Adevěrul, ianuarie 1900 (Anul 13, nr. 3751-3775)
1900-01-05 / nr. 3751
că a lui Clitici .- fost inch ! că , încă, voe a corespunde cu nimeni decit cu familia lor şi obligaţi să vorbească cu ea numai ungureşte ! Guvernul unguresc urmărea divizia între fraţi pe o chestie mirşavă. Dar n’a reuşit. In adevăr, in luna trecută procesul fondului s’a judecat la Alba- Iulia, şi chiar experţii guvernului au găsit că nu există o culpă. Acuzaţii au fost achitaţi. Procurorul, văzînd că nu e nimic de făcut, s’a mulţumit să insulte memoria marelui erou, numind pe Iancu «căpitenie de bandiţi».* Sub această insultă întreg neamul rominesc a tresăltat de minte şi de indignare. Pină şi o loae maghiară A Het a recunoscut că şiRomânii au toată dreptatea să se revolte pentru insulta adusă lui Iancu, care incontestabil a fost un bărbat politic ideal». Presa de peste munţi, studenţimea din Cluj, din Graz, din Münich, din Viena, din Cernăuţi, din Bucureşti, au început o serie de protestări violente. Printre rominî e o vie mişcare. Moţii vor să manifesteze pentru ca, în calitate de urmaşi ai eroicei armate a lui Iancu, să capete satisfacţie. Guvernul unguresc, prin mişeliile lui, a redat mişcăreî naţionale o noua şi puternică viaţă. Ultima manoperă pe care o încearcă ungurii e să teponegrească memoria lui Iancu la congresul studenţesc internaţional ce se va ţine anul acesta la Paris. Dar şi acest plan le va fi dejucat. * Asupra luptei întreprinse pentru onoarea neamului, credem că e bine să cităm următorul pasaj din scrisoarea corespondentului nostru: «In afară de simpatiile fireşti şi de concursul moral pe care î l cerem de la fraţii din regat, suntem convinşi că ei ne aprobă şi cererea de a se respecta de ambele părţi în chestiile interioare principiul neintervenţiunei. Acesteatrebue constatate deopotrivă pentru prezent şi viitor. Cei ce alimentează aci curentul popular naţional la noi, au erijat drept directivă supremă : «Transilvania iară da se». Şi aceasta fiindcă totd’auna pe vremea marilor patrioţi rominî Kogălniceanu, Bratierii Catargiu şi Iepureşti numai din Transilvania şi prin Transilvania s’a făcut la noi politica naţională militantă. « Pentru un singur moment fatal a ajutat conducerea efect vă a politicei şi aci să se lobire n afloat transilvăi jertfit toate liniştea copiilor lor». Ad TATE St golful ă a golfului •e permite renunicarea cu a Portugaliei, t, sa fie foarte iere. Publicul dacă neu- i destule gador ajutoare lful Delagoa, ionărimea din neîncredere. I guvernului iţea şi eneraa, de a’şi in•e neutră în britanic să nu e plinge. •tugez a decă guvernul nu e greutatea iţilor ce’i i ilare au incetstrucţiile cele că nici trupe , n’iai voie să agez şi ca să poatâ fi contabilă impuţi iterei. Minisigura că ast observateare incree află în caiicia Mozamvre-un func,oria, atunci energice mării. Guvernul 3 demonstradeplină vie şi relafite sint cît se altminteri au CAUŢI si REVISTE Pentru memoria lui Avram Iancu, de d-rul Amos Frîncu. O broşură în 8 de 53 de pagini. Sibiu, tip. Societăţei pe acţiuni. Această broşură cuprinde apelul dat către ministrul de interne al Ungariei, Desider Perczel, prin d-rul Amos Frîncu, în cauza fondului pentru monumentul lui Avram Iancu. Gazeta juridică. Anul II, n-rul 1, 1 Ianuarie 1900. Albina. Anul IlI-lea, n-rul 14, 3 Ianuarie 1900. Revista literară. Anul XX-lea, n-rul 35, 20 Decembrie 1899. Calendarul muncitorilor pe anul 1900. Revista armatei. Anul XVIII-Ies, n-rul 12, Decembrie 1899. A eşit de sub tipar şi se află de vînzare la librăria Socec Codicele Penal adnotat cu jurisprudenţa romina de d. N. M. Sotir, inteligentul judecător de la Drăgăşanî. Preţul unui exemplar 4 lei. fi®l interi O doamnă, venind din străinătate, ni se plinge că, dueîndu-se zilele trecute la spitalul Filantropia să vadă o rudă bolnavă, a nimerit din greşală în secţiunea d lui d-l Kiriak în loc de aceea a d-luî d-l Nanu. Acolo această d-nă a fost foarte grav insultată de către supraveghetoarea d-na Turbure fără nici un motiv. Această d-nă nu este din Romînia, aşa că a rămas scandalizată de chipul cum a fost batjocorită şi de lipsa de politeţă a întregului personal, deoarece a trebuit să umble aproape o jumătate de ceas ca să găsească pe cineva să-i arate secţia d-rului Nanu. Epitropia spitalelor civile şi d. d-l Kiriak, pe care-i cunoaştem ca om energic, sunt datori a lua act de această plingere. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Omul Et la lune ml a dit: Jeune fille qui portes (sous ta ceinture Ton petit coeur, Dis-moi si la terre est douce. Et fai repondu a la lune: Retourne au del. La terre est froide. Et Ies hommes y pleurent toujov’S. O linişte adîncă şi tristă a adormit oraşul de pare mort Acoperişurile luminate de palida lumină a lunei sînt fantastic de strălucitoare în albeaţa lor, iar stelele între ele aşa de blinde licăresc în văzduhul albastru. Privesc.... privem fără să-mi dau socoteala ce privesc şi ce gîndesc. Obosită, nu mă mai întreb de ce atîtea frămlntări în unele suflete delicate, frămîntări cari au o satisfacţie şi cari totuşi nu se împlinesc niciodată. De ce atîtea visuri, porniri şi goană fără căpătmni după frumuseţea morală, cînd această frumuseţe aleasă e atît de netemeinică şi pripăşită doar în imaginaţia noastră prin fluviile copilăriei. Poate însă—cine ştie—inteligenţa unora stabileşte predominarea spiritului asupra inimeî, aşa că orice surprindere a voinţei, orice slăbiciune a energiei nu sînt, decît motive, de studiu pretexte de analiză, nu ne mai putem păstra respectul de noi înşine, poate... îi atît de vast sufletul omenesc ! Şi de sigur părerea multora, cum că omului nu i se cuvine decît nesocotinţă şi dispreţ, e nedreptăţită, căci pe cine putem cunoaşte mai bine ca pe noi înşine? Eu plîng şi iubesc făptura umană ! Căci atîtea suferinţe o sfîşie, atîtea lipsuri îndură, atîtea tentaţiuni o fac să şovăiască, atîtea pasiuni o rătăcesc şi o tîrăsc acolo—unde numai viaţa fiecăruia e în stare a da lămuriri. Dar liniştea e şi mai adîncă, oraşul pare mort, iar acoperişurile albe luminate de lună strălucesc fantastic. Et la lune me miile d’avoir yardé sous (ma ceinture Mon petit coeur. Căci am răms aceeaşi—ca o biată pasăre gonită de furtuni şi care nicăiri nu-şi găseşte adăpost. Ce blinde licăresc stelele în văzduhul albastru ! Ridica Poşta lui Chifibaşi.— „O nenorocită. Citește rubrica„ Plîngerî“. Neavînd adresa, am putut pune numai atît. muitar de aci, o serata dansanta, la care a luat parte tot ce Slatina are mai distins. O a petrecut pînă tîrziu naptea, cînd toți plecară cu cea mai frumoasă impresie-Am putut remarca pe d-nii : colonel Geon, colonel Sendrea, maior Tertrat, maior Velicu, căpitan Christescu, căp. Nedemnit- căpitan Niculescu, căpitan’ Ciulei căpitan Măcărescu, Buciuneanu, căpitan Iruncu, locotenent Pirioi, locotenent Bascoveanu, locotenent Staniom, sublocotenent Tanăsescu, etc.; apoi pe d-nele : Andrea, Ionesco, Mavrodin, Pomponiu, Teohari, IVBudișteanu, Donefschi, Leonă Nicolescu, Măcărescu, Pirici, Băscoveanu. Frumosul buchet de domnişoare era compus din drăguţele şi gentilele d-soare: Manoara Mavrodin, Didina Mavrodin, Zoe Oroveanui, Zoe Ciulei, Oroveanu A., Laura Ciulei, Staicovici, Şendrea, J mea, Constantine,nu, surorile Preţ, una etc.; în sfîrşit privnte neobosiţii dansate am putut observa pe d-nii: d-l Aurel Mţulescu G. N. Dafin, sub-locotenent I Mavrodin, sub-locotenent Beredeiu, Peti Saint-Andrei, sub-locotenent Theodoresei sub-locotenent Milcoveanui, sub-locotenen Auaru Titi Milcoveanu, Bucică, Badesci Leon, Mihalcea, Sinaiu, etc. — O dansitoare. CALAFAT BALUL MUZICEI. — In micul, dar cienetul nostru orășel, pe timpul călduroasi veri, singura distracție ne-o oferă muzic regimentului, care cîntă arii plăcute î grădina publică. Intr’adevăr, nicî o distracţie nu e mai plăcută şi mai frumoasă ci cit muzica; o deci o fericire pentru nc ca o avem. Pentru a se spori fondurile, cari întreţin această muzică, fără care am fi lipsiţi de once distracţie, iar Calafatul ar pârea cu totul amorţit, şi anul acesta, ca şi’n ceî- alţi ani, s’a dat un bal, în seara zilei de 48 Decembrie, în salonul Loyd, care actualmente este salonul cercului militar de aci. Lala, luminată a giorne, era frumos împodobită cu brad și ghirlande de iederă. Pe peretele din fund erau simetric așezate diferite arme în felurite figuri. La orele 9 muzica, în al cărei beneficiu era dat banul sub conducerea d-lu căpitan figaro, după ce a cîntat marșul, a deschis dansul cu un admirabil vals. Perechile de tineri dansatori, cari atîta așteptau, s’au aruncat alunei într’un v’rtej nebun, dans noi mere». Dansul s’a continuat cu quadrille polca, raise, espagne, apoi valse, quadrille, polca-mazurka, lancier şi s’a terminat cu potillon în timpul căruia s’au împărţit frumoase surprize. Balul s’a terminat la orele 6, cînd se lumina de zis dueînd, fie-care cu sine inimoase amintiri. Printre domnişoarele care formau drăguţul buchet care contrasta izbitor cu ornamentul salonului, am remarci ,pe d-şoara Ana Ştefănescu, d-şoara Elise Ietovici, d-şoara M. Popescu, d-şoare e Vngria şi Elena I Ştefanesu d şoara Zdinoa d-şoara Unanu, d-şoara Gânescu, d-şoarba badovschi, d-şoara Alexiu, d-soarele I. Iopecu, Faranga, Capon, Nasim, Levy,, etc. Printre doamnele cari formau al doila buchet, am remarcat pe: doamna Alexandrina V. Popescu, d-na colonel Sorescu d-na lt-colonel Urianu, doamna Bascu, d-ra Drinceanu, d-nele maior Căplescu şi maior Racoviţă, d-na căpitan Braescu, d-na Alex. Staicovici, d-na căpitan Lrimbeatiu, d-na Anton, d-na căpitan Filimon, d-na Ghergulescu, d-na mot. Fiorescu, doamnele M. popsen, Roman, V. Petrovici, Draopulos, locot. Tăutu Ltepano, căpitan Marinoiu, Badea, Marango, Fararga, Ştefano, etc. ’ AL ră de domnii pe ale căror doamne le-am aratat mai sus, am mai remarcat pe «i ni 'nw ifir^nl priiItarulor;!Sului nostru ?, ptPrtat de D? J’ d I consul otoman, d-1 L. Ştefanescu, tinerii studenţi Ion şi Emil Marian, Alex. Calafateanu şi C-tin Popescu, D Ştefănescu, I. Mladenovici, fraţii Lancuilescu, I. lonescu, I. Mialinescu, Nisim, Levy, Capon, Russo, d-i căpitan Popescu, locotenenţii: Roşianu, Constantinescu, Iroceanu, Babiin, Milcu şi Firţulescu, Dem. Vasilescu-Mitu, etc.—Cons grip. BAGAU SERATĂ DANSANTĂ. Duminică 26Decembre a avut loc în saloanele palatului administrativ din localitate o frumoasă serata dansanta la care s’a petrecut şi jucat pia la orele 4 dimineaţă. A luat parte lumea obicinuită la aceste serate, căci trebue să se ştie că asemenea petrecere au locmai în fiecare săptămlnă la palatul administrativ. Astfel, dintre domnişoare au fost d-rele Kemingher Zussu, Nini și Ecaterina, d-ra Poltzer, d-ra Cancicoff, d-ra Boteanu, a-rele Anastasiu, d-ra Aritonovici, etcPrintre doamne am observat pe d-nele Bazdugan, Silişteanu, Gheorghiu, maior Polizer, Cancicoff, Polzer. In sfîrşit, dintre domni au fost dnul căpitan Polzer, căpitan Anastasiu, Racovits, sub-locotenent Cancicoff, locot. Pănoeseu, gentinul sub locotenent Assaki care a fermecat salonul prin eleganţa dansului şi a ţinutei, sub-lt. Vasiliu din roşiori, sub-lt Bottez, Şandrn, Buzdugan, colonel Baronescu, lt-col. Mihăescu, maior Poltzer deputat Cancicoff, Buzdugan, Remeriţă, Sachelane, lt. Silişteanu etc. — Bac. IAŞI PUNGAŞII DIN TRENURI. Poliţia locală în urma unor minuţioase cercetări a reuşit să descopere banda de pungaşi cari făptuiau numeroase furturi în tren. Sunt foarte interesante mijloacele de cari se serviau a eşti pungaşi în operaţiunile lor. Iată în adevăr cum au procedat cu nenorocitul Avram Lupu din Podul Iloaei, căruia i-au furat 1450 de lei, unde cu mare greutate a putut fi deşteptat din slunimi în care’l făcuse să cază narcotica. Alt mol de a pungaşi. Aceşti pungaşi aveau cu ei nişte piele neagră ; cînd furau vre-o geantă din vagon, o invenau cu acea pieli şi astfel ei treceau cu geanta furată chiar pe lingă păgubaş fără ca acesta să băiuiască măcar. Banda se alcătueşte din cinei indivizi. Unui dintre dînşii, Elias Marcu, are o avere de peste 30.000 de lei. Aceşti pungaşi au mai mult de 20 de ani condamnaţiunî pentu operaţiuni de soiul de mai sus. Instricţia în privinţa lor continuă. S’a confimat deja şi mandatul de depunerea lor. — Cloe. nrwPmf5?ijnîUÎTR mile acestea pe la ia să bagi mina ■tă la mină tot şi în stingă. La uî în primire, în îţi deschid uşa pliment pînă la pe buze, cu glas n: dai bacşiş? In acea moţii de in sala paşilor mi te întimpină — — _ . i Şi cu dreapta la ursieră. Cu un salut milităresc îţi spun şi ei: — La mulţi ani! Şi trebue să te execuţi. Aminteri e in stare să nu te slăbească toată ziua. Te urmărd de pas cu pas, iţi ese înainte cînd aici nu te vei gîndi şi iţi va repeta pentru a zecea, a doua zecea, a cincî-zeca oară : — La nulţî ani! Ga să ai linişte, dai şi scapi. De mult ori insă după ce î-aî dat odată, îţi vse din nou înainte zece paşi mai încolo şi fără nici o ruşine iţi strigă: — La mulţi ani! — Da bine nu’ţi dăduiu acum ? — Nu, si trăiţi! A fost altu ! iţi răspunde zîmiind, de’ţi vine să’l clipeşti. Dar de vei voi să intri la arhive, la grefe, in sălile de şedinţe ? Cite cinci, cite zece ir.şî, ca turma, se aţin pe la uşă. Iţi sară cutia de tinichea strigindul-ţi: —•' La mulţi ani, conaşule, la mulţi ani! ScoU ciţi-va gologani, ori o băncuţă de cineî-zeci de bani. Imediat frunţile se posomorise şi te privesc nişte ochi rai. Ce, numai atita ? Şi n’aî aplicat să dai unora, că alţii ies înainte, alţii iţi sună cutii ori îţi întind mina şi îţi spun pe toate glasurile: — La mulţi* ani ! La mulţi ani! La mulţi ani! Ca să scapi, după ce ţi-ai deşertat pungat iţi laşi treburile neisprăvite şi fugi de Ti silvie picioarele, să fii cit mai departe *de" templul justiției, transformat pentru ocazie intr’un templu al cerșetoriei. Dia cind a cind tot mai iniuiLi capul, căci to* iți pare auzind in urmă : T , . * - * T _____11«_____« I — Lîj miltî ani La mulți ani! Condeia. . se grămă EVERUL“ 31 1DUTANZAȚIE dică și făcu iază pe cel nicul a pofost răzbuunecase din a sa luase era vădit trebue si prezent... guvernul portugez ar renunța de bună voe la Laurenso Marquez sail la calea ferată Delagoa. O necesitate strictă pentru aceasta există cu atit mai puţin cu cit sentinţa tribunalului de arbitri in privinţa afacerei liniei ferate de la Delagoa, afacere in care Portugalia are şanse de a se vedea obligată la mari sacrificii băneşti, nu se va pronunţa aşa curind, ci din contra mai poate intîrzia un an sau şi mai mult, nu te obosesc. — Dar de cel l’alt nn mi-ai vorbit. — De cine ? — De fiul meu. — A ! da, zise dînsul, devenind și mai întunecat încă. Și adaogă cu un aer indiferent: — Merge bine. — II voi vedea ? — Da. — Mi’l vei aduce ? — Da, da. Dînsul eși. înăbușea. N’ar mai fi putut să se stăpînească mult timp. Și cînd fu în cabinetul său, a cărui uşe o închise întoreînd cheia de două ori, se lăsă să cază pe o canapea strigînd: — Fiul său, fiul său ! Fiul bandi till pi 'fini primo! I \Tn mî-ţi trrvt*Rif îşi reluă obişnuinţele de viaţa singuratică. Ştia de la medic, de la slugi, că-şi recăpăta puterile, dar se temea de o nouă întrevedere, o întrevedere în care nu-i va vorbi iarăşi decît de fiul ei. După ce fusese gelos de tată, era gelos de copil, acum, şi zilele lui rămîneau posomorite şi întunecate ca şi mai înainte. Moartea criminalului nu fusese pentru dînsul de nici un folos, căci nu pusese capăt chinurilor de care dînsul suferea. Tot-d’auna gîndul, imaginea acestui copil, va fi între dînşii, acum, şi cînd mama va afla că nu poate să-i fie înapoiat, nu va fi numai indiferenţa, r. iniriTwabll Q ornav.ă flp.n VA. relui casa blestemată, încît să nu mai rămîe o piatră şi să se semene cenuşe sau sare pe acel loc ce ocupa, pentru ca să nu maî răsară da atunci înainte nici o verdeaţă, nici o floare. Contesa văzîndu’l redevenit fioros ca altă-dată, își zicea : — Nu a uitat...El nu va uita niciodată. Şi dînsa se jinsemna. Ar fi vrut dă ’1 vază cu toate acestea, pe’itru a-î vorbi de fiul ei, pentru ca să știe de la dînsul unde se afM, și i-ar fi propus să-i înapoeze libertatea spre a se duce să trăească singură lîngă copilul său. Acesta era un vis al săli, visul ei de mamă. Ea nici nu bănuia că era din nou iubită și dorită. Era eșita dintr’o familie în care nobleţă sentimentelor egala nobleţă naştere. Dusă foarte de tînără la Constantinopole, fusese unită de către ai săi, cînd de abia avea vîrsta judecăţeî, cu acel paşă respingător şi apoplectic, care nu putuse să fie pentru dînsa decît un soţ onorific, care-i purta pică pentru neputinţa luî, şi din mîinile căruia contele de Forzon o zmulsese în împrejurări aşa de dramatice şi aşa de romantice. Contesa nu perduse amintirea devotamentului de care cîăduse dovadă acela care avea să-î fie bărbat, şi recunoştinţa pe care i-o păstra era întotd’auna vie în inima eî; dar amorul, val! se ducese în timpul ceasurilor teribile pe cari le petrecuse seipe. lin instinct această întîlnire, de ale ei în locul contelui rănit, este.Trei izbucniri și consecințe le era cursa hidoasă, crima infamă, pe care mamă, j aflase. Contesa, slabă încă, era servită Povestise lui Calixt toate astea, camera ei, și nu se scobora Ia Dînsul nu-i acordase nici-o ere rele de masă, în sala de mîncare. dinţa sau cel puţin nu păruse că La ceasurile în cari era singură, crede, pentru că continua să fugi cînd contele s’ar fi putut urca la ea ea_ contele era plecat. Căutase cu el pe mizerabilul cal Cînd se înapoia, dînsa dormea, o dezonorase, în timp de zile şi.Dimineaţa el părăsea castelul înainte luni, prin cîmpii şi drumuri, nedesă ca să se fi deşteptat, scurajată, neobosită. Cu toate acestea contesa vrea să Şi, cum nu îl descoperea, contele de ce^ se făcuse cu fiul ei. Ardea gîndise că ea făcuse dinadins să fie dorinţă să’l vază, să’l îmbrăţiîl vază sau că zărindu-l nu voiaeze, să-i spue, poate că pentru că : Şi într’o seară simţindu-se mai iubea. n putere nu se culcă; aşteptă în-Să iubească pe acel monstru poarcerea contelui, care nu’l cunoștea în acel moraeni Acesta își agăța în cuerul din sa~x 41^ moarelj manfariji nlino A* r-I pe gîn Litere-Arte-Şfiinte O expoziţie generală a operilor tuturor maiştri lo flamanzi este pe cale de organizare 1. Bruxelles. Această expoziţie se va deschide şi va rămîne deschisă pînă în luna Septembrie. Ea va cuprinde maii mult de două auto de pînze puse la dispoziţie de către ospicii, mănăstiri, bisercî şi muzeie ale diferitelor provin.dl ldge. — Henry Coxwoll, unul din cei maî vestiţi alermanţî ai Angliei, a murit. — Profesorul Fesenden şi azistentul sau profesorul Kinter de la „Western University“ din Pensylvania au prevetat un aparat b telegrafie fără sîrmă despre care spun că are o senzibilitate de două mii dejorî mai puternică de cit acela al lui Ilarconi care nu poate să transmită feegrame aeriene de cit pînă la o distanță mijlocie de nouâ-zecî mile. Teatre şi petrecere Azi Marţ 4 Ianuarie 1900 se va reprezema la Teatrul Naţional Sinziana şi Pepelea. Joi 6 Ianuarie ziua se va juca Curcanii, seara Qincana şi Pepelea. Vineri 7 Ianuarie ziua Lipitorile satelor Duminici 9 Ianuarie ziua Ocolul pămîntului Jean Sinziana şi Pepelea. Marţi 1 Ianuarie va avea loc la Teatrul Naţional prima reprezentaţie a piesei Trei Pălări de damă.Diseară va avea loc în sala Dacia un mare bal deschis dat de un comitet special de domnişoare şi domni pentru ajutorarea unei văduve cu ş se copii. Diferite surprize sunt rezervate publicului. Mica de dimineaţă iBTORMATrian IBsileni atmosferic Buc. Luni 13 Ianuarie st. n.. 13 ore ziua Înălţimea barometrică la 0,757.0 .'emperatura aierului: —2.8 Viatul: slab la Vest. Starea cerului: acoperit. 'emperatura max. de ieri: —5° 'emperatura minimă de astăzi: — 6° ' emper. a variat la noi între -j- 1° şi —14°. Zăpada a căzut în cantităţî considerabile petutindenea în ţară. Ea continuă a cădea şi azi în mai multe localităţi din Muntenia. Timperatura s’a ridicat înMoldova şi în părţile muntoase cu 4—,5 grade în mijlociu- Brometrul a scăzut în mijlociu cu 5 mm. în Moldova, iar în restul ţarei cu 2 mm. Apoie Dunărei s’au revărsat, la Corabia iai d'nd cheiul mic, iar la Turnul-M,purele a inundat şi o parte din marginea oraşului. Criza care se manifestă la noi cu atîta putere anul acesta pare că e şi mai teribilă în Bulgaria. Şi acolo ,guvernul a recurs la noul impozite, între cari şi taxa asupra lefurilor şi pensiilor funcţionarilor şi militarilor, can s’au pus şi la noi, cu următoarele deosebiri însă. In Bulgaria s’a pus taxa pînă şi pe lefurile jandarmilor şi uşierilor, toate lefurile şi pensiile începînd de la orî-ce sumă au fost lovite de noul impozit, care merge progresiv, în raport cu mărimea lejei și a pensiei, începînd de la cinci la sută și mergînd pînă la treizeci la sută. Ca să dăm un exemplu: Un colonel care are înscrisă în budget leafa lunară de 800 lei primește, după noi, impozit numai vreo 400 lei în mină. Lefurile şi pensiile de cîte 120 de lei lunar plătesc acum în Bulgaria 2() la sută, adică se reduc la 95 de lei. Şi nici cel puţin lefurile şi pensiile astfel reduse nu se plătesc retrxdat. In consiliile de miniştri cari se vor ţine joi şi Sîmbătă se va discuta asupra legilor cari trebuesc supuse imediat votărei corpurilor legiuitoare. Guvernul a luat hotărîrea ca budgetele să nu le supună discuţiunei Camerei de cît la sfirşitul sesiune!. Această hotărâre s’a luat din calcul politic şi pentru a se face o presiune asupra regelui dandu-i-se a înţelege că numai acestui guvern Camera ii va acorda budgetele. Poetul Radu D. Rosetti a fost decorat cu «Bene-Merenti» clasa l-a. Iată un Bene-Merenti bine meritat. In urma unui examen de liberă practică, depus înaintea facultăţei de medicină din Bucureşti, d. dr N. Minculescu a fost autorizat a practica medicina în ţară. Astăzi la orele 3 după aminzi va avea loc o şedinţă intimă a medicilor de la serviciul sanitar comunal. In curind se vor face însemnate schimbări in personalul serviciului sanitar al Capitalei. MO•S**®'-’ D. Barbu Delavrancea, primarul Căpitalei, a lansat un ordin circular către toate şcolile şi instituţiunile comunale, prin cari le autoriza a cumpăra lemne pentru foc din comerţ în contul primăriei, deoarece cele aflate in depozit s’au ispr’ăvit. Numirea d-lui Neniţescu ca director la Banca Naţională este bine văzută prin cercurile financiare, deoarece d-sa s’a ocupat cu chestiunile financiare şi piaţa speră că în grelele momente prin care trece ţara, d-sa va fi un factor util primului nostru institut de credit. In seara anului nou clubul muncitorilor a dat un bal in sala Băilor Eforiei la care multă lume a ţinut să asiste şi care a ţinut pînă la ora 5 dimineaţa." Pe la orele 12 noapte a avut loc o reprezentaţie scenică. Ciţiva muncitori, îmbrăcaţi în costume de marinari, au jucat «Dansul mateloţilor», care a fost bisat; apoi d. Gh. Ţăranu a rostit un monolog sugestiv: «Puşcăriaşul». Mai tirziu s’a reprezentat un superb tablou vivant: «Zeiţa mancei», avînd la picioarele ei uniţi toţi proletarii, simbolizaţi prin două femei şi doi muncitori : unul de oraş şi unul de ţară. La 15 ianuarie 1900 va apare, în Capitală, Revista universitară pentru cursuri şi conferinţe, în care se vor publica cursuri de psihologie, estetică, pedagogie, istorie, istoria filozofiei, istoria literaturilor, etc. Cu începere de la 1 ianuarie 1900 Capitala a fost împărţită in zece secţii medicale pentru consultaţii gratuite, cu următorii doctori: secţia I, d. d-r Dimitriade ; secţia II, d. d-r Patraşcu secţia III, d. d-r Miron ; secţia IV, d. d-r Orleanu ; secţia V, d. d-r Stamatiu ; secţia VI, d. d-r Luca ; secţia VII d. d-r Tine ; secţia VIII, d. d-r Atanasiu ; IX, d. d-r Staiculescu ; secţia X d. d-r Vamali. De la 1 Ianuarie şi pină azi s’au semnalat 18 cazuri de influenţă in Capitală. «Nouvelle collection Illustrée» a cărei listă comprectă o dăm în pagina a patra a numărului de faţă, cuprinde scrieri din cele maî variate şi mai interesante. Atragem asupră’î atenţanea cititorilor noştri ţi" ‘ vandul poliţienesc Dina Apostolescu-Isaegiu din strada Griviţa 46, în seara zilei de Sf. Ştefan —27 Decembrie—pe la orele 9 jumătate, s’a trezit cu cineva care bate in uşa din faţă. A trimes servitoarea să intrerbecino’i. Sint Marţian, i-a răspuns un domn care voia cu ori şi ce preţ să intre in lăuntru. Servitoarea s’a opus, domnul a inzistat, doamna Apostolescu a început să strige. Gardistul insă nu s’a arătat de cit după o jumătate ce oră. Exasperată și vazînd că s’a stris lume in curte, d-na Apostolescu a îndrăznit să deschidă uşa care avea pictoriul forţat de individ şi să întrebe pe acest musafir supărător ce este ţi ce vrea . Drept răspuns a înjurat-o şi a imbrincit-o în zăpadă. * In sfîrşit după ţipetele vecinilor a venit şi gardistul, care n’a voit să ducă la secţie pe acest individ, deoarece, zicea el, este om periculos. Individul gonit de mulţime a luat-o apoi la goana şi s’a refugiat intr’o circiumă, iar gardistul l’a lăsat in pace. * A doua zi ,d-na Apostolescu s’a dus şi a reclamat prefectului Algiu, care a promis că va cerceta cazul şi va pedepsi pe gardist. Totuşi n’a făcut nimic pină acum , gardistul a rămas la locul lui iar de la poliţie n’a venit nimeni Acestea toate s’au petrecut aproape in centrul Capitalei şi poliţia nu a făcut nimi pentru a linişti pe cetăţenii alarmaţi de atîta neglijenţă. Ce s’ar fi intîmplfat dacă lucrul se petrecea la marginea Bucureștilor ? expucarii. A apărut MmmoM adevărutm fie !©€&©, Prețul 1 Leu Ade venni! Situaţia la Galaţi Boi oameni rari La Galaţi situaţia se inrăeşte din ce ce mai mult. Neînţelegerile dintre rezentanţii administraţiei locale şi prezentenţii partidului conservator în lament devin tot mai mari. Nemulnirile în partid cresc mereu, prefectul Moruzzi a fost in cele din urmă abandonat chiar de d. Victor Maeri; astăzi singurii cari îl mai susţin sunt: d-nii senator I. Pleşniţă şi deputat Virgil Arion, adică cel mai cu puţină influenţă in cercurile locale hotărâtoare. Văzind puţinul sprijin ce au în localitate şi având conştiinţă de slăbiciunea lor, atît primarul Aslan cît şi prefectul Moruzzi aiî început o campanie pentru a se pune bine cu centrul şi a-şî crea din această parte un piedestal pentru satisfacerea ambiţiilor lor personale in viitor. Campania aceasta au început-o pe două caî: pe de o parte se introduc la miniştri, îi linguşesc, ie ling talgerele, ponegresc pe vechii şi devotaţii nembri ai partidului şi se silesc a pătrunde ei în sufletul conducătorilor de la centru ai partidului conservator ,iar pe de altă parte, cumpârînd cu banii judeţului şi ai comunei pe lichelele gazetelor guvernamentale, işî fac reclamă prin ziare in jurul unor fapte cari sau nu exista de loc, sau sunt departe de a avea proporţiile ce li se dau de scribii plătiţi ai’ziarelor guvernului. Ş. pentru a’ învedera deşertăciunea tuturor acestor reclame, vom lua citeva exemple.* Nu de mult Epoca a publicat un articol de reportaj pe două coloane şi cu cursive mari asupra proectelor d-lui primar Aslan cu privire la înfrumuseţarea şi mărirea oraşului Galaţi. Ce de minunăţii nu înşira bietul scrib plătit ! N’a zis’o, dar era pe aproape să o zică, ca odinioară împăratul August, că primarul Aslan a găsit Galaţii de cărămidă şi ii va lăsa de marmură. Cetind acea reclamă ce-şî făcea d. Aslan şi cunoscînd nefericita şi precara situaţie financiară a comimaî Galaţi, ne-a venit să ridem amar de atita lipsă de ruşine şi de bun simţ. Cind comuna Galaţi are astăzi o datorie de 200.000 lei la casa de depuneri cind, afară de aceasta, comuna are de plătit societatea de construcţii pentru lucrări efectuate două rate ale anilor 1898 şi 1899 in sumă de peste 400.000 lei; cind la 1 Mai cade scadenţa unei a treia rate de 207.000 lei; cind deficitul budgetar al anului 1897-98 este încă descoperire cind comuna este obligată prin sentinţe judecătoreşti să plătească aproape 200.000 lei din restituiri de taxe după legea maximului şi despăgubiri pentu făeturile făcute pe strada Tecucii, sub administraţia liberală, cind furniser, Verona şi Trancu, cari au să ia de o comună împreună pină la 130.000 de lei, sint inca neachitaţi; cind încasările anului curent se fac cu o extremă greutate şi budgetul se va solda desigu cu un mare deficit; cînd in sfirsit ca vintul şi prosperitatea oraşului iscat din cauze fatale, în cît budgetele viitoare nu se vor mai putea menţine li quantumul de venituri actuale, — găsim că d. Aslan, procetind lucrări de înfrumuseţare pe hârtie, işî bate joc de cetitori şi mai ales de bieţii galățeni, cari ştim in ce hal se află comuna lor* E într’adevir culmea ironiei să vorbeşti de lucrări mari şi costisitoare, de palat comunal, de teatru, de băi publice, elepavarea întregului oraş cu piatra c’bică, de sumedenie de ‘ localuri publice, etc., cind comuna va avea in curind, pe lingă datoria consolidată de la casa de depuneri, şi o altă datorie flotanta de peste 1,000,000, cînd ea are astazi abia cu ce să-şi plătească functonarii, după ce i-a redus şi pe aceştia in mod simţitor. * * n„Vn, al doilea exemplu ni-1 oferă Timpul de mai zilele trecute, in care se mn«ftna-efd'-llu.Astan- pentru că ar sa faca in bune conditiimi chinină'“ la Casa de depuneri a veitâmPrumut al comunei. Reaua miuinta a domnului Aslan in această itie a'n este evidenta. In această chef A,u°nV;ertlc fiului împrumut nimic Da facut nimic, dar absolut merit* T n are Pno urmare nici un vert. „|®a C2re autoriza această conteanu si „°f\ b^pusă de primarul Or- ■ Martie* 189Qtadie famei'a liberală in in Timii, Senatul conservator Mimata Ă^^^ uiainte de alegerile conise inc-'* Clnd d‘ Aslfm «u devea’ă făcut H0nSa'Vat01'- Actualul primar iintrat d -* -de -C]t să schimbe Initiile ‘ A?pp£r?ar,e •* Casa de depunere, ecliin,n- -e°0 Care auteriza convertirea ecuuiLuim pruniut punea la dispoziția n-ii ei destule mijloace pentru a plăti oale datoriile ei flotante ii a-sî conso-L,V&infe intr'eaga eî situație finanpua. In aceasta privință d Aslan s’a tatait primar nul, căci, dacă ar fi at vre-un merit, aici ar fi trebuit să arate, dar tocmai aici n’a făcut nimic,—şi tocmai in aceasta se arată neiceperea şi incapacitatea lui. Comuna zbate şi astăzi în mijlocul a mari neuitaţi financiare şi d. Aslan stă curaţele încrucişate, chiar cind alţii vor grija să-i dea In mină mijlocul entru a eși din această rea situație ). Aslan isî face de asemenea o dez-*