a, indignat, cu drept cuvânt, pe unii deputaţi şi senatori olteni. Aceştia spun că d. Stolojan este de la care a proclamat şef pe d. Sturdza la Iaşi, că d. Stolojan şi cu oltenii au contribuit la răsturnarea, cabinetului Aurelian şi la readucerea­ d-lui Sturdza la putere, că d-lui Sto­­lojan îi revine meritul că opoziţia conservatoare a putut fi bătută în­­ultimele alegeri comunale din Craiova.­­ Oltenii nu se aşteptau la această­.. neagră ingratitudine din partea d-luî Slurăsa care, în definitiv, este finul d-lui Stolojan; mai ales oltenii nu se aşteptau ca bătrînul lor luptător să fie lăsat la discreţia unor tineri ca Ionel şi Dinu Brătianu şi forţat ca să iasă din cabinet în urma al­­tor mizerii şi intrigi da Culise. Urmarea tuturor acestora va fi că la viitoarele alegeri parlamentare ol­tenii, rămaşi credincioşi d-lui Stolo­jan, au­ să ia o asemenea atitudine în IU să dovedească d-lui Sturdza că descendenţii Banilor nu primesc să rămîie de rîsul copiilor! Dragoş ­m (nherca-Doltrogeiinn Teoreticianul social-democrației române. POLITICA ZILEI Situaţia guvernului Guvernul a intervenit ca să ia Camerele vacanţă pînă Miercuri. Demisia d-lui Stolojan a încurcat toate socotelile d-lui Sturdza şi l-a făcut să prelungească sesiunea cor­purilor legiuitoare pînă la 15 Mar­tie. Din această cauză şi­­regele s’a văzut nevoit să-și amine plecarea la Abazzia pentru ziua. de 17 Mar­tie. Fără îndoială nici un guvern nu i-a dat regelui atîta de.lucru. Și. cu • toate acestea regele îl men-' [ine pe d. Sturdza la putere. Remaniarea ■ D. Sturdza pare convins, cel pu­țin după cît afirmă , amicii d-sale, că nu va putea să facă nici o combina­ţie cu dizidenţii. De aceia d-sa îşi dă toate silinţele să-l hotărască pe d. Miscarea socialista Vasile Gh. * ioi fuil Eugen Stătescu să intre în minister. Şi atunci remanierea ministerială s’ar face trecînd d. Stoicesc la do­menii şi, intrînd d. Exig. Stătescu la justiţie. Pînă ori însă nu era nimic hota­­rît şi tocmai de aceea d. Sturdza a voit să aibă o mică­­ vacanţă parla­mentară. D. Eugen Stătescu însă atârnă greu­, d-sa se teme că trecerea d-lui Stolojan în opoziţie a întărit prea mult rîndurile ei şi o luptă în a­­ceste condiţii ar fi, de prisos, D. Stătescu voeşte mai intii să-şî dea seama dacă poate conta pe con­cursul hotărît cel puţin al unei părţi, din actuala opoziţie. Atitudinea dizidenţei Dizidenţii partizani al luptei con­tra d-lui Sturdza au­ căpătat foarte, mult curaj de cînd au­ tăiat că d-na Stolojan, trecând în opoziţie, aduce­ cu d-sa un grup numeros de depu­taţi. Pe de altă parte aceia cari încli­nau pînă la acest eveniment spre, guvern, au­­ rămas pe gînduri; ei se tem că trecînd la guvern n'ar reuşi de­cît să se facă de rîs şi nu vor­ putea cel puţin să râmînă cîţî­va ani la putere. De aceea acum nu mai cere nimeni în rîndurile opoziţiei, pe faţă, trecerea la guvern. Se poate ca pe ascuns, în convorbiri cu totul intime să se trateze între guvern şi unii dizidenţi, dar aceste tratative nu au nici o importanţă. Situaţia d-lui Fereksyde Dar chiar dacă guvernul ar răie­şi să-şi atragă pe d. Eugen Stătescu şi să aibă majoritate în Cameră, to­tuşi situaţia d-lui Ferekyde nu se poate îmbunătăţi. Şi după cum afirma cri un frun­taș guvernamental, d. Dim. Sturdza a declarat că im voeșt­e sâ se des­partă de d. Ferekyde, de­oare­ce a­­cesta este azi singurul corifeu gu­vernamental pe care se poate re­zema. Intre guvernamentali­ însă este un curent teribil contra ministrului de interne. El este acuzat că în chestia mîşcăreî­­ţărăneşti a făcut­­trebile conservatorilor pentru că are anga­jamente contractate cu d. Al. Mar­ghiloman încă de cînd era în opo­ziţie. Se spune de unii chiar că d. Fe­rekyde îşi menajează trecerea la con­servatori, convins fiind că îndată ce partidul liberal va cădea în opozi­ţie vor fi stăpînî în partidul liberal dizidenţii. Şi cînd vor dicta în par­tid d-nii Costinescu, Fleva, Lascar şi Aurelian, înţelege ori­cine care are să fie situaţia d-lui Ferekyde. D. Ferekyde are însă o speranţă: că opoziţia îi va da şi d-sale con­curs cum a dat d-lui .Stolojan cînd a vroit d. Nacu să-i dea un vot de blam la chestia Băncei Naţionale. Lucrul acesta pare însă puţin pro­babil, de­oare­ce opoziţia îşi dă seama că un vot de blam dat d-lui Ferekyde are altă importanţă. Hep. Ion Nădejdi© Delegatul consiliului titlului socialist, general al par­ las opere pioase Conservatorii aveau nevoie de un proces în potriva socialiştilor, şi un procuror de la Caracal s’a declarat gata să inventeze unul în potriva d-lor Frcşinescu şi Banghereanu. A­­cest procuror, care în Bucureşti ia ordine şi de­ la ministrul său şi de la şefii partidului conservator — și dă imerviowuri, presei acestuia, cînd instrucția încă­­nu-i terminată—acest procuror a înjghebat o întreagă țe­sătură juridică ca să fabriceze un­ proces. Cei doi socialiști urmăriți la Ca­racal sunt acuzați că, deși în scris au­ făcut propagandă­­legală, verbal însă au­­­făcut’ apel la- revoluţiune. înţelege orî-şi-cine cum acest vred­nic şi-' zelos procuror a putut găsi cite­va slugi de proprietari cari.‘să jure pe sfînta cruce că au auzit din gura celor­­doi acuzaţi vorbe răz­vrătitoare. Luni 1 Februarie 1899 Anuneiurl Se primesc direct la administraţia ziaru­lv. Linia pagina Vl-a , .... lei 0.50 bani L» un mare număr de linii se fac reducţii din tarif Kim­unul IO Bani Un iumăr vechiu 20 bani ______.1 IIII■INIMI. Ill—» II I REDACŢIA ŞI ADSIUStRAŢIA STRADA SĂRINDAR No. lt (TELISEOV). ». » V-a I IV-a I­I­I­I­I”2» Aceasta însă însemnează a ticlui un proces şi în aceasta materie par­tidul liberal ar trebui să-şî aducă a­­minte că n’a fost prea norocos cu procesul Oroveanu şi altele. Ziua judecăţei va sosi şi atunci se va dovedi lămurit ce infamie s’a comis şi cum s’a găsit un guvern şi cîţi­va magistraţi cari, după porunca partidului conservator, au­ fabricat martori, au­ alcătuit o întreagă acu­zare pentru a da în judecată pe doi oameni cari n'au altă vina de­cît a­­ceea de a fi crezut că le - ^permis în ţara romînească să spună­­săte­nilor acelaşi lucru pe care îl spun orăşenilor. Sfinx. Raportul Ibî laseau O scrisoare a lui Beaurapaire. — Depoziţiile militarilor,- -Depo­ziţiile membrilor casaţiei Ziarele pariziene publică raportul al­cătuit de primul preşedinte Mazeau asu­pra anchetei făcute de dinsul in urma r­eclamaţinnior..lui Quesnasy de Beau­­repaire. Raportul începe cu o scrisoare a lui Bard prin care accita, zice despre afirmațiunea ziarelor că ar fi zis: «scum­­pul meu Picquard), că este grotescă. Scrisoarea e adresată lui Quesnay de Beaurepaire, care răspunde: „Iubitul meu Bard, că nu citase ziare și nu primesc reporteri. N’am vorbit despre acel incident de­cît cu doi sau trei colegi şi nu ştiţi cum au­ ajuns lucrările la ziare. Dacă acestea au­ exagerat cazul, ei­ nu sînt de­ vină. Cu toate că cu durere constat că în această nefericită af­acere ne deosebim atitc de mult, răiaiu totuşi vechiul şi since­rul d-tale amic Quesnay. Quesnay acuză pe Loew că, după fie­care şedinţă, critică in mod aspru pe generali şi depoziţiile lor. Consilierul Dumas­­şi-ar fi construind, nişte case cu banii furnizaţi d­e un sindicat evreiesc. Intre martorii citaţi de Quesnay spre a dovedi parţialitatea lui Loew, se află şi ofiţerul de intendenţă Peyrolic ; ace­sta interogat a negat insă afirmaţiunile lui Quesnay. Căpitanul Cuignet ridică oareşi­carî plîngei'î contra secţiei criminale. Consilierul Se vest­re invocatele Ques­nay, neagă afirmaţiunile acestuia. Loew, Bard şi alţi membri ai secţiei criminale, au făcut rapoarte lungi prin cari se disculpă punct cu punct de acu­­zaţiunile lui Quesnay. La urmă Loew a declarat că nici­o­­dată nu s’a gindit să declare mai di­nainte pe Dreyfus de inocent, sau să reabiliteze pe Picquart; de asemenea Loew zice că a rugat chiar el pe primul preşedinte Mazeau, ca acesta să se în­sărcineze cu prezidenţia secţiei crimi­nale. Toate acuzările aduse de Ques­nay secţiei criminale, sunt deci dictate numai de patimă. Pol. A se referi la Informațiuni: Miș­carea țărănească, Armata la sate, K­amla neagră d­in J­acău­, ete. AL Rado­viei Unul dintre fruntaşii mişcară socialiste. A­vocat şi doctor în drept. A debutat­ de tâ­năr în cercul socialist din Paris odată cu fraţii Itosetti, Maniu, Caligari şi alţii. A luat parte la fundarea „Daciei viitoare“, a Drepturilor omului“ şi a participat apoi la toate manifestaţiile grupară socialiste. Actualmente primar al orașului Ploești. m CARNETUL SAPT­AM­ANEI Din ţară pen mai mare ruşine a păţit-o d. ** C. Nacu în actuala sesiune a Camerei. De unde pînă mai zilele, trecute d-sa ocupa funcţiunea nerc­­tribuită de leader al majorităţei, iatâ’l că, ele odată, a rămas leader al mi­­norităţeî. Leader al majorităfei în minori­tate! aceasta este o păţanie demnă, de carnaval! in actuala criză ministerială chiar­­și junele Ionel Brătianu a jucat un rol, d-sa a cerut suprimarea unuil articol din legea d-lui Stolojan pen­tru ca mai tîrziu­ să ceară chiar su­primarea acestuia. Junele brînzolă de la lucrări pu­blice, de la o vreme, are numai suc­cese negative ; de cit, e destul de trist pentru partidul liberal ca copil ca dînsul să poată da afară din cabi­net oameni strîni ca d. Stolojan. Vizitele domiciliare ale procurori, ’­lor, judecătorilor de instrucţie şi poliţiştilor urmează pe la diferiţii spe­cialişti; cu acest chip crede d. Fera­­ky de că, va găsi indiciile unui vast complet care nu există de­cît în ima­­ginaţiunea d-sale calabroză. D. Fercky de, de la o vreme, faci pe grozavul şi se crede om energic, de cît, avem speranţa că se va găsi ac şi pentru cojocul d-sale, coincidenţă bizară! ^ In momentele în care raportul­­ile dintre Franţa şi Rusia se răcesc pentru a da loc unei apropieri între Franţa şi Germania, iată că de odaie, avem şi noi criză ministerială. Cu alte cuvinte, Rusia ar fi de Sturdza, Franţa ar fi d. Stolojan­, iar d. Aurelian vrea să facă pe Germania. Oreo! cel mai simpatic om pentru op­o­­ziţia liberală e în momentul d6 faţă, d. Anastasa Stolojan, acelaş d. Stolojan pe care îl pîndeaă la prî­ce ocazie să-l înănînce fript. De cît guvernul, îngrijat, a şi tri­mis emisar­­ă cc. Nastase pe d. Takt Protopopescu. Adecă de ce pe sub-direcorul cre­ditului rural ? !... Măi, aî dracului sînt colectiviştii ! Din străinătate pontele Captivi, care a murit săp­­** tămîna trecută, era, într’o pri­vinţă im om foarte curios.^ El însuşi a rămas toată viaţa hi­ neînsurat, şi era un duşman decla­rat al căsătoriilor ofiţereşti. Cînd a fost numit şef al flotei, si ştia că îndată ce un locotenent se în­sura, era transferat la vre-o staţiuni transmarină, pentru ca ast­fel să fii despărţit de tînăra Iui solie. Această răutate a Iul Caprivi a avea şi Frederic cel mare, Camera franceză, cu tot raportul **defavorabil, a primit procctul gu­vernului prin care se însărcinează Curtea de casație în secțiuni­a unita cu judecarea procesului revizuirii a­­­facerei Dreyfus. Procctul trebue să mai treaca prin Senat pînă să poată fi sancționat și să devie lege. ■ La votarea acestui proect minori­tatea a fost eolit de mare în­cît si­tuaţia guvernului Dupuy nu mai este de loc sigură. Americanii au­ dat o luptă violentă contra indigenilor din Filipine. Ei întorc acum spada contra ace­lora pe cari au venit să-i apere de urgia spaniolă. In aceste­ cond­iţiuni situaţia ame­ricanilor este foarte curioasă, şi cu­ drept cuvânt simpatiile democraţilor din toată lumea, cami altă dată erau­ de partea lor, s'au­ îndepărtat de la dînşii. Nota vesela. La birt. — Biftecul e mic, şi miroase atît de rău­ în cît e o neruşinare să ser­veştî aşa ceva unui client... Chelnerul: Scuză, domnule, dacă bifte­cul ar fi mai mare, ar mirosi și mai rău

Next