Adevěrul, februarie 1899 (Anul 12, nr. 3421-3446)
1899-02-01 / nr. 3421
Anul XII.—No. 3421 Abonamente încep le 1 ;i la 15 ala fls cial luni alls* plătesc înainte. Un an în tari 30 leî , în Străinătate 50 lai Șase luni 13 „ » « 25 „ Trei luă!8 „ „ M 13 IVumarul IO Bani In stritinătate 15 Bani Director CONST. KILLE Fondator: ALEX. V. BELDIMANÜ O ştogiirâ ediţie PRIN EXCffiPTICATE şi numai pentru un timp scurt „Adeverul “,care apare Duminica cu data de Luni, ca cel de faţă, va coprinde şase imagini formatul anterior—aceasta pentru autiliza restul de htrtie rotativa din stocul vechiului format, hîrtîe care, fabricată fiind special pentrumaşini rotative, nu poate avea altă întrebuinţare: odată dînşii la pămînt şi conservatorii la putere, au să poată începe o campanie puternică pe baza ideilor înaintate, a sufragiului universal sau a colegiului unic. Şi după aceea victoria va veni de la sine, toţi democraţii de toate nuanţele vor alerga de prin toate rnginurile spre a implora un loc sub drapelul partidului Sturdza- Nacu, poporul întreg se va grupa împrejurul acestei dualităţi, iar conservatorii, părăsiţi de mai toţi aderenţii lor cu origină democratică, vor rămâne izolaţi, puţini şi străini in mijlocul poporului român. Era un vis frumos! Const. C. Sacalbaşa Situaţia guvernul!! ultima faza Partidul liberal, mai bine zis, gruparea specială care deţine puterea a intrat în ultima fază a descompunerei care progresează de doi ani. Demisiunea d-lui Stolojan şi toate împrejurările ce au însoţit-o, intrigile, cancanurile şi comploturile, acea întreagă campanie de micşorime şi ipocrizia au dovedit încă odată că în sinul partidului liberal este o bubă şi că retragerea lui de la putere este singura soluţiune ce mai poate salva aceea ce mai poate fi salvat. De altfel, nu trebuie să fim prooroci pentru a pricepe că acei cari au provocat actuala criză nu se ind gindesc decit la facerea geamantanelor şi la căutarea unei punţi de trecere de la puterea care le scapă către paradisul opoziţionist. Guvernamentalii înţeleg că sfirşitul le este apropiat, însă ar voi să cadfi pe o chestie cu răsunet, dinşii ar dori să moară bine şi frumos, să aibă ceva de exploatat pentru ziua de inline, să nu lase ţărei impresiunea că au fost răsturnaţi de propria lor neputinţă şi incapacitate. Aşa se explică curtea pe care unii liberali o fac socialiştilor. Unii confraţi au văzut în bunele relaţion ce s’au stabilit între democralii-socialişti şi liberalii aşa zişi progresişti stabilirea unei platforme pentru viitoarele alegeri, însă adevărul este altul: guvernamentalii îşi pregătesc un aşternut pentru viitorul lor opoziţionizm. Nici d. Sturdza, nici d. Nacu nu sînt alit de naivi încît să nu priceapă că în ţara aceasta nu se poate guverna în alianţă cu socialiştii pe cită vreme ne vom afla sub regimul actualei legi electorale cenzitare. Alii d. Sturdza cit şi d. Nacu au dobindit măcar atita experienţă politică încît să prevadă că alegătorii colegiului Initiu, marii proprietari şi arendaşi, ori cari ar fi părerile lor politice, au să meargă la urnă şi au să voteze ca un singur om, cum se zice, în potriva candidaţilor cari s’ar prezenta mină in mină cu socialiştii. Aşa dar, cînd d-nii Sturdza şi Nacu simulează pe naivii şi pozează în aliaţi constanţi ai democraţilor-socialişti, evident că dumnealor fac un joc politic. Jocul dumnealor este că, prevăzînd căderea apropiată ce-i aşteaptă, doresc să cadă pe o chestie pe care o cred populară şi de viitor, voesc să cadă ca nişte victime ale ideilor lor prea înaintate şi pentru iubirea lor prea fierbinte de popor. Cu chipul acesta cred că: O urmare Demisiunea d-lui Stolojan şi, mai ales, felui puţin delicat în care d. Stolojan a fost silit să demisioneze a, indignat, cu drept cuvânt, pe unii deputaţi şi senatori olteni. Aceştia spun că d. Stolojan este de la care a proclamat şef pe d. Sturdza la Iaşi, că d. Stolojan şi cu oltenii au contribuit la răsturnarea, cabinetului Aurelian şi la readucerea d-lui Sturdza la putere, că d-lui Stolojan îi revine meritul că opoziţia conservatoare a putut fi bătută înultimele alegeri comunale din Craiova. Oltenii nu se aşteptau la această.. neagră ingratitudine din partea d-luî Slurăsa care, în definitiv, este finul d-lui Stolojan; mai ales oltenii nu se aşteptau ca bătrînul lor luptător să fie lăsat la discreţia unor tineri ca Ionel şi Dinu Brătianu şi forţat ca să iasă din cabinet în urma altor mizerii şi intrigi da Culise. Urmarea tuturor acestora va fi că la viitoarele alegeri parlamentare oltenii, rămaşi credincioşi d-lui Stolojan, au să ia o asemenea atitudine în IU să dovedească d-lui Sturdza că descendenţii Banilor nu primesc să rămîie de rîsul copiilor! Dragoş m (nherca-Doltrogeiinn Teoreticianul social-democrației române. POLITICA ZILEI Situaţia guvernului Guvernul a intervenit ca să ia Camerele vacanţă pînă Miercuri. Demisia d-lui Stolojan a încurcat toate socotelile d-lui Sturdza şi l-a făcut să prelungească sesiunea corpurilor legiuitoare pînă la 15 Martie. Din această cauză şiregele s’a văzut nevoit să-și amine plecarea la Abazzia pentru ziua. de 17 Martie. Fără îndoială nici un guvern nu i-a dat regelui atîta de.lucru. Și. cu • toate acestea regele îl men-' [ine pe d. Sturdza la putere. Remaniarea ■ D. Sturdza pare convins, cel puțin după cît afirmă , amicii d-sale, că nu va putea să facă nici o combinaţie cu dizidenţii. De aceia d-sa îşi dă toate silinţele să-l hotărască pe d. Miscarea socialista Vasile Gh. * ioi fuil Eugen Stătescu să intre în minister. Şi atunci remanierea ministerială s’ar face trecînd d. Stoicesc la domenii şi, intrînd d. Exig. Stătescu la justiţie. Pînă ori însă nu era nimic hotarît şi tocmai de aceea d. Sturdza a voit să aibă o mică vacanţă parlamentară. D. Eugen Stătescu însă atârnă greu, d-sa se teme că trecerea d-lui Stolojan în opoziţie a întărit prea mult rîndurile ei şi o luptă în aceste condiţii ar fi, de prisos, D. Stătescu voeşte mai intii să-şî dea seama dacă poate conta pe concursul hotărît cel puţin al unei părţi, din actuala opoziţie. Atitudinea dizidenţei Dizidenţii partizani al luptei contra d-lui Sturdza au căpătat foarte, mult curaj de cînd au tăiat că d-na Stolojan, trecând în opoziţie, aduce cu d-sa un grup numeros de deputaţi. Pe de altă parte aceia cari înclinau pînă la acest eveniment spre, guvern, au rămas pe gînduri; ei se tem că trecînd la guvern n'ar reuşi decît să se facă de rîs şi nu vor putea cel puţin să râmînă cîţîva ani la putere. De aceea acum nu mai cere nimeni în rîndurile opoziţiei, pe faţă, trecerea la guvern. Se poate ca pe ascuns, în convorbiri cu totul intime să se trateze între guvern şi unii dizidenţi, dar aceste tratative nu au nici o importanţă. Situaţia d-lui Fereksyde Dar chiar dacă guvernul ar răieşi să-şi atragă pe d. Eugen Stătescu şi să aibă majoritate în Cameră, totuşi situaţia d-lui Ferekyde nu se poate îmbunătăţi. Şi după cum afirma cri un fruntaș guvernamental, d. Dim. Sturdza a declarat că im voește sâ se despartă de d. Ferekyde, deoarece acesta este azi singurul corifeu guvernamental pe care se poate rezema. Intre guvernamentali însă este un curent teribil contra ministrului de interne. El este acuzat că în chestia mîşcăreîţărăneşti a făcuttrebile conservatorilor pentru că are angajamente contractate cu d. Al. Marghiloman încă de cînd era în opoziţie. Se spune de unii chiar că d. Ferekyde îşi menajează trecerea la conservatori, convins fiind că îndată ce partidul liberal va cădea în opoziţie vor fi stăpînî în partidul liberal dizidenţii. Şi cînd vor dicta în partid d-nii Costinescu, Fleva, Lascar şi Aurelian, înţelege oricine care are să fie situaţia d-lui Ferekyde. D. Ferekyde are însă o speranţă: că opoziţia îi va da şi d-sale concurs cum a dat d-lui .Stolojan cînd a vroit d. Nacu să-i dea un vot de blam la chestia Băncei Naţionale. Lucrul acesta pare însă puţin probabil, deoarece opoziţia îşi dă seama că un vot de blam dat d-lui Ferekyde are altă importanţă. Hep. Ion Nădejdi© Delegatul consiliului titlului socialist, general al par las opere pioase Conservatorii aveau nevoie de un proces în potriva socialiştilor, şi un procuror de la Caracal s’a declarat gata să inventeze unul în potriva d-lor Frcşinescu şi Banghereanu. Acest procuror, care în Bucureşti ia ordine şi de la ministrul său şi de la şefii partidului conservator — și dă imerviowuri, presei acestuia, cînd instrucția încănu-i terminată—acest procuror a înjghebat o întreagă țesătură juridică ca să fabriceze un proces. Cei doi socialiști urmăriți la Caracal sunt acuzați că, deși în scris au făcut propagandălegală, verbal însă aufăcut’ apel la- revoluţiune. înţelege orî-şi-cine cum acest vrednic şi-' zelos procuror a putut găsi citeva slugi de proprietari cari.‘să jure pe sfînta cruce că au auzit din gura celordoi acuzaţi vorbe răzvrătitoare. Luni 1 Februarie 1899 Anuneiurl Se primesc direct la administraţia ziarulv. Linia pagina Vl-a , .... lei 0.50 bani L» un mare număr de linii se fac reducţii din tarif Kimunul IO Bani Un iumăr vechiu 20 bani ______.1 IIII■INIMI. Ill—» II I REDACŢIA ŞI ADSIUStRAŢIA STRADA SĂRINDAR No. lt (TELISEOV). ». » V-a I IV-a IIIII”2» Aceasta însă însemnează a ticlui un proces şi în aceasta materie partidul liberal ar trebui să-şî aducă aminte că n’a fost prea norocos cu procesul Oroveanu şi altele. Ziua judecăţei va sosi şi atunci se va dovedi lămurit ce infamie s’a comis şi cum s’a găsit un guvern şi cîţiva magistraţi cari, după porunca partidului conservator, au fabricat martori, au alcătuit o întreagă acuzare pentru a da în judecată pe doi oameni cari n'au altă vina decît aceea de a fi crezut că le - ^permis în ţara romînească să spunăsătenilor acelaşi lucru pe care îl spun orăşenilor. Sfinx. Raportul Ibî laseau O scrisoare a lui Beaurapaire. — Depoziţiile militarilor,- -Depoziţiile membrilor casaţiei Ziarele pariziene publică raportul alcătuit de primul preşedinte Mazeau asupra anchetei făcute de dinsul in urma reclamaţinnior..lui Quesnasy de Beaurepaire. Raportul începe cu o scrisoare a lui Bard prin care accita, zice despre afirmațiunea ziarelor că ar fi zis: «scumpul meu Picquard), că este grotescă. Scrisoarea e adresată lui Quesnay de Beaurepaire, care răspunde: „Iubitul meu Bard, că nu citase ziare și nu primesc reporteri. N’am vorbit despre acel incident decît cu doi sau trei colegi şi nu ştiţi cum au ajuns lucrările la ziare. Dacă acestea au exagerat cazul, ei nu sînt de vină. Cu toate că cu durere constat că în această nefericită afacere ne deosebim atitc de mult, răiaiu totuşi vechiul şi sincerul d-tale amic Quesnay. Quesnay acuză pe Loew că, după fiecare şedinţă, critică in mod aspru pe generali şi depoziţiile lor. Consilierul Dumasşi-ar fi construind, nişte case cu banii furnizaţi de un sindicat evreiesc. Intre martorii citaţi de Quesnay spre a dovedi parţialitatea lui Loew, se află şi ofiţerul de intendenţă Peyrolic ; acesta interogat a negat insă afirmaţiunile lui Quesnay. Căpitanul Cuignet ridică oareşicarî plîngei'î contra secţiei criminale. Consilierul Se vestre invocatele Quesnay, neagă afirmaţiunile acestuia. Loew, Bard şi alţi membri ai secţiei criminale, au făcut rapoarte lungi prin cari se disculpă punct cu punct de acuzaţiunile lui Quesnay. La urmă Loew a declarat că niciodată nu s’a gindit să declare mai dinainte pe Dreyfus de inocent, sau să reabiliteze pe Picquart; de asemenea Loew zice că a rugat chiar el pe primul preşedinte Mazeau, ca acesta să se însărcineze cu prezidenţia secţiei criminale. Toate acuzările aduse de Quesnay secţiei criminale, sunt deci dictate numai de patimă. Pol. A se referi la Informațiuni: Mișcarea țărănească, Armata la sate, Kamla neagră din Jacău, ete. AL Radoviei Unul dintre fruntaşii mişcară socialiste. Avocat şi doctor în drept. A debutat de tânăr în cercul socialist din Paris odată cu fraţii Itosetti, Maniu, Caligari şi alţii. A luat parte la fundarea „Daciei viitoare“, a Drepturilor omului“ şi a participat apoi la toate manifestaţiile grupară socialiste. Actualmente primar al orașului Ploești. m CARNETUL SAPTAMANEI Din ţară pen mai mare ruşine a păţit-o d. ** C. Nacu în actuala sesiune a Camerei. De unde pînă mai zilele, trecute d-sa ocupa funcţiunea nerctribuită de leader al majorităţei, iatâ’l că, ele odată, a rămas leader al minorităţeî. Leader al majorităfei în minoritate! aceasta este o păţanie demnă, de carnaval! in actuala criză ministerială chiarși junele Ionel Brătianu a jucat un rol, d-sa a cerut suprimarea unuil articol din legea d-lui Stolojan pentru ca mai tîrziu să ceară chiar suprimarea acestuia. Junele brînzolă de la lucrări publice, de la o vreme, are numai succese negative ; de cit, e destul de trist pentru partidul liberal ca copil ca dînsul să poată da afară din cabinet oameni strîni ca d. Stolojan. Vizitele domiciliare ale procurori, ’lor, judecătorilor de instrucţie şi poliţiştilor urmează pe la diferiţii specialişti; cu acest chip crede d. Feraky de că, va găsi indiciile unui vast complet care nu există decît în imaginaţiunea d-sale calabroză. D. Fercky de, de la o vreme, faci pe grozavul şi se crede om energic, de cît, avem speranţa că se va găsi ac şi pentru cojocul d-sale, coincidenţă bizară! ^ In momentele în care raportulile dintre Franţa şi Rusia se răcesc pentru a da loc unei apropieri între Franţa şi Germania, iată că de odaie, avem şi noi criză ministerială. Cu alte cuvinte, Rusia ar fi de Sturdza, Franţa ar fi d. Stolojan, iar d. Aurelian vrea să facă pe Germania. Oreo! cel mai simpatic om pentru opoziţia liberală e în momentul d6 faţă, d. Anastasa Stolojan, acelaş d. Stolojan pe care îl pîndeaă la prîce ocazie să-l înănînce fript. De cît guvernul, îngrijat, a şi trimis emisară cc. Nastase pe d. Takt Protopopescu. Adecă de ce pe sub-direcorul creditului rural ? !... Măi, aî dracului sînt colectiviştii ! Din străinătate pontele Captivi, care a murit săp** tămîna trecută, era, într’o privinţă im om foarte curios.^ El însuşi a rămas toată viaţa hi neînsurat, şi era un duşman declarat al căsătoriilor ofiţereşti. Cînd a fost numit şef al flotei, si ştia că îndată ce un locotenent se însura, era transferat la vre-o staţiuni transmarină, pentru ca astfel să fii despărţit de tînăra Iui solie. Această răutate a Iul Caprivi a avea şi Frederic cel mare, Camera franceză, cu tot raportul **defavorabil, a primit procctul guvernului prin care se însărcinează Curtea de casație în secțiunia unita cu judecarea procesului revizuirii afacerei Dreyfus. Procctul trebue să mai treaca prin Senat pînă să poată fi sancționat și să devie lege. ■ La votarea acestui proect minoritatea a fost eolit de mare încît situaţia guvernului Dupuy nu mai este de loc sigură. Americanii au dat o luptă violentă contra indigenilor din Filipine. Ei întorc acum spada contra acelora pe cari au venit să-i apere de urgia spaniolă. In aceste condiţiuni situaţia americanilor este foarte curioasă, şi cu drept cuvânt simpatiile democraţilor din toată lumea, cami altă dată erau de partea lor, s'au îndepărtat de la dînşii. Nota vesela. La birt. — Biftecul e mic, şi miroase atît de rău în cît e o neruşinare să serveştî aşa ceva unui client... Chelnerul: Scuză, domnule, dacă biftecul ar fi mai mare, ar mirosi și mai rău