Adevěrul, august 1899 (Anul 12, nr. 3601-3630)
1899-08-02 / nr. 3601
Luni 2 August 18999 De si ocupa un post așa de modest, Zamfîrescu ducea un lux nebun. Avea ace de mant, desea, chefui mei le cravată si inele cu pietre de diaramele ’si le schimba foarte amr intimii săi știau de desele ce Zamfirescu udute. •* le făcea cu fe-Felul acesta de purtare al unui simplu copist a intrigat pe d. Boţea, şeful serviciului medical. D-sa a început să se intereseze de starea materială a lui Zamfirescu şi a aflat că toate resursele de existenţă se mărginesc la salariul de 120 lei lunar. Atunci d. Boţea a mers mai departe , a început să cerceteze operaţiunile de biurou ale lui Zamfirescu. Acesta insă a simţit că şeful serviciului medical îl bănueşte de incorectitudini şi a căutat un mijloc ca să scape de un asemenea control neplăcut. Şi anume Zamfîrescu, într-o discuţie cud. Boţea, i-a adresat cuvinte injurioase: D. Boţea a raportat cazul d-lui director general al serviciului sanitar care a destituit pe Zamfîrescu, cu începere de la 1 Iulie. Şeful serviciului medical nu s’a mulţumit cu destituirea lui Zamfîrescu, căci era convins că fostul copist s’a purtat necinstit in serviciul său, ci a urmat cu cercetările. După puţină osteneală d. Botez se afla pe urma unei delapidări comisă de Zamfîrescu, — şi iată cum. Serviciul veterinar de la direcţia sanitară procură vaccină tuturor autorităţilor medicale din ţară, luind cantităţile necesare de la şcoala veterinară. Pentru vaccina primită, autorităţile trimet direcţiei generale recipise de-ale casieriilor respective unde au depus banii. Direcţia generală înaintează acele recipise casei de depuneri care mandatează plata. Ordonanţele de plată se luminau d-luî Lăcusteanu, directorul şcoalei veterinare, de către direcţia sanitară. D. Lăcusteanu incasa sumele ordonanţate de la casa de depuneri. * * D. Boţea a observat că medicul primar al judeţului Constanţa, care luase diferite cantităţi de vaccină, nu trimisese recipisele cuvenite. Cel puţin aşa se constata din registrele de la direcţia sanitară. Intrebîndu-se la serviciul sanitar din Constanţa despre rostul acelor chitanţe, s’a răspuns că ele au fost trimese la timp. In urma acestui răspuns, d. Boţea s’a dus la casa de depuneri unde a constatat că mandatarea se făcuse şibanii fuseră încasaţi de Zamfîrescu. Era suma de 700 lei. Cum putuse fostul copist să săvârșească fapta aceasta ? Iată cum. Zamfîrescu, cînd se ducea la serviciu, mergea iniia la biuroul registratura!, de unde lua toate hîrtiile privitoare la serviciul veterinar. Cind era vre-o ordonanță a casei de depuneri, Zamfirescu stringea adresa şi punea ordonanţa în buzunar. Cind se ducea acasă scotea hirtia, plastografia,semnătura persoanei care trebuia să încaseze banii, apoi scria pe dos că el, Zamfîrescu, a fost autorizat să încaseze suma prevăzută in ordonanţă. Astfel a procedat şi cu ordonanţa pentru şcoala veterinară, semnind pe d. Locusteanu şi semnîndu-se şi pe el ca secretar al şcoaleî. ? îndată ce d. Boţea a descoperit acea delapidare a înştiinţat pe d. dr. Obreja, iar din ordinul acestuia s’au înştiinţat parchetul, ministerul de finanţe, ministerul de interne şi poliţia. Un agent al siguranţei s-a dus la Brăila, unde a aflat că se refugiase Zamfirescu. Pe cind agentul era un drum, fostul copist a primit o telegramă de la un frate al lui din Capitală, să vie imediat aci. Zamfîrescu a luat primul tren şi azi dimineaţă a sosit în Capitală, mergind la hotel Dacia, unde a luat o cameră sub numele de Ion Grigorescu din Craiova. Cele intimplate se ştiu, înainte de a se sinucide, Zamfirescu a scris trei scrisori. Una din ele era adresată autorităţilor şi prin ea Zarafirescu mărturisea că a delapidat 12.000 lei de la serviciul veterinar, cum şi că n’a avut nici un complice. * După cum am spus, s’a orinduit anchetă pentru constatarea delapidăreî de care vorbim. D. Parizianu, sub-director la ministerul de finanţe, d. Boţea, şeful serviciului medical, şi un membru al parchetului vor face acea anchetă incepînd de Luni. C. Dem. Iată in ordine alfabetică numele celor 26 absolvenţi ai seminarului Veniamin din Iaşi : Andrei Ion, Arşip Ştefan, Atanasiu Nicolae, Badască Ion, Baleanu Dimitrie, Bogatu Emanoil, Crasniuc C-tin, Chincă Ion, Dinescu C-tin, Manoilescu C-tin, Manoliu Gh., Moisiu Andrei, Negulescu N., Nepotescu Gh., Nicolescu Gh., Păun Anastasie, Popescu Dimitrie, Popescu Carp, Popovici Adrian, Popovici C-tin, Puiu Victor, Sava Vasile, Vasile Ion, Vasilescu Victor şi Zota Teodor. La şantierul navigaţiei de la Turnu- Severin a fost însărcinat cu girarea directoratului în mod provizoriu de inginer Vineş, pină la numirea unui titular. Regele primind din partea locuitorilor din comuna Jarostea, judeţul Vilcea, o petiţie prin care dînşii reclamă în contra la o mulţime de abuzuri săvirşite de preotul din acea comună, a adresat-o ministerului de culte spre a se orindui o anchetă. Din gara Lehliu ni se comunică următoarele: Vineri noaptea spre Sîmbătă un foc puternic a isbucnit la şirele cu pae ale d-lui Iancu Ioanid, arendaşul din comuna Săpunari judeţul Ialomiţa. Focul a durat pînă dimineaţă cind a fost stins prin ajutorul locuitorilor din acel sat în unire cu locuitorii din Lehliu. Cu mare greutate s’au putut scăpa magaziile cu cereale cari erau in apropiere de paele aprinse. Se crede că focul a fost pus intenţionat de către nişte locuitori din Săpunari. Paele distruse de flăcări erau asigurate unui ajutor de magaziner Leopold Kaufman, de la casa Süberstein. Aceasta, după ce avusese loc între victimă şi asasin cam următorul dialog : „D-le Leopold, uite m’a trimis de el, d. magaziner la d-ta, şi mi-a spus să’ţi zic să’mi dai şi mie’de lucru, că n’am lucrat de nu mai ţin minte, şi ’mi mor copiii de foame!“ — „Ţi-am spus că n’am ce’ţî da de lucru,—şi dă mi pace, omule“. — Pace? de ’i aşa stai că’ţi arăt eu, pace, liftă. Pe toţi îi hrăneşti cînd vrei, şi mie îmi dai cu piciorul ? De ’i aşa, să’mi fac singur dreptate, că voia, avea barem de mîncare la ocnă“. _ Și după aceste cuvinte, scoase muncitorul cuțitul din brîu, și’l împlîntă pînă în prăsele în pîntecele lui Kaufman. Acesta a căzut jos scăldat în sînge, iar muncitorul a fost arestat. Victima e într’o stare gravă. Marin itar«a semănăturilor — De la 24—31 Iulie — Argeş.—Semănăturile, livezile şi porumbul in general merg bine. S’a terminat secerişul griului. Bacau. — A plouat în tot judeţul. Porumbul, viile, fîneţele şi suhaturile merg bine. Botoşani.—N’a plouat de 6 zile. Sint călduri mari cu vînt violent. Porumbul suferă, producţiunea griului slabă. Brăila. — Starea timpului şi a sămănăturilor s’a îmbunătăţit. Buzăă. — Au căzut ploi abondente. Islazurile s’au îndreptat. Porumbul de munte e satisfăcător. Livezile sunt bune. Viile promit o recoltă bună. Covurlui.—Timpul secetos. Porumbul, meiul şi livezile de pruni mediocre. Dîmboviţa.—Porumbul foarte bun, în parte mediocru. Izlazurile şi fîneţele s’au îmbunătăţit. Dorohoiu. — Timp favoribil pentru strînsul recoltei. Porumbul şi imaşurile au suferit din cauza secetei. Gorj.—Griul a dat o recoltă medie de 8—10 hectol trii de vagon. Livezile de fineţe au dat o producţie abondentă. Izlazurile sînt satisfăcătoare. Viile sînt frumoase, Fălciu.—Ploi puţine. In comuna Bolintin a plouat cu grindină, stricînd viile. Porumbul, meiul şi viile suferă din cauza secetei. Ialomiţa. — Ploi parţiale. Porumbul şi meiul satisfăcător. In comuna Coraneştî a căzut grindină, distrugînd pomii roditori. Iaşi— Ploi parţiale. Porumbul s’a îndreptat. Fîneţele sunt perdute. Viile şi livezile merg bine. Ilfov— Ploi puţine. Porumbul e mijlociu. Olt—Au căzut ploi parţiale. Porumbul şi fîneţele s’au mai îndreptat. Mehedinţi. — Ploi puţine. Recolta grînelor îndestulătoare. Porumbul merge bine. Muscel. — Porumburile şi livezile s’au îndreptat.Viile nefiloxerate promit o recoltă bună. Neamţ.—Grînele s’au secerat. Ploi parţiale. Fîneţele, imaşurile şi viile merg bine. Prahova — Ploi parţiale. Semănăturile şi livezile merg bine. Putna.—Semănăturile, fîneţele şi imaşurile merg bine. Porumbul de cîmp e compromis. Viile pretutindeni sînt bine. R.Sârat —Meiul progresează. Porumbul pus de timpuriu e bun. Viile şi livezile sínt bune. Roman. — Porumbul de mijloc. Ploi parţiale. Viile sínt foarte bune. Bomanaţi. — A plouat în mai multe localităţi. Porumbul s’a’ndreptat. Suceava.—Fîneţele, izlazurile şi viile sînt satisfăcătoare. Grînele s’au secerat. Au căzut ploi parţiale. Tecudă.—Porumbul s’a îmbunătăţit în urma ploilor căzute. La nordul judeţului porumbul e pe jumătate perdut. Teleorman. — Porumbul şi izlazurile s’au îmbunătăţit. Viile sint satisfăcătoare, Tulcea. — Ploî parţiale Porumbul mediocru. Tutova.—Ploi parţiale. Porumbul slab. Imaşurile s’au îmbunătăţit. Ulcea. — Porumbul şi viile sint in general bune. Vasluiă. — Fîneţele şi imaşurile sint compromise cu totul. Viile şi livezile sint bune. Vlaşca.—Porumbul suferă. La 29 Iulie a căzut o ploae torenţială peste tot judeţul. Meiul in mare parte e bun. Crima din portul Brăilei (De la coresp. nostru) Brăila, 30 Iulie Azi de dimineaţă în port a fost mare animaţie. Cel puţin dacă nu’e de lucru, e de discutat şi de compătimit. Nevoia şi sărăcia i-a împins pe muncitori şi la crime. Astfel astă-dimineaţă muncitorul Gheorghe Simon, om bătrîn în vîrstă de 70 de ani, cu copil pare-mi-se, a tras o puternică împunsătură de cuțit în pîntecale In jurai afacere! Dreyfus Un martor «onorabil» Se știe că colonelul Henry, sinucis in împrejurările cunoscute, a declarat ca martor, sub jurămint, in anul 1891, înaintea consiliului de războiu din Pans care l’a judecat pe Dreyfus, că cei de la marele stat-major au aflat de la un om onorabil și vrednic de încredere că exisă un trădător în statul major. La întrebarea apărătorului Demange că cine este acel informator așa de vrednic de încredere, Henry a răspuns că dacă un ofițer are in capul lui un astfel de secret, apoi nici măcar chipiul lui nu trebue să afle ceva despre acest secret. Şi arătind cu un gest melodramatic spre Dreyfus esclamă cu un ton patetic: — Este un trădător la statul major... şi trădătorul tatăl! Acum «le Matin» culegînd mai multe fraze ale lui Esterhazy din diferitele declaraţiunî le coordonă şi le coroborează, dovedind că acel «onorabil şi «vrednic de încredere denunţător» era chiar Esterhazy, care, pentru a nu fi el însuşi prins, i-a suggerat colonelului Sandherr, şeful biuroului de informaţiuni de atunci, că Dreyfus e un trădător. Schwartzkoppen şi Esterhazy Figaro publică o notă autentică în care se afirmă că colonelul Schwarzkoppen, fostul atașat militar al ambasadei germane din Paris, a aflat abia pe la finele anului 1896 prin publicarea facsimilului borderoului în ziarul «le Matin» că Dreyfus fusese condamnat pentru crima lui Esterhazy. Citeva zile după aceea Schwarzkoppen l’a dojenit rau pe Esterhazy. — Eşti cea mai mare canalie ce a fost vre-o dată pe faţa pămîntuluî! i-a strigat colonelul pe uşă afară, in faţă şi l’a dat Martorul Germain Despre martorul principal al acuzărei, Germain, ziarul«Expres» din Mühlhausen (Alsacia) scrie următoarele: Germain era în serviciu, în anul 1886, ca dresor de cai, la societatea de trăsuri de piaţă din acel oraş (Muhlhausen). Era cunoscut ca un om stricat, şi a plecat găsind datorii. E posibil ca Germain să fi văzut un ofiţer francez care a asistat la manevrele germane din Muhlhausen, insă acel ofiţer putea să fi fost numai Sandherr şi nici de cura Dreyfus. Povestirea despre nişte experienţe de tir cu tunuri pe poligonul de la Habshein, la cari Germain pretinde că Dreyfus ar fi asistat, este o simplă scornire, deoarece nici o dată n’a fost din lagăr de artilerie în Muhlhausen și nici dată n’au fost tunuri pe poligonul de la Habsheim. procesul Dreyfus ZIUA .DECISIVA Depoziţia M-Casimir-perier şi a generalului Jilercier.-- Scenă dramatică între Casimir-Perier, tercier şi Dreyfus.- flascul generalului Jiercier Complotul orleanist.-- prestări senzaţionale.- Energia guvernului francez.-- Coţi conspiratorii descoperiţi.- Perchiziţii şi domiciliare.- urmărirea conspiratorilor pentru crimă de înaltă trădare (Serviciul telegrafic special al ziarului Adeverir) Deschiderea şedinţei Rennes, 31 Iulie (12 August) Astăzi o mulţime enormă aştepta de dimineaţă în împrejurimile liceului, fără însă a se produce vre-un incident. La orele 6 şi cîteva minute căpitanul Dreyfus a fost condus la consiliul de războiu şi, şedinţa deschizîndu-se, are loc Reînceperea Interogatorului La întrebarea preşedintelui de ce la 6 (18) Ianuarie 1895, la sosirea prizonierului în insula Bé, o copie a borderoului a fost găsită in căptușeala giletcei sale, de medicul de marină dr. Banson, însărcinat a cerceta starea sănătățeî sale pe drumul spre insula Dracului, Dreyfus răspunde : —Această copie o păstrasem pentru ca să ’mi pot rememora textul borderoului de care luasem cunoştinţă cu ocazia dezbaterilor procesului meu. Preşedintele observă: —Erai în dreptul d-tale, deoarece legea dă voie să se comunice acuzatului şi apărătorului copiile actelor. După acest scurt supliment de interogatoriu se trece la Ascultarea martorilor Delaroche-Vernet D l Delaroche-Vernet, ataşat la ambasada Franţei din Berlin, primul ascultat, declara că el a fost agentul transmiţător intre ministerial de externe şi ministerul de războiu pentru traducerea depeşei de la 2 Noembrie 1894, adresată guvernului italian de către ataşatul militar italian din Paris, maior Panizzardi, a doua zi după ce s’a aflat despre arestarea lui Dreyfus. D. Delaroche-Vernet mai declară că traducerea acestei depeşe a dat mult de lucru. S’a procedat în mod hipotetic cu traducerea şi de aceea au fost mai multe schiţe. Traducerea a fost foarte minuţioasă: în genere, depoziţia d-luî Delaroche-Vernet, de la care naţionaliştii îşi promiteau un efect colosal, este lipsită de verbce importanţă. D. Paléologue Păspunzînd unei întrebări a d-luî Labori, acest martor spune că în menţionata depeşă era un cuvînt care putea fi descifrat ori ca probe ori ca relaţiunî, dar nu se putea înţelege acest cuvînt şi ca «probe» şi ca «relaţiuni în acelaşi timp. Tot deodată declară că un singur text al traducere! acestei depeşi, a fost înaintat în mod oficial de către ministerul de externe francez ministerului de rǎzboiu. El adaogă că aserţiunea luî Delaroche cum că în telegrama lui Panizzardi Dreyfus era numit ca spion e inexactă, ci întrînsa Panizzardi anunţă numai că Dreyfus a fost arestat şi tot deodată spunea guvernului italian că dacă acesta nu’l cunoaște pe Dreyfus trebue să declare aceasta în mod oficial. Casimir Perier începe prin a asigura că va spune tot adevărul și că n’are nimic de ascuns. Am aflat de la generalul Morcier că Dreyfus era bănuit de a fi vîndut niște documente, dar că acele documente nu erau importante. Mi-a spus apoi că s’a comunicat documentul „Cette canaille de D“, dar n’am înțeles că documentul a fost comunicat judecătorilor în camera de chibzuire fără a fi fost cunoscut de apărare, după cum s’a făcut. Cit despre secrete diplomatice necunoscute de alţii afară demine, declar că n’am nici o ştiinţă. Perier spune că la 24 Decembrie prinţul de Hohenlohe a telegrafiat lui Münster cerînd să se publice o desminţire cum că Dreyfus ar fi avut relaţii cu Germania. împăratul apela la, realitatea mea, zice Perier. Münster a venit la mine în ziua următoare şi cînd i-am spus că borderoul a fost găsit în ambasada germană a rămas uimit, pe urmă am pus împreună la cale desminţirea; ea trebuia să se dea „Agenţiei Havas“ şi ziarului „Figaro“. Despre Lebrun Renaud, Perier declară că acesta cînd l-a vizitat din ordinul superiorilor, nu i-a pomenit nimic despre mărturiarile ce le-ar fi făcut Dreyfus. Perier spune că a făcut observaţiuni lui Lebrun de ce a inspirat luî „Figaro“ articolul relativ la Dreyfus în ziua degradăreî, care articol însă cum se știe nu pomenea despre mărturisiri. Perier spune că nu e adevărat că a făcut promisiuni lui Dreyfus în schimbul angajamentului din partea că nu se va pomeni în cursul procesului locul unde a fost găsit borderoul. Waldeck-Rousseau și Reinach mi-au cerut la 1 Decembrie ca să nu tolerez ca procesul să se judece cu uşile închise; eu am răspuns că nu pot face această promisiune, deoarece onoarea funcţiei mele cere să nu se poată spune că am schimbat măcar un cuvînt cu un ofiţer acuzat de spionaj. _ (Aci auditorul aplaudă). Iar demisia mea din funcţia de preşedinte n’a fost cauzată din incidente cu Germania. Casimir Perier termină protestînd energic contra aserţiune! cuprinse în scrisorile lui Dreyfus că el, preşedintele, ar fi promis o intervenire din parte-I, şi cere a se face o cercetare din partea consiliului. Dreyfus fixează lung pe Casimir- Perier şi zice indignat: — Mă rog, mă rog, eu n’am scris niciodată aşa ceva; ideea mea a fost rǎu înţeleasă. Casimir Perier: Am citit aceasta în „L’Eclair“. Casimir Perier zise aceste cuvinte cu un ton foarte supărat. Dreyfus: Indignarea d-lui Perier e dreaptă, dar scrisorile sunt false. Generalul Mercier [Ministru de räzboiu in 1894, generalul Mercier a dispus darea in judecată a căpitanului Dreyfus. încrezător in declaraţiile unor ofiţeri şi ale unor agenţi secreţi interesaţi, generalul Mercier a fost captivat de dinşii într’atîta incit, văzind lipsa de probe materiale şi presimţind achitarea lui Dreyfus, a făcut să se comunice judecătorilor acestuia nişte acte fără ştirea apărărei, care ar fi dovedit falsitatea lor. Acest fapt — care a determinat condamnarea lui Dreyfus—a fost de mult cunoscut, dar n’a fost precizat şi confirmat de cit mai in urmă de către d. Casimir-Perier, fostul preşedinte al Republice! franceze. Camera a fost atunc’ sesizată de crima generalului Mercier şi s’a cerut de unii deputaţi autorizarea de a-i da in judecată. Camera şî-a aminat hotărîrea pină după cunoaşterea rezultatului procesului din Rennes. Acum generalul Mercier avea deci să-şi apere în primul rind pielea lui, să-şi stringâ şi să expună toate dovezile. De aceea toţi naţionaliştii şi antisemiţii îŞi-au pus întreaga lor speranţă în această depoziţie a generalului.] Ziua decisivă : Brăbuinirea acuzărei !Rennes, 31 Iulie (12 August) Cind preşedintele consiliului de rǎzboiu, colonelul Jouaust, ordonă introducerea martorului generalul Mercier, in sală se produse o mare mişcare. Toate privirile a sute de ziarişti, avocaţi, oameni politici, etc., care formează publicul din sala, se îndreptară spre acest om care de zece zile trîmbiţase prin toată presa că va aduce dovada decizivă a trădarei lui Dreyfus şi asigura că reosindirea acestuia va deveni inevitabilă. Cu paşi cam greoi, cu o ţinută marţială vădit silită, cu privirea serioasă, generalul Mercier se prezentă la bară înaintea preşedintelui, deflinindu-şi numele, pronumele, vîrsta şi profesiunea, după care jură ca va spune tot adevărul, va răspunde fără înconjur la tot ce va fi întrebat. * In acest moment încordarea atenţiunei generale este inimaginabilă. Rsspiraţia tuturor e suspendată, — pentru a putea izbucni în curînd în huiducli şi fluerătri mai puternice, mai zgomotoase. In adevăr depoziţia făcută de generalul Mercier este complecta zdrobire morală a acestui om, este confundarea lui în ruşine, este perderea lui pentru tot ceauna. In locul declaraţiilor senzaţionale şi a loviturilor promise, generalul Mercier produse poveşti şi şoapte răsuflate şi invocă drept dovadă principală falsul lui Henry. În public isbucneşte un rîs general, din multe părţi pornesc fluerături. Preşedintele restabileşte cu greu liniştea. Continuînd depoziţia lui strîns de aproape cu întrebări din partea preşedintelui şi a aparărei, generalul Mercier recunoaşte că In 1894 a comunicat in camera de chibzuire a consiliului de război şi acte contra lui Dreyfus, fără ştirea apărărei. Această declaraţie face inevitabilă urmărirea generalului Mercier. D. Perier a desminţit in mod formal şi chiar violent depoziţiile generalului. De asemenea şi Dreyfus, nemaiputîndu-se stăpîni, uită un moment poziţia în care se află şi, debordînd de indignare împotriva acuzărilor generalului Mercier pe baza unor acte dovedite ca falsuri, îl ameninţă cu mîna.❖ In public a domnit în tot acest timp o agitaţie enormă, generalul fu huiduit şi fluerat, aşa că el a trebuit să părăsească grabnic sala printr’o uşe laterală. Părerea generală este că această depoziţie este sdrobirea definitivă a adversarilor revizuirei cari au jucat şi pierdut cu generalul Mercier ultima lor cartă. Casimir-Perier, Mercier şi Dreyfus Reimes, 31 Iulie (12 August) Din declaraţiile d-luî Casimir-Perier înaintea consiliui de rǎzboiu [sunt de relevat două puncte importante, şi anume : s’a stabilit că actele dosarului secret au fost comunicate de către generalul Mercier judecătorilor fără știrea apărărei, apoi faptil că generalul Mercier, în ziua degradăreî lui Dreyfus, nu a pomenit niei un cuvînt despre pretinsele mărturisiri ce le ar a făcut Dreyfus către Lebrun- Renaud. Generalul Mercier susţinuse că a comunicat preşedintelui Casimir Perier chiar în acea zi mărturisirile lui Dreyfus. Mercier huiduit şi atacat Rennes, 31 Iulie (12 August) După ridicarea şedinţei Mercier a fost obiectul unor manifestaţiuni ostile din partea unei imense mulţimi. Poporul furios se îngrămădise la intrarea sale de audienţe şi începu să strige : Jos Mercier! Jos imbecilul! Unul din numeroşii reporteri ai ziarului parizian „Figaro“ anume Bourdon la apucat pe Mercier de haină strigîndu-i: — Asasinule ! Asasinule ! Poliţia a intervenit pentru a scăpa pe Mercier de furia mulţimei, iar Bourdon, condus la secţie, a fost îndată liberat. 1 Wollmann Confruntare Rennes 31 Iulie (12 August) Preşedintele Jonaust a ordonat, pentru Luni, o confruntare a lui Mercier cu Casimir Perier. Wollmann. Russeau a declarat că întreaga bandă de conspiratori va fi tradusă înaintea senatului constituit în înaltă curte, care va judeca pe conspiratori pentru crima de înaltă trădare. « Wollmann —Serviciul «Agenţiei române»— Rennes, 12 August. Procesul Dreyfus. Audiență publică. Dreyfus justifică descoperirea copiei borderoului, găsită în căptușeala hainei sale, in insula Ré. Ascultarea martorilor începe prin aceea a d-lui Delaroche-Vernet. Rennes, 31 Iulie Procesul Dreyfus. — Urmarea audiențe! de la 31 Iulie. D. Delarocha-Vernet declară că traducerea depeșei de la 2 Noembrie 1894 a fost foarte minuţioasă. Această traducere fiind cu totul ipotetică, au fost maî multe schiţe. D. Paleologue declară că s’a înmînat în mod oficial un singur text ministerului de rǎzboiu. D. Casimir-Perier depune : Voia spune întreg adevărul, fără nici o omisiune voluntară, fără rezervă. Nu ştiu nimic care nu trebuie spus, şi nu ştiu de cit ceea ce am maî spus. Depeşite .Mevernial“ —De la coresp. noştri particulari— Iaşi, 31 Iulie Astă noapte la orele 12 un foc puternic s’a declarat la fabrica de opinci a d-luî Simionovicî din str. Armeană. Ajutoarele sosind tîrziu și fiind insuficiente focul a distrus cu desăvîrșire toată fabrica. Focid a fost localizat aproape de ziuă. Pagubele se urcă la suma de 15.000 lei. Fabrica era asigurată la societatea „Dacia". Amănunte complecte prin poștă. Cloc. Adevérül Institutul de Coranişare „Foilopilian” Bucureşti, Calea Rahovei 60—66 Invăţămîntul Secondar şi Superior Examenele se trec la comisiunea numită în Institut iar certificatele coprinse şi al dl. Vil-a au valoarea celor de la Liceele Statului. CURSURI DE EDUCAŢIUNE Brei Constanţa Pontpilan licenţă în Şc. matematicî de la Paris (Sorbona) Cursurile primare şi liceale încep la 1 Septembrie. Dacă Onor. Minister dispune aplicarea noului program toate mijloacele au fost studiate pentru predarea în Institut a cursurilor de gradul I şi gradul II de profesori de la Liceele Statului. Se mai predă în Institut: 1) Preparaţiunî pentru conservatorul de musică de profesie de la Conservator şi profesoare diplomate de la Conservator. 2) Cursuri speciale de Pictură în ulei şi aquarele şi Sculptură» S) La cursurile de educaţiune se adaugă cursurile lb. francesă pregătitoire pentru examenele din Franţa (brevet inf. şi sup), făcute de profesori diplomaţi de guvernămîntul francez. 4) Lecţiuni Lb. Engleză, Germană, Italiană şi Greacă modernă. 5) Cursurile profesionale lengerie şi croitorie. Localul Şcoalei şi Internatul anume construit, înconjurat de parc, mărit şi înfrumuseţat prin construirea unei capele ortodoxe procură elevelor cu o viaţă o familie avantagiul unui studiu serios. Dr. LUCA Medic la spitalul Brîncovenesc Şef de clinică la facultate Rămîne pe timpul vere! în capitală, dă consult de boala interne și sifilitice, orele 1—3 și 6—7 p. m. 7, STiî.lSTA BEiViSTEHEI 7 5106 Sub Direcţiunea I Complotul monarchist Noul arestări la Paris Rennes 31 Iulie (12 August) Azi noapte şi azi dimineaţă s’au făcut în Paris noul arestări, cari continuă mereu, producînd cea mai mare senzaţie în toate clasele populaţiuneî. Pină acum au fost arestaţi Paul Dérouléde, preşedintele ligeî patrioţilor,—Georges Thiébaud, înfiinţătorul Bulangizmuluî şi publicist clerical, — Jules Guérin, preşedintele ligeî antisemitice din Paris şi amic intim al luî Drumont, — d. de Pressencourt, redactor la organul principal al clericalilor şi monarchiştilor «La Gazette de France». Judecătorul de instrucţie Faure a subscris o mulţime de alte mandate de arestare, cari se vor executa în cursul zilei şi la noapte. Guvernul posedă probe absolute despre existenţa şi organizaţia complotului, care avea de scop răsturnarea imediată a republicei, restaurarea monarchiei şi întronarea ducelui d’Orleans ca rege al Franţei. Mai mulţi generali par râu compromişi în acest complot, a cărui gravitate excepţională rezultă din scrisorile şi telegramele găsite la Dérouléde şi confiscate de justiţie. Wollmann Emoţiunea la Rennes Rennes 31 Iulie (12 August) Ştirea despre arestarea lui Derouléde şi a tovarăşilor săi a produs aci o viă impresie şi formează obiectul tuturor conversaţiilor. Agitaţia în oraş e mare. Wollmann înăbuşirea complotului antirepublican Rennes, 31 Iulie (12 August) Din Paris se telegrafiază că arestările iau proporţiuni mari. Printre arestaţi se află şi d. Andrés Buffet, reprezentantul ducelui d’Orleans pretendentul la tronul Franţei. Perchiziţiunile făcute la sediul Ligei patrioţilor au dovedit că ea a stat în relaţiune cu ducele d’Orleans. Numeroase acte compromiţătoare au fost confiscate la Ligă, întreaga presă republicană laudă energia guvernului. Primul-ministru W ad e ck ULITMFORA* Groaznicul incendiu de la Filaret Aseară pe la orele 10 și jumătate un incendiu a distrus fabrica de mobile şi oglinzi a d-luî Emil Săvuleanu din str. Gufitu-de-Argint No. 12. Lingă fabrică se află institutul meteorologic, fabrica d-lor Katz şi Wolf precum şi un rind de case ale d-nuluî Săvuleanu cari din fericire n’a ars. Focul se zice ar fi luat naştere de la maşina din topitorie unde se lăsase cărbuni aprinşi. A fost arestat mecanicul Alexandru Georgescu care s’a găsit beat prin curte bănuit a fi fost cauza. Pagubele se urcă la suma de peste 50.000 lei. Fabrica nu era asigurată decit pentru suma de 15.000 Iei. ___________ _______Sirep. I.r. M. Sigler De la facultafile din Paris şi Viena Fost medic de oraş, fost medic la spital S’a mutat provisoriu Ho. 14. Calea Călăraşilor. ISo. 14 Specialist în boale interne şi de femei Consult. de la 2—4. Pentru săraci gratis CURATA CHIMIC, REPARA NAfiME bărbăteşti B. AFTALION Str. Lipscani, 1 , (Palatul Dacia vechie) orice costum se curăță și se repară ca nou cu 5 lei 3297 Magazin de Mobile „wAmm“ din Calea Victoriei No. 30 vis-a-vis de Prefectura de poliţie Intrarea prin Pasagiul Vilapros stagiul I. Este bogat asortat cu tot felul de mobile pentru toate clasele societăței. Exposiţiune de Mobile de Fantesie, lucrate în fabricele din Italia, Germania şi Franţa. Mobile Tapisate cu preţuri de concurenţă. Condiţiunî foarte avantagioase Doctorul GEROTA Chirurg al Spitalelor civile (Spitalul Colţea) Dă consultaţiuni pentru boalele Chirurgicale şi genito-urinare de la ora 6—7 seara. Str. Siitu Măgureanu No. 45 (colţ cu Ştirbu Vodă. 5083 Mme CONSTÂND! Strada Polonă 420vis-a-vis degrăd. Icoana Dă consultaţiunî de la orele 9 dimineaţa şi pînă la orele 9 seara în ştiinţele de cartomancie şi chiromancie. Consultaţiunî se fac în limba franceză şi în cea germană. fiQflOROL B0GDAN J^ou remediu anliblenoragic Superior tuturor preparatelor cu-1 ' noscute piuă acum și recomandat det somităţi medicale , are avantajul a I nu deranja stoma ul. Fie care cutie’ , cn instrucţia necesară şi semnătura ( ) proprie, se vinde la Droguerale şi farmaciile principale, Cutia S Lei:* * 1 ) Contra ramburs se trimite orî undei , de la » Farmacia T.-Severin CITI® | Pagina IV, 5081 PROPRIETARI jomnilQP ARcH|TEcT| [CONSTRUCTORI CUMPAHATI VARL&M Ipsos, Lespezi de Ipsos si Xylobila DIN RENUMITELE si UNICELE FABRICI VICTOR SOCEG Cîmpulung succes.: F. LAUTERS Cele mai bune produse din Ţară pentru construcţiuni Rog adresaţi comenzile d-lor Schneider & Grünenfeld ir str. Sft. Vineri No. 12, Bucureşti sau direct la Ghfiptclang. TE'XKE’O* LICEUL CIAS'G şi RiAti Ii A P R I C O M A N 37, Sirad ; Ştirbey-Voda, 37 . — BUCUREŞTI Cursuri primare şi liceale complecte secţia reală ş clasică in conformitate cu noua lege , preparaţiunî pentru şcoala militară şi comercială. Institutul şi-a cîştigat cea maî frumoasă reputaţiune în privinţa educaţiunel şi instrucţiune!. întreţinerea nu lasă nimic de dorit din toate punctele de vedere Resultatul examenului a fost şi anul acesta ca şi anii trecuţi dintre cele mai frumoase. Localul igienic şi încăpător, poziţie sănătoasă in centrul oraşului între grădini întinse şi în apropierea liceelor Sf. Sava şi Lazăr. Conforus, art. 118 ,5iîs reg, elevii pot prepara 3 clase într ’un singur an. Musicei şi limbelor moderne se dă o deosebită atenţie. Elevii au ajuns în musica instrumentală la o aşa perfecţie încît au format o orchestră a lor cu care au dat mai multe concerte pentru cantinele şcolare. Se primesc elevi interni semi-internî și externi. înscrierile încep la 10 August. Prospectele se trimit gratis la cerere. Director și proprietarul Institutului. Dr. G. COMAN, 4082 NOUL INSTITUT de BÂETI 101 — Calea Plevnei — 104 — SUCUREȘTI — Directori: I. CUNIU și C. POPA Profesori la liceul „Lazăr“ Primeşte elevi interni, scişşi interni şi externi, avind cursuri primareşi liceale complecte, in conformitate cu noua lege. Continuînd a funcţiona cu acelaşi corp didactic — afară de mici modificări făcute în interesul şcoalei— recrutat din cei mai distinşi profesori, institutul nostru se va sili a-şi păstra reputaţiunea cîştigată şi destul de favorabil apreciată de Onor public şi de autoritatea şcolară superioară atît ca instrucţia şi educaţie, cît şi în ceea ce priveşte higiena localului, care nu lasă nimic de dorit. Certificatele liberate au aceaşi valoare ca şi cele ale şcoalelor publice. In anul acesta din 16 elevi de cl. VII-a 13 s’au promovat, raminind numai 3 corigenţi la câte o singură materie. Conform, art. 118 din regulementul în vigoare elevii pot să prepare două clase într'un singur an. Informaţiunî se trimit la cerere. We Aresidsit MOARA CU ABURI D2H GAESC Instalată după ultimele inovaţiuni sistem semi automat, producţiune 2 jum. vagoane în 24 ore avind anexaată şi o moară de mălai cu 4 perechi pietre situată într’un centru important de cereale Condiţiune avantagiossa Pentru informaţiunî şi detalii a se adresa Erezii I. Sabo în GăescI 5101 Doctor Staioilfiicn MEDIC AL CAPITALEI Fost intern la spitalul de copii 5 ani. Special pentru copil Counsicatiunî seara 6 — 7. ste. Ştirbei Vodă ăV 510* MARELE