Adevěrul, aprilie 1900 (Anul 13, nr. 3837-3863)

1900-04-02 / nr. 3837

Adey Srint k * 4 # A­A * Duminică 2 Aprilie 1900 ®SM3®aEBBC®K8S®i^®ä^ESSS333TM9®®®3Ea Inline n apare „pca publicitate reN9@M9Ce®8MeMMMaMÍ» ULTIMELE TELEGRAME Serviciul part. al „Adevĕrului“ Procesul furtului de la casa Ieschek Galaţi, 31 Martie Curtea de apel şi-a deschis azi şe­dinţa la ora unu şi jumătate p. m. luînd în judecată procesul în continu­­are al furtului de la casa Ieschek. Apărătorul lui Mazzola d. avocat Gussi şî-a continuat pledoaria începută ori. D-sa a vorbit pină la ora 2, cind a început d. advocat Sipsom, care a sfîrşit la ora 3. La această oră suspendindu-se şe­dinţa a fost redeschisă la ora 3 şi ju­mătate, cind luă cuvintul apărătorul lui Teologi­ d. advocat Plesnilă, care vorbi pînă la ora 4 şi jumătate. După d. Plesnilă vorbi apărătorul lui Aronovici d. advocat Orleanu, care î şi întrerupse pledoaria la ora 6, cind şe­dinţa se ridică spre a se continua cu judecarea procesului minie la orele o­­bicinuite. Apărătorii lui Mazzola şi Teologii au cerut condamnarea clienţilor pentru simplă complicitate în furtul comis la casa Jescheck din Brăila.—Ignis. Ploi inoportune Paris, 31 Martie Ploaia împiedecă lucrările pregă­titoare pentru inaugurarea expozi­ţiei. Drumurile au devenit neprac­ticabile din cauza abundenţei ploi­lor. Inaugurarea expoziţiei va fi deci urîtă.—Emil. Interview cu d. Kobako Viena, 31 Martie Ji­l Koberev, comisarul rus la So­fia, a declarat unui redactor al lui Neues Wiener Tagblau­ care Va inter­vievat, că a venit după dorinţa ex­presă a principelui Ferdinand, iar nici de cum trimis sau impus de guvernul rusesc. O­l­lîobeko dez­minte toate știrile ce au­ fost puse in legătură cu misiunea d-sale in Bulgaria și le taxează drept pur fanteziste. — Bran. Ultimatum buro-portughez ? Paris, 3­1 Martie Telegrame sosite din Lisa­bona desmint ştirea că s’ar fi primit de guvernul portughez un ultimatum din partea buri­lor In urma autorizare! date englezilor de a trece prin Beira. Totuşi persistă mult credinţa că preşedintele Krueger a tri­mes un ultimatum platonic guvernului portughez. — Emil. Parlamentul francez Paris 31 Martie Circulă svonul că sesiunea de vară a Camerei franceze va fi foarte scurtă. Se crede că ea nu va dura mai mult de trei săptămîni.— Emil. Aegrisomnia Budapesta, 31 Martie Egyterres anunță că o nouă cam­panie ligistă începe in contra Un­gariei. El se arată foarte ingrijat şi denunţă societatea studenţească ro­mană, de curînd fundată la Mu­nich sub numele de Patria, că proiec­tează o mare manifestaţie in favoa­rea romînilor la viitorul congres u­­niversal studenţesc. — Interim. Expoziţia Paris, 31 Martie Numărul celor sosiţi pen­tru a asista la inaugurarea expoziţiei este colosal de mare. Trenurile aduc mulţimi enorme de pasageri. Hotelurile sunt deja archipline. Stradele Pa­risului au deja o fizionomie cu totul schimbată din cauza marelui număr de străini so­siţi. •­ Se crede că expoziţia va avea un succes care va în­trece așteptările cele mai op­timiste.—Emil. ( F .w (» Călătoria lui Fr. Joseph Viena, 31 Martie Moştenitorul tronului, archi­­ducele Ferdinand d’Este, va însoţi pe împăratul Franz Jo­seph in călătoria sa la Berlin, unde o primire din cele mai grandioase ii aşteaptă din par­tea împăratului Wilhelm. — Bran. — Serv. „Agenţiei Române“ — Paris, 31 Martie Ambele Camere au votat budgetul şi l-au aminat pînă la 22 Marti­e. Războiul anglo-african Serviciul part. al „Adevărului" Misiunea bură Roma, 31 Martie Misiunea bură propune ca statele bure să fie declarate neutre şi puse sub garanţia marilor puteri. Cetăţile Trans­­vaalului să fie dări­mate și ar­tileria dezarmată. —Junius. Papa intervine pentru pace Roma, 31 Martie Papa Leon XIII a adresat Engliterei o enciclică în care pledează în favoarea păcei.—Ju­nius. —■ Serv. „Agenţiei Romíne* — Altwalnorth, 31 Martie Englezii au făcut o eşire din Wal­­pener în noaptea de Marţi spre Miercuri, au cucerit un tun şi au demontat patru, au ucis şi au rănit cîţi­va buni şi au făcut cîţi­va pri­zonieri. Ediţia de seară Ultimele informafii vin Astăzi Sîmbătă se aduce prin sur­priză în Cameră un proiect de lege prin care se acordă fostului mitropo­lit Ghenadie o pensie de 1000 lei lunar. Aşa­dar, guvernul dă înapoi in faţa lui Ghenadie, se teme de dînşii de destăinuirile şi de campania lui. Alt­fel nu se poate interpreta ho­­tărîrea guvernului, căci dacă Conser­vatorii erau de părere că Ghenadie are drept la pensie, trebuiau să i-o acorde chiar din prima zi a venire­ lor la putere. Acordindui-o prea tîrziu, după atîtea ameninţări din partea lui Ghe­nadie, se dovedeşte că conservatorii fuseseră mişei şi înşelători, aşa cum i-a acuzat fostul mitropolit. Ce era mai natural de­cît ca mi­şeii să cedeze în urma ameninţărilor ? întocmai aşa s’a întîmplat. Dar ce e vinovată ţara să plă­tească mişelia conservatoare, să a-a­chite ea poliţa unor politicianî frau­­duloşî, trasă de dânşii în folosul lor exclusiv ? Epoca a ajuns ca negustorii din strada Şelari cari trag pe clienţi de mî­necă, promiţîndu-le că vor da mai eftin de cît vecinul. Aşa de pildă foaia poliţistă ne acuză că noi n’am avut ori înaintările în armată şi n’am ştiut nimic de greva studenţilor far­macişti, înaintările în armată, în cea mai mare şi principală parte noi le-am dat cu patru zile înaintea „Epo­­cei,“ deşi tot Epoca acum şase luni ameninţa pe acei funcţionari cari vor da informaţiuni Adevărului, căci e loc rău famat. Cit despre greva studenţilor far­macişti, publicul a citit-o ori la edi­ţia a III-a de Capitală. In ceea-­e priveşte literele clici­­boase(?) ale Adevărului şi hîrtia noa­stră infectă (!) de ! lucrul o fi adevă­rat, dar noi hîrtia ne-o plătim nu din fondurile secrete şi cind o cumpărăm pe credit, nu ne lăsăm să ne pro­testeze poliţele cari a făcut Epoca. Ciocoii cari au trăsură şi au’şi plătesc vizitiul de multe ori împroşcă cu noroiu pe aceia cari preferă să umble pe jos, dar să fie oameni cin­stiţi şi buni platnici. Pe ziua de azi s’a făcut următoa­rea mişcare prefectorială : D. N. Manu prefect de Ilfov, în locul d-lui A. Gh­ica, demisionat. D. Antochi, deputat, prefect de Covurluiu, în locul d-lui Moruzzi. D. Bouiulescu prefect de Olt, în locul d-lui Demetrescu. D. Costel Borănescu prefect de Buzău, în locul d-lui Bardescu. D. Michiu, deputat, prefect de Fălciu, în locul d-lui Miclescu. D. Milo, senator ori d. Gr. Bră­­escu prefect de Suceava in locul d-lui Romanescu. D. Demetru Sturdza, deputat, pre­fect de Tutova in locul d-lui Ia­­mandy. Vaporul de resbel „Romînia“ a sosit la Călărași, in­sărcinat cu tran­sportul unui batalion de infanterie la Ostrov. La alegerea unui deputat de Olt, în locul rămas vacant prin demisio­­narea d-luî G. Manu, va candida din partea liberalilor d. G. Pallade. Alegerea se va face în ziua de 15 Mai­. D-l amiral Mirgescu comandantul marinei militare, a sosit la Galaţi, unde inspectează trupele şi stabilimentele diviziune! de Dunăre ale marinei. D-na şi d. T. Maiorescu, afi­ plecat a­zî dimineaţă la Abazzia, unde vor ră­­mîne pe timpul sărbătorilor. D. N. Fleva a lucrat azî la palat cu regele. D-sa a prezentat regelui spre sem­nare decretele, de numiri şi schimbări de la ministerul domeniilor. Consiliul comunal de Severin se di­zolvă, pentru că consilierii nu au pu­tut m­iruna primarului budgetul, așa fel că primăria de Severin a rămas pe ziua de 1 Aprilie fără de budget. Actul scris menit a înfunda pe liberali, în afacerea Hallier, act pe care gazetele guvernamentale îl trîm­­biţează de trei zile, se reduce la o scrisoare a lui Hallier adresată zia­­rului La Roumanie, şi a doua zi după publicarea scris­oarei d-luî Dimi­­trie Sturdza, şi prin care fostul an­treprenor al portului Constanţa a­­firma că a făcut îndatoriri băneşti ziarului L’Independance Roumaine. Dacă faptul ar fi chiar adevărat, între­băm intru cât s’ar putea resfrănge asu­pra liberalilor şi câte de asemenea acte scrise nu s'ar putea produce in sarcina reptilelor poliţieneşti ? D. Pogonet, directorul epitropiei spi­talelor Sf. Spiridon, a demisionat. In locul săfi va numit d. Petre Ni­­ţescu, fost ajutor de primar al Iaşului. La consfătuirea de aseară a ma­­jorităţilor a vorbit şi d. B. Păltinea­­nu. D-sa a făcut apel la deputaţi şi senatori să-şi plătească cotizaţiile la clubul conservator, pentru că budgetul clubului este în deficit. Liberalii au hotărît sâ susţină can­didatura d-luî Senat din Vlaşca la colegiul I de Basile Epurescu, în locul rămas vacant prin moartea d-luî Vasile Ch­ristopol. Pe ziua de 1 Aprilie d. Anghel Tă­­năsescu, administrator vamal, a fost detaşat ca al doilea sub­director al vă­milor. In cercurile guvernamentale se dă ca sigur o parţială remaniare minis­terială încă înainte de Paşti. Se zice că d. Dissescu ar fi de­misionat şi că intrarea domnului G. Panu este sigură. D. P. P. Carp va petrece sărbătorile la Ţibăneşti, iar d. T. Maiorescu, pleacă în străinătate. Se spune că astă-seară la d. G. Gr. Cantacuzino se va ridica chestia ministerului de interne. O persoană nu de aproape legătură au primul-ministru spune a ori la Cameră: — Situaţia actuală nu mai poate dura. D. general Manu voeşte să ne incalice. D-sa trebue să părăsească ministerul de interne. Această declaraţie care a fost fă­cută către mai mulţi deputaţi face să se aştepte, cu nerăbdare consfă­tuirea de asta-seară. Azi s-a împărţit în Cameră pro­iectul de lege prin care se acordă fostului mitropolit Ghenadie Pe­­trescu, o pensiune viageră de Iei una mie pe lună, peste pensiunea la care este îndrituit după legea gene­rală a pensiunilor­ şi cu începere de la 1 Ianuarie 1897. Corpurile legiuitoare s’au­ prelungit pină Luni 3 Aprilie. Greva internilor farmacişti Ultimele deciziunî In consfătuirea de aseară, greviştii au ales şi o com­isiune, compusă din următorii studenţi farmacişti : Virgolica, Popovici, Scurtu, Mehelţeanu, Altin şi Murgescu, care să redacteze un memo­riu către ministrul de interne, căruia să-i ceară protecţiune in­potriva măsu­rilor Eforiei. Tot această com­isiune va interveni pe lingă d-nii generali Demostene şi Fotino pentru a nu aproba ca militarii farma­cişti să i înlocuiască la Eforie, după a­­ceea se va duce pe la toţi farmaciştii din capitală spre a’i ruga să nu cedeze nici un elev sau farmacist Eforiei. * Comisiunea va interveni şi pe lîngă a­­sociaţiunea generală a farmaciştilor din ţară ca să obţină ajutoare pentru gre­vişti.* Internii cer un adaos numai de cel puţin 10 ori 20 lei la lefurile noui ale Eforiei, după ce li s’a retras întreţine­rea in spitaliui. Deci Eforia lasă a se face atita scandal pentru nimic aproape, căci toţi internii ei sunt numai 32 la număr. Greviştii nu regretă de loc modul in care au procedat şi protestează contra afirmaţiunilor reptilei din strada Cle­menţei cum că ar fi fost instigaţi de unii domni profesori universitari. * Astăzi la orele 11 dim. delegaţiunea de 7 Stud­eţî interni s’a prezentat d-lui general Manu cerîndu-i să intervină pentru a nu se atinge demnitatea studenţilor interni al Eforiei. D. Manu a răspuns delegaţilor că nu poate interveni la Eforie, de oare­ce n’are nici un drept, dar i-a sfătuit să dea în judecată Eforia pentru aceste călcări ale regulamentului vechiu. Studenţii grevişti au plecat de la mi­nisterul de interne foarte nemulţumiţi. « Iată ofiţerii cari au fost trimişi de mi­nisterul de războiu să înlocuiască pe cei 34 de grevişti: căpitanii D. Bartolomeu, A. GeorgescM şi Busturescu; locotenţii Cer­nea şi Teodor Georgescu; sub-iocot. Gh. Dimitrescu. Greviştii au mai lansat următorul apel: „Comitetul de rezistenţă ales din sinul Internilor farmacişti-grevişti face un a­­pel călduros din partea colegilor lor in­­terni-studenţi şi licenţiaţi către, inimile ge­neroase ale tuturor d-nilor patroni, licen­ţiaţi, azistenţi şi elevi din toată ţara a da sprijinul d-lor moral în apărarea pres­tigiului nostru, refuzînd de a primi vre­un post oferit de onorata Eforie sub ori­ce condiţii nun­“, Marin. Numirile de la domenii De trei zile d. N. Fleva ministrul domeniilor, împreună cu ciţi­va funcţi­onari superiori ai ministerului, lucrează zi şi noapte la numirile necesitate de noua lege a organizărei ministerului. Sunt de făcut la acest minister şi in toate serviciile dependinţe din ţară, peste 1000 de numără. Tablourile sint aproape terminate şi vor fi treptat supuse semnă­turei regelui. Pină acum s’au hotărît definitiv ur­mătoarele numiri importante : Domnul Nicoleanu director al a­­griculturei. D. Andronescu inspector al agricul­turei. D. G. Moroianu avansat ca şef al serviciului comercial. D. Alimănişteanu director al servi­ciului industriei şi comerciului. D-nii Patrulius şi Antipa inspectori generali. D. G. Sion şef al contenciosului şi avocat al statului cl. I-a D-nii Lazăr Teodoru, Pârjolescu şi Stănescu rămin şefi de serviciu. După ce se va termina cu toate nu­mirile se va face și acea de secretar general al ministerului. Numirile de la in­strucţie Astăzi dimineaţă la orele 8 d. d­ l Is­­trati împreună cu directorii de servicii din ministerul cultelor a lucrat la tabloul de numiri şi permutări a funcţionarilor din administraţia centrală. Iată parte din acest tablou: In direcţiunea cultelor D. d-l Chiricescu, actual director al cul­telor, rămîne în acelaşi post. D. Ştefan Boldescu, şeful biuroului or­­donanţăreî din direcţia cultelor, trece ca şef de biurou al personalului din aceiaşi direcţie. D. N. Rădulescu-Niger, actual sub-şef de biurou, este înaintat şef al biuroului or­­donanţărei. D. Filitis, sub-şef la registratură, trece în locul d-lui Niger. D. Cetăţeanu, sub-şef la registratură, trece sub-şeful ordonanţărilor de la culte, în locul lui Sp. Protopopescu, destituit. In direcţia învăţămîntului secundar , D. C. Lascăr e numit director al învă­­ţămtntului secundar. D-nii Filimon, Bibiri şi Frăncu rămîn ca şefi ai birourilor personalului ordonan­ţăi şi controlului. Eugen Ionescu trece la biroul nou în­fiinţat al şcoalelor particulare şi al şcoa­­lelor din Macedonia. În direcţia învăţămîntului primar, D. Pascal e numit şef de birou al per­sonalului din direcţia învăţămîntului pri­mar. D. Caretaş trece de la casa şcoalelor, unde i s’a suprimat postul, ca şef de bi­rou al controlului din aceeaşi direcţie, în locul d-lui Teodorescu trecut la pensie. D. Iulian este numit şef al serviciului registraturei, statisticei şi statelor perso­nale. In privinţa înlocuirei d-lui Popescu din directoratul învăţămîntului primar, încă nu a putut eşi decretul din pricina mul­tor intervenţion!. Pentru azi la orele 3 d. a., sînt adunaţi la minister şefii serviciilor pentru a hotărî asupra personalului casei școalelor. & ITT TELEGRAME —Serv. „Agenţiei Române“— Bombay, 31 Martie Indigenii districtului Khapour au săvârşit desordine grava 5 agenţi de poliţie au fost ucişi şi cada­vrele lor arse. 15 indigeni au fost ucişi. Trupele au restabilit ordinea, dar situaţia e gravă. Viena, 31 Martie Neues Wiener Abend-Blatt, înregis­trează zgomotul după care arch­idu­­cele Francisc Ferdinand ar însoţi pe împărat la Berlin. împăratul ar fi exprimat dorinţa să fie însoţit şi de generalul Beck, şeful statului major general. Zgomotul nu e incă confirmat. Războiul anglo-african — Serv. „Agenţiei Române“ — Londra, 3­1 Martie O depeşă a mareşalului Roberts din Bloemfontein, cu data de azi, anunţă că mersul vrăjmaşului spre sud a fost oprit. Wepener e încă înconjurat, dar mica garnizoană se menţine admira­bil , s-au trimis trupe în ajutorul ei. Sănătatea trupelor este excelentă. Londra 31 Martie Agenţia Reuter, află din Bloemfon­tein că boerii cari asediază Wepener ar fi fost respinşi cu mari pierderi. Patru din şefii lor ar fi fost ucişi şi două tunuri distruse. Ei ar fi pă­răsit asediul şi s’ar fi retras spre nord. Aceiaşi agenţie mai află din Alt­walnorth că o trupă bură a plecat din Storzk­raal, lîngă Rouxvile, în­­dreptîndu-se spre Wepener. Londră, 31 Martie Agenţia Reuter anunţă că a treia divizie engleză a sosit de la Betha­­nia la Reddersburg. Vrăjmaşul se află la sud­ de Wepener, la Smith­­field. Garnizoana din Wepener se ține bine. Lupte însemnate par imi­nente. Corpurile legiuitoare CAMERA Urmarea ședinței de la 31 Martie 1900 Se cere fixarea l­a 5 zile pe­ lună timpul cind trebue să lucreze comisia pentru luarea socotelilor statului, apoi se ami­nă pe a doua zi alegerea acestei comi­­siuni, se repetă votul rămas nul asu­pra lege! budgetarei se votează în sfir­­şit mai multe legi primite de Senat, precum pentru organizarea corpului portăreilor, pentru modificarea unor ar­ticole din legea de inaitare in armată, etc. Şedinţa se ridică la ora 6. Şedinţa de la 1 Aprilie Şedinţa se deschide la ora 2 şi 15 sub preşidenţia d-nului Olănescu. Prezenţi 120 d­ni deputaţi. Pe banca ministerială d-niî general Manu şi­ C. Dissescu. Se repetă votul rămas nu­ asupra a două proiecte de fixarea circumscripţii cominale. Şedinţa continuă. SENATFII Urmarea şedinţei de la 31 I Martie 1900 re-La orele 3 şi 20 m, şedinţa se deschide. Refonia învăţământului Episcopul de Rimnic, în discuţia ge­nerală, spune că a venit timpul ca şcoa­­lele noastre să nu se bazeze numai pe o organizaţie fizică şi intelectuală, ci şi pe o organizaţie morală. Ar trebui ca in şcolile noastre să se dea o atenţie mai mare educaţiunei religioase. De a­­semenea a venit timpul ca seminariile noastre să fie reformate. Trece la poziţiunea agregaţilor şi su­plinitorilor de la facultatea de teologie şi spune că sunt prea puţini retribuiţi faţă cu cel de la cele­l­alte facultăţi, îşi arată mihnirea că se suprimă cusu­­rile inferioare ale seminariilor, ceea ce va slăbi educafiunea morală a viito­rilor preoţi. Serviciul bisericesc este aşa de râu împărţit in cit un preot nu poate să-şi facă datoria ori cit şi-ar da silinţă. Credem că ar fi fost nimerit să se aducă o schimbare cu ocazia modi­­ficărea lege d in discuţie. Crede de ase­menea că ar fi necesar să se introdu­că in institutele private străine din ţară invăţămintul religios ortodox fiind­că ele sunt frecventate de un mare număr de elevi ortodoxi. Lipsa acestui studiu face ca copiii noştri să se răcească de religia lor ortodoxă. De aceea am văzut astă iarnă mai multe familii ortodoxe trecind la religia catolică, că s’au făcut economii in­sultelor, pentru că ele sint dăunătoare bisericei. Conchide cerind menţinerea seminariilor aşa cum sunt astăzi precum şi înfiinţarea unui semi­nar superior. D. d-l Bogdan spune că modificările făcute prin actuala lege sunt unele ne­potrivite şi altele insuficiente. Declară că îşi va împărţi cuvintarea in două părţi: din punctul de vedere general şi din punctul de vedere amănunţit al le­gei. Regretă că reprezentanţii universi­tăţilor n’au fost consultaţi la alcătuirea acestei legi. D. Haret a consultat univer­sităţile, de­şi n’a ţinut seamă de cit de o singură cerere a profesorilor universitari, aceea relativ la inamovibilitatea profeso­rilor. Spune că legea d-lui Istrati nu modifică de cît un singur articol, sau aproape un singur articol din legea în­­văţămintului superior, de­şi ar fi tre­buit să se modifice mai multe. Apoi mai trebuia modificat art. din legea d-luî Haret relativ la pedepsele profesorilor, cari sunt prea absolute şi crude. Se de­clară contra suprimăreî docenţilor şi în­fiinţarea agregaţilor care vor costa pe stat cel puţin 300.000 lei pe an. Cu a­­ceastă sumă mai bine se complectai­ facultăţile şi se înzestra şi laboratoriile. Legea mai prevede aducerea de pro­fesori străini. Pentru ce aceasta ? Ca să atragem pe cei din Orient la noi? Cei din Turcia de obiceiu se duc în Occident. Vor veni poate sirbi şi bulgari. Şi pentru a­­ceasta să facem noi cheltueli enorme ? Căci un profesor universitar din Paris a plătit intre 15 şi 20 mii lei pe an. ca să-l aducem la noi trebue să-i dăm cel puţin îndoit. Ei bine, ca să avem un ilustru doctor ca d. Marinescu, spe­cialist în boalele nervoase, n’a fost nevoe ca să-l aducem aci pe Charcot. Sau ca să avem un chimist ilustru ca d. Istrati, fost’a oare nevoe ca să adu­cem la noi pe Friedel ? Regretă budgetul BERE £ tiller Jt-JttiX TKU­BFINSEXIS SABB&SOal EXCJEVENTIX'SE SALE PRODUSE LAGER, PILSNER (ä la Pilsen) si BAYARESA (Psehorr) ATÂT IN BUTOAIE CÂT SI IN STICLE COMANDEN­E s© p©t face atit TEEEfiHAFIC cat si TELEFONIC Tot de­odată face cunoscut onorabilului public DESCHIDEREA GRĂDINEI unde V£t cânta musica Militară­­ de copii, Popice, Biliarde stau la dispoziţia onorabilului public Berea în tot momentul proaspătă, diferite mezeluri, serviciul prompt. Administraţia cunoscute ţărei de peste 30 de ani. Cred că aceasta este o cheltuială za­darnică. Acum să vedem cum se recrutează corpul profesoral universitar. Senatul universitar recomandă pe profesor, asta după legea d-lui Haret. Senatul uni­versitar se compune din rector, din de­canii facultăţilor şi din cite un profe­sor de la fie­care facultate. Prin urmare, medicii şi matematicii sunt chemaţi să judece pe un jurist şi vice-versa. D. Istrati modifică aceasta. Dar cum o modifică ? La drept institue concurs. Va să zică, la drept, unde ori­cine mai poate pricepe ceva, medicul şi ma­tematicul nu sunt competenţi şi juristul e competent la medicină şi ştiinţă Rea legea d-lu­i Haret, dar şi mai rea modificarea d-lui Istrati. Citează un caz tipic. Spune că cel mai bun mijloc e tot concursul. Cri­tică desfiinţarea şcoalelor comerciale. Se spune că Moldova e plina de cămă­­tari. Ei bine, nu-i adevărat. Cămătarii mor de foame şi asta graţie instituţi­­unilor de economii cari îşi recrutează funcţionarii tocmai din absolvenţii a­­cestor şcoli. Legea această mai prevede pentru intrarea in facultate un examen de admitere. Cu alte cuvinte se reîn­fiinţează bacalaureatul. Critică înfiin­ţarea şcoalelor primare superioare. Co­pilului nu-i trebue numai o educaţie rece. Impuindu-i capul cu trigonometrie, geometrie şi altele, prin asta se dă co­pilului o educaţie brutală. Ar trebui ca să ne mai ocupăm şi de educaţia mo­rală a copilului, căci creerul e un lux şi inima e totul. Termină spunind că n’a criticat legea din spirit politic. D. d­ l C. Istrati spune că proectul de faţă nu este o reformă fundamen­tală a învăţămîntului, ci numai nişte modificări parţiale pentru a armoniza mai bine legea actuală cu nevoile de azi. N’a consultat pe profesori pentru că era inutil. A consultat pe directorii de la minister, pe inspectori, cari sunt oameni de şcoli. Declară că legea nu-i a d-sale, dar isi ia toată răspunderea ei. Am trecut şcolile profesionale la ministerul dome­niilor­ pentru că acolo e locul lor. In ce priveste pedepsele profesorilor, spune că acest art. a fost trecut in legea d-luî Haret tocmai după cererea profesorilor şi de aceea îl menţine. Cred că a venit timpul ca să mai stăvilim hr­vatirea în şcoli. Totuşi eu n’am avut curajul să introduc taxele şcolare. De aceea felicit din toată inima Ca­mera care a introdus aceste taxe. N’am desfiinţat şcolile comerciale. Am des­fiinţat numai cele de gradul 1, iar ab­solvenţii şcoalelor primare superioare vor trece la şcoala comercială de gr. N­. D. d­r Bogdan a mai criticat şi, aduce­rea profesorilor străini la universitate. Rău­ a făcut. Ori­ce ţară din lume admite acest lucru. Aşa, la universi­tatea din Berlin slot şi doi izraeliţi o­­riginarî din Moldova. Cred că lucrul a­­cesta va aduce folos ţărei. Spune că a fost unul din aceia cari au ajutat la dezvoltarea simţimintului religios in şcoală. Cred că înfiinţarea a­­gregaţilor e o măsură bună, căci ei vor forma rezerva de unde vom ne­­conta pe profesorii universitari. Dar a­­ceşti agregaţi vor trebui sa fie doctori în specialitatea lor. — Termină aducind elogii d-lui Take Ionescu şi fugind Senatul să voteze legea. D. Take Ionescu spune că şi d. I­strati, ca inspector general al invăţă­­mîntuluii a lucrat la această lege. Răs­­punzind episcopului de Rimnic, spune să nu să îngrijească că s’au semnalat cite­va treceri la catolicizm, căci nu se ştie dacă aceste treceri ating ţifra de 20, pe cind trecerile la ortodoxizm sint de 600, majoritatea din ele catolici. Totuşi ar fi bine ca clerul nostru să dezvolte o activitate mai mare. In ce priveşte seminariile, nu se vor desfiinţa nici u­­nul şi recunosc şi eu că ar mai trebui să se înfiinţeze unul superior. Eu am făcut multe reforme pentru cler. Aşa, am dispus ca profesorii de la semninarii să nu fie de­cit clerici. Termină spunind: Noi ştim ce vroim, şi facem cum credem. Discuţia se include. Legea se ia in considerare. D. Take Ionescu depune un proect pentru modificarea legei minelor. Se votează proectul de lege care pune în acord legile organice cu reducerile făcute in lefurile funcţionarilor. Se începe votarea pe articole a legei învăţămîntului. Articolele se votează fără­ discuţie. Legea în total se pri­meşte cu 71 voturi contra 2. După ce se mai votează trei recu­noaşteri şedinţa se ridică la orele 7 şi 15­­. Şedinţa de la 1 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2 şi 40 m, sub preşidenţia domnului G. Boe­­rescu. Prezenţi 95 d­ni senatori. Pe banca ministerială d-nii Tak­e Io­nescu, Ionel Grădişteanu, N. Fleva şi general Jack Lahovary.. D. Ionel Grădişteanu depune pro­iectul de lege pentru deschiderea unui credit de 5.500.000 lei pentru terminarea liniei ferate Rimnicu-Vilcea-Rîul­ Va­­dului. Se votează incetăţenirea d-luî Alois Decker. Şedinţa continuă. POŞTA REDACŢIEI X. din Zănoaga.—Articole aşa lungi nu merg pentru un ziar. COMPTABIL în etate de 27 ani, corespondent în lim­bile romînă, germană, franceză, fost în­­tr’o fabrică mare şi în afacere de comi­sion, caută post în Bucurescî.—Certificate şi referinţe bune stau la dispoziţei — Pentru convorbire a se adresa scrisor sub M. K. 200 la adm. acestui ziar. CUNOSCUTUL MAGAZIN LA PRIMUL SEZON — 70 CALEA VICTORIEI 70 — Sub clubul conservator recomandă clientelei sale, pr­ecum şi onor. publicului că a primit deja pentru sezonul actual tot felul de stofe moaterne pen­tru haine, precum şi diferite articole de lingerie, zefiruri de aui şi de mătase pentru cămăşi, etc... Toate aceste mărfuri, de o ca­litate excelentă, aduse din fabricele mari ale Angliei şi ale Franţei, se vînd mai eftin ca ori­unde. Cu toată stima, 561 x. Hweck­er, lucrîh­lial. Una casă compusă din 5 ca­mere de stăpîn şi dependinţe, a­­vînd tapete, sobe de teracotă, etc. situate în str. Puţu de Piatră 12 şi Bulevardul Colţei, are curte şi grădină spaţioasă. A se adresa la No. 10 aceeaşi stradă 5727 GANIECE Românesci pentru FONOGRAFE f.a­­.EvsSMxnsisîfc Bucurescî Str. Stavropoleos No. 2 _____Stagiul I-iu Anunciu Se aduce la cunoscinţa generală că cu începere de la 10 Martie 1900 şi pînă la terminare se va vinde în oraşul Buzău cu licitaţiune publică activurile falimentelor Gustav Eske­­nasy şi Ana Axelrath, care consist din mărfuri de manufactură şi mă­runţişuri, iar cu începere de la 20 Martie a. c., de asemenea pînă la ter­minare, se va vinde tot prin licita­ţiune publică activul falimentului Tănase Albulescu, consistînd din măr­furi de manufactură şi galanterie.— Preţuri foarte avantagioase. Judecător Sindic Trib. Buzău. V. I. Pr­otopopescu. 6595 TEATRU LIRIC După cererea generală Sîmbătă 1 Aprilie 1900 Al 4-lea CONCERT (de adio) 9at 91 celebrul Violettist Xubelik . Pentru a satisface do­rinţa persoanelor care nu au putut găsi bilete la concertele precedente, D-na Kubelik a renunţat la un concert ce trebuia să aibă loc la Odesa şi pentru care toate biletele erau deja vândute. Biletele pentru acest din urmă con­cert se găsesc la magazinul de mu­zică Jean Feder lîngă (Independance Roumaine). Coroane splendide arti­ficiale și naturale pentru pelerinajiu marelui Patriot Lascar Catarg­iu. LA FLORĂRIA 11 Catalisn Strada Lipscan! No. IO 6746 21 s­ăctie~ Totală MAG­ASINUL ORIENTAL CALEA. VICTORIEI 104 _ Din cauza plecărei mele din ţară în ct­rînd ara decis a vinde toate mărfurile ( m­enicile şi covoare cel mult numai pînă 1 fel. Gheorghe cu preţurile cele maî reduşi Cu stimă 6338 A­­KSarcarian. !.r. ]­..Fişier De la facultăţile din Paris şi Viena Fost medic de oraş, fost medic la spital No. 6, Calea Călă­r­aşilor No. 6 Specialist in boale interne şi de femei­ Consult, de la 2,4. Pentru săraci gratis CIRCULARA CĂTRE Doamne şi Domnişoare Cad doresc să aibă încălţăminte frumoase moderne şi durabile. Subsemnatul aduc la cunoştinţa enora­mele clientele că de sărbătorile Sf. Pasce mî-a sosit un bogat asortiment de încălţăminte din cele maî însemnate fabrici franceze. Preţurile le am fixat foarte reduse în vederea crisei ce ne bantue. Cu perfectă stimă K­ustgarten 6708 a»asagisil Komin DE ÎNCHIRIAT­I CHIAR DE ACUMA # \U STR. VIILOR colţ cu Fabrica de Chibrituri I Aproape de Tramvayul Filaret DIFERITE APARTAMENTE | Compuse din mai multe camere, fie­care cu curte sepa-­x rată, avînd : canal, apă, etc, poziţiune încîntătoare . Apartamente de la 309 Iei la sus ! Pentru informaţiuni a se adresa la Creditul Funciar Ur­­­­ban, București, Str. Doimneî 15 sau în localitate. 5704 H Cofetăria Ri­gMi OUA de FASCEI Nou­­­ă Hi DE LA 1 200 FRANCI !

Next