Adevěrul, aprilie 1900 (Anul 13, nr. 3837-3863)
1900-04-02 / nr. 3837
Adey Srint k * 4 # AA * Duminică 2 Aprilie 1900 ®SM3®aEBBC®K8S®i^®ä^ESSS333TM9®®®3Ea Inline n apare „pca publicitate reN9@M9Ce®8MeMMMaMÍ» ULTIMELE TELEGRAME Serviciul part. al „Adevĕrului“ Procesul furtului de la casa Ieschek Galaţi, 31 Martie Curtea de apel şi-a deschis azi şedinţa la ora unu şi jumătate p. m. luînd în judecată procesul în continuare al furtului de la casa Ieschek. Apărătorul lui Mazzola d. avocat Gussi şî-a continuat pledoaria începută ori. D-sa a vorbit pină la ora 2, cind a început d. advocat Sipsom, care a sfîrşit la ora 3. La această oră suspendindu-se şedinţa a fost redeschisă la ora 3 şi jumătate, cind luă cuvintul apărătorul lui Teologi d. advocat Plesnilă, care vorbi pînă la ora 4 şi jumătate. După d. Plesnilă vorbi apărătorul lui Aronovici d. advocat Orleanu, care î şi întrerupse pledoaria la ora 6, cind şedinţa se ridică spre a se continua cu judecarea procesului minie la orele obicinuite. Apărătorii lui Mazzola şi Teologii au cerut condamnarea clienţilor pentru simplă complicitate în furtul comis la casa Jescheck din Brăila.—Ignis. Ploi inoportune Paris, 31 Martie Ploaia împiedecă lucrările pregătitoare pentru inaugurarea expoziţiei. Drumurile au devenit nepracticabile din cauza abundenţei ploilor. Inaugurarea expoziţiei va fi deci urîtă.—Emil. Interview cu d. Kobako Viena, 31 Martie Jil Koberev, comisarul rus la Sofia, a declarat unui redactor al lui Neues Wiener Tagblau care Va intervievat, că a venit după dorinţa expresă a principelui Ferdinand, iar nici de cum trimis sau impus de guvernul rusesc. Ollîobeko dezminte toate știrile ce au fost puse in legătură cu misiunea d-sale in Bulgaria și le taxează drept pur fanteziste. — Bran. Ultimatum buro-portughez ? Paris, 31 Martie Telegrame sosite din Lisabona desmint ştirea că s’ar fi primit de guvernul portughez un ultimatum din partea burilor In urma autorizare! date englezilor de a trece prin Beira. Totuşi persistă mult credinţa că preşedintele Krueger a trimes un ultimatum platonic guvernului portughez. — Emil. Parlamentul francez Paris 31 Martie Circulă svonul că sesiunea de vară a Camerei franceze va fi foarte scurtă. Se crede că ea nu va dura mai mult de trei săptămîni.— Emil. Aegrisomnia Budapesta, 31 Martie Egyterres anunță că o nouă campanie ligistă începe in contra Ungariei. El se arată foarte ingrijat şi denunţă societatea studenţească romană, de curînd fundată la Munich sub numele de Patria, că proiectează o mare manifestaţie in favoarea romînilor la viitorul congres universal studenţesc. — Interim. Expoziţia Paris, 31 Martie Numărul celor sosiţi pentru a asista la inaugurarea expoziţiei este colosal de mare. Trenurile aduc mulţimi enorme de pasageri. Hotelurile sunt deja archipline. Stradele Parisului au deja o fizionomie cu totul schimbată din cauza marelui număr de străini sosiţi. • Se crede că expoziţia va avea un succes care va întrece așteptările cele mai optimiste.—Emil. ( F .w (» Călătoria lui Fr. Joseph Viena, 31 Martie Moştenitorul tronului, archiducele Ferdinand d’Este, va însoţi pe împăratul Franz Joseph in călătoria sa la Berlin, unde o primire din cele mai grandioase ii aşteaptă din partea împăratului Wilhelm. — Bran. — Serv. „Agenţiei Române“ — Paris, 31 Martie Ambele Camere au votat budgetul şi l-au aminat pînă la 22 Martie. Războiul anglo-african Serviciul part. al „Adevărului" Misiunea bură Roma, 31 Martie Misiunea bură propune ca statele bure să fie declarate neutre şi puse sub garanţia marilor puteri. Cetăţile Transvaalului să fie dărimate și artileria dezarmată. —Junius. Papa intervine pentru pace Roma, 31 Martie Papa Leon XIII a adresat Engliterei o enciclică în care pledează în favoarea păcei.—Junius. —■ Serv. „Agenţiei Romíne* — Altwalnorth, 31 Martie Englezii au făcut o eşire din Walpener în noaptea de Marţi spre Miercuri, au cucerit un tun şi au demontat patru, au ucis şi au rănit cîţiva buni şi au făcut cîţiva prizonieri. Ediţia de seară Ultimele informafii vin Astăzi Sîmbătă se aduce prin surpriză în Cameră un proiect de lege prin care se acordă fostului mitropolit Ghenadie o pensie de 1000 lei lunar. Aşadar, guvernul dă înapoi in faţa lui Ghenadie, se teme de dînşii de destăinuirile şi de campania lui. Altfel nu se poate interpreta hotărîrea guvernului, căci dacă Conservatorii erau de părere că Ghenadie are drept la pensie, trebuiau să i-o acorde chiar din prima zi a venire lor la putere. Acordindui-o prea tîrziu, după atîtea ameninţări din partea lui Ghenadie, se dovedeşte că conservatorii fuseseră mişei şi înşelători, aşa cum i-a acuzat fostul mitropolit. Ce era mai natural decît ca mişeii să cedeze în urma ameninţărilor ? întocmai aşa s’a întîmplat. Dar ce e vinovată ţara să plătească mişelia conservatoare, să a-achite ea poliţa unor politicianî frauduloşî, trasă de dânşii în folosul lor exclusiv ? Epoca a ajuns ca negustorii din strada Şelari cari trag pe clienţi de mînecă, promiţîndu-le că vor da mai eftin de cît vecinul. Aşa de pildă foaia poliţistă ne acuză că noi n’am avut ori înaintările în armată şi n’am ştiut nimic de greva studenţilor farmacişti, înaintările în armată, în cea mai mare şi principală parte noi le-am dat cu patru zile înaintea „Epocei,“ deşi tot Epoca acum şase luni ameninţa pe acei funcţionari cari vor da informaţiuni Adevărului, căci e loc rău famat. Cit despre greva studenţilor farmacişti, publicul a citit-o ori la ediţia a III-a de Capitală. In ceea-e priveşte literele cliciboase(?) ale Adevărului şi hîrtia noastră infectă (!) de ! lucrul o fi adevărat, dar noi hîrtia ne-o plătim nu din fondurile secrete şi cind o cumpărăm pe credit, nu ne lăsăm să ne protesteze poliţele cari a făcut Epoca. Ciocoii cari au trăsură şi au’şi plătesc vizitiul de multe ori împroşcă cu noroiu pe aceia cari preferă să umble pe jos, dar să fie oameni cinstiţi şi buni platnici. Pe ziua de azi s’a făcut următoarea mişcare prefectorială : D. N. Manu prefect de Ilfov, în locul d-lui A. Ghica, demisionat. D. Antochi, deputat, prefect de Covurluiu, în locul d-lui Moruzzi. D. Bouiulescu prefect de Olt, în locul d-lui Demetrescu. D. Costel Borănescu prefect de Buzău, în locul d-lui Bardescu. D. Michiu, deputat, prefect de Fălciu, în locul d-lui Miclescu. D. Milo, senator ori d. Gr. Brăescu prefect de Suceava in locul d-lui Romanescu. D. Demetru Sturdza, deputat, prefect de Tutova in locul d-lui Iamandy. Vaporul de resbel „Romînia“ a sosit la Călărași, insărcinat cu transportul unui batalion de infanterie la Ostrov. La alegerea unui deputat de Olt, în locul rămas vacant prin demisionarea d-luî G. Manu, va candida din partea liberalilor d. G. Pallade. Alegerea se va face în ziua de 15 Mai. D-l amiral Mirgescu comandantul marinei militare, a sosit la Galaţi, unde inspectează trupele şi stabilimentele diviziune! de Dunăre ale marinei. D-na şi d. T. Maiorescu, afi plecat azî dimineaţă la Abazzia, unde vor rămîne pe timpul sărbătorilor. D. N. Fleva a lucrat azî la palat cu regele. D-sa a prezentat regelui spre semnare decretele, de numiri şi schimbări de la ministerul domeniilor. Consiliul comunal de Severin se dizolvă, pentru că consilierii nu au putut miruna primarului budgetul, așa fel că primăria de Severin a rămas pe ziua de 1 Aprilie fără de budget. Actul scris menit a înfunda pe liberali, în afacerea Hallier, act pe care gazetele guvernamentale îl trîmbiţează de trei zile, se reduce la o scrisoare a lui Hallier adresată ziarului La Roumanie, şi a doua zi după publicarea scrisoarei d-luî Dimitrie Sturdza, şi prin care fostul antreprenor al portului Constanţa afirma că a făcut îndatoriri băneşti ziarului L’Independance Roumaine. Dacă faptul ar fi chiar adevărat, întrebăm intru cât s’ar putea resfrănge asupra liberalilor şi câte de asemenea acte scrise nu s'ar putea produce in sarcina reptilelor poliţieneşti ? D. Pogonet, directorul epitropiei spitalelor Sf. Spiridon, a demisionat. In locul săfi va numit d. Petre Niţescu, fost ajutor de primar al Iaşului. La consfătuirea de aseară a majorităţilor a vorbit şi d. B. Păltineanu. D-sa a făcut apel la deputaţi şi senatori să-şi plătească cotizaţiile la clubul conservator, pentru că budgetul clubului este în deficit. Liberalii au hotărît sâ susţină candidatura d-luî Senat din Vlaşca la colegiul I de Basile Epurescu, în locul rămas vacant prin moartea d-luî Vasile Christopol. Pe ziua de 1 Aprilie d. Anghel Tănăsescu, administrator vamal, a fost detaşat ca al doilea subdirector al vămilor. In cercurile guvernamentale se dă ca sigur o parţială remaniare ministerială încă înainte de Paşti. Se zice că d. Dissescu ar fi demisionat şi că intrarea domnului G. Panu este sigură. D. P. P. Carp va petrece sărbătorile la Ţibăneşti, iar d. T. Maiorescu, pleacă în străinătate. Se spune că astă-seară la d. G. Gr. Cantacuzino se va ridica chestia ministerului de interne. O persoană nu de aproape legătură au primul-ministru spune a ori la Cameră: — Situaţia actuală nu mai poate dura. D. general Manu voeşte să ne incalice. D-sa trebue să părăsească ministerul de interne. Această declaraţie care a fost făcută către mai mulţi deputaţi face să se aştepte, cu nerăbdare consfătuirea de asta-seară. Azi s-a împărţit în Cameră proiectul de lege prin care se acordă fostului mitropolit Ghenadie Petrescu, o pensiune viageră de Iei una mie pe lună, peste pensiunea la care este îndrituit după legea generală a pensiunilor şi cu începere de la 1 Ianuarie 1897. Corpurile legiuitoare s’au prelungit pină Luni 3 Aprilie. Greva internilor farmacişti Ultimele deciziunî In consfătuirea de aseară, greviştii au ales şi o comisiune, compusă din următorii studenţi farmacişti : Virgolica, Popovici, Scurtu, Mehelţeanu, Altin şi Murgescu, care să redacteze un memoriu către ministrul de interne, căruia să-i ceară protecţiune inpotriva măsurilor Eforiei. Tot această comisiune va interveni pe lingă d-nii generali Demostene şi Fotino pentru a nu aproba ca militarii farmacişti să i înlocuiască la Eforie, după aceea se va duce pe la toţi farmaciştii din capitală spre a’i ruga să nu cedeze nici un elev sau farmacist Eforiei. * Comisiunea va interveni şi pe lîngă asociaţiunea generală a farmaciştilor din ţară ca să obţină ajutoare pentru grevişti.* Internii cer un adaos numai de cel puţin 10 ori 20 lei la lefurile noui ale Eforiei, după ce li s’a retras întreţinerea in spitaliui. Deci Eforia lasă a se face atita scandal pentru nimic aproape, căci toţi internii ei sunt numai 32 la număr. Greviştii nu regretă de loc modul in care au procedat şi protestează contra afirmaţiunilor reptilei din strada Clemenţei cum că ar fi fost instigaţi de unii domni profesori universitari. * Astăzi la orele 11 dim. delegaţiunea de 7 Studeţî interni s’a prezentat d-lui general Manu cerîndu-i să intervină pentru a nu se atinge demnitatea studenţilor interni al Eforiei. D. Manu a răspuns delegaţilor că nu poate interveni la Eforie, de oarece n’are nici un drept, dar i-a sfătuit să dea în judecată Eforia pentru aceste călcări ale regulamentului vechiu. Studenţii grevişti au plecat de la ministerul de interne foarte nemulţumiţi. « Iată ofiţerii cari au fost trimişi de ministerul de războiu să înlocuiască pe cei 34 de grevişti: căpitanii D. Bartolomeu, A. GeorgescM şi Busturescu; locotenţii Cernea şi Teodor Georgescu; sub-iocot. Gh. Dimitrescu. Greviştii au mai lansat următorul apel: „Comitetul de rezistenţă ales din sinul Internilor farmacişti-grevişti face un apel călduros din partea colegilor lor interni-studenţi şi licenţiaţi către, inimile generoase ale tuturor d-nilor patroni, licenţiaţi, azistenţi şi elevi din toată ţara a da sprijinul d-lor moral în apărarea prestigiului nostru, refuzînd de a primi vreun post oferit de onorata Eforie sub orice condiţii nun“, Marin. Numirile de la domenii De trei zile d. N. Fleva ministrul domeniilor, împreună cu ciţiva funcţionari superiori ai ministerului, lucrează zi şi noapte la numirile necesitate de noua lege a organizărei ministerului. Sunt de făcut la acest minister şi in toate serviciile dependinţe din ţară, peste 1000 de numără. Tablourile sint aproape terminate şi vor fi treptat supuse semnăturei regelui. Pină acum s’au hotărît definitiv următoarele numiri importante : Domnul Nicoleanu director al agriculturei. D. Andronescu inspector al agriculturei. D. G. Moroianu avansat ca şef al serviciului comercial. D. Alimănişteanu director al serviciului industriei şi comerciului. D-nii Patrulius şi Antipa inspectori generali. D. G. Sion şef al contenciosului şi avocat al statului cl. I-a D-nii Lazăr Teodoru, Pârjolescu şi Stănescu rămin şefi de serviciu. După ce se va termina cu toate numirile se va face și acea de secretar general al ministerului. Numirile de la instrucţie Astăzi dimineaţă la orele 8 d. d l Istrati împreună cu directorii de servicii din ministerul cultelor a lucrat la tabloul de numiri şi permutări a funcţionarilor din administraţia centrală. Iată parte din acest tablou: In direcţiunea cultelor D. d-l Chiricescu, actual director al cultelor, rămîne în acelaşi post. D. Ştefan Boldescu, şeful biuroului ordonanţăreî din direcţia cultelor, trece ca şef de biurou al personalului din aceiaşi direcţie. D. N. Rădulescu-Niger, actual sub-şef de biurou, este înaintat şef al biuroului ordonanţărei. D. Filitis, sub-şef la registratură, trece în locul d-lui Niger. D. Cetăţeanu, sub-şef la registratură, trece sub-şeful ordonanţărilor de la culte, în locul lui Sp. Protopopescu, destituit. In direcţia învăţămîntului secundar , D. C. Lascăr e numit director al învăţămtntului secundar. D-nii Filimon, Bibiri şi Frăncu rămîn ca şefi ai birourilor personalului ordonanţăi şi controlului. Eugen Ionescu trece la biroul nou înfiinţat al şcoalelor particulare şi al şcoalelor din Macedonia. În direcţia învăţămîntului primar, D. Pascal e numit şef de birou al personalului din direcţia învăţămîntului primar. D. Caretaş trece de la casa şcoalelor, unde i s’a suprimat postul, ca şef de birou al controlului din aceeaşi direcţie, în locul d-lui Teodorescu trecut la pensie. D. Iulian este numit şef al serviciului registraturei, statisticei şi statelor personale. In privinţa înlocuirei d-lui Popescu din directoratul învăţămîntului primar, încă nu a putut eşi decretul din pricina multor intervenţion!. Pentru azi la orele 3 d. a., sînt adunaţi la minister şefii serviciilor pentru a hotărî asupra personalului casei școalelor. & ITT TELEGRAME —Serv. „Agenţiei Române“— Bombay, 31 Martie Indigenii districtului Khapour au săvârşit desordine grava 5 agenţi de poliţie au fost ucişi şi cadavrele lor arse. 15 indigeni au fost ucişi. Trupele au restabilit ordinea, dar situaţia e gravă. Viena, 31 Martie Neues Wiener Abend-Blatt, înregistrează zgomotul după care archiducele Francisc Ferdinand ar însoţi pe împărat la Berlin. împăratul ar fi exprimat dorinţa să fie însoţit şi de generalul Beck, şeful statului major general. Zgomotul nu e incă confirmat. Războiul anglo-african — Serv. „Agenţiei Române“ — Londra, 31 Martie O depeşă a mareşalului Roberts din Bloemfontein, cu data de azi, anunţă că mersul vrăjmaşului spre sud a fost oprit. Wepener e încă înconjurat, dar mica garnizoană se menţine admirabil , s-au trimis trupe în ajutorul ei. Sănătatea trupelor este excelentă. Londra 31 Martie Agenţia Reuter, află din Bloemfontein că boerii cari asediază Wepener ar fi fost respinşi cu mari pierderi. Patru din şefii lor ar fi fost ucişi şi două tunuri distruse. Ei ar fi părăsit asediul şi s’ar fi retras spre nord. Aceiaşi agenţie mai află din Altwalnorth că o trupă bură a plecat din Storzkraal, lîngă Rouxvile, îndreptîndu-se spre Wepener. Londră, 31 Martie Agenţia Reuter anunţă că a treia divizie engleză a sosit de la Bethania la Reddersburg. Vrăjmaşul se află la sud de Wepener, la Smithfield. Garnizoana din Wepener se ține bine. Lupte însemnate par iminente. Corpurile legiuitoare CAMERA Urmarea ședinței de la 31 Martie 1900 Se cere fixarea la 5 zile pe lună timpul cind trebue să lucreze comisia pentru luarea socotelilor statului, apoi se amină pe a doua zi alegerea acestei comisiuni, se repetă votul rămas nul asupra lege! budgetarei se votează în sfirşit mai multe legi primite de Senat, precum pentru organizarea corpului portăreilor, pentru modificarea unor articole din legea de inaitare in armată, etc. Şedinţa se ridică la ora 6. Şedinţa de la 1 Aprilie Şedinţa se deschide la ora 2 şi 15 sub preşidenţia d-nului Olănescu. Prezenţi 120 dni deputaţi. Pe banca ministerială d-niî general Manu şi C. Dissescu. Se repetă votul rămas nu asupra a două proiecte de fixarea circumscripţii cominale. Şedinţa continuă. SENATFII Urmarea şedinţei de la 31 I Martie 1900 re-La orele 3 şi 20 m, şedinţa se deschide. Refonia învăţământului Episcopul de Rimnic, în discuţia generală, spune că a venit timpul ca şcoalele noastre să nu se bazeze numai pe o organizaţie fizică şi intelectuală, ci şi pe o organizaţie morală. Ar trebui ca in şcolile noastre să se dea o atenţie mai mare educaţiunei religioase. De asemenea a venit timpul ca seminariile noastre să fie reformate. Trece la poziţiunea agregaţilor şi suplinitorilor de la facultatea de teologie şi spune că sunt prea puţini retribuiţi faţă cu cel de la celelalte facultăţi, îşi arată mihnirea că se suprimă cusurile inferioare ale seminariilor, ceea ce va slăbi educafiunea morală a viitorilor preoţi. Serviciul bisericesc este aşa de râu împărţit in cit un preot nu poate să-şi facă datoria ori cit şi-ar da silinţă. Credem că ar fi fost nimerit să se aducă o schimbare cu ocazia modificărea lege d in discuţie. Crede de asemenea că ar fi necesar să se introducă in institutele private străine din ţară invăţămintul religios ortodox fiindcă ele sunt frecventate de un mare număr de elevi ortodoxi. Lipsa acestui studiu face ca copiii noştri să se răcească de religia lor ortodoxă. De aceea am văzut astă iarnă mai multe familii ortodoxe trecind la religia catolică, că s’au făcut economii insultelor, pentru că ele sint dăunătoare bisericei. Conchide cerind menţinerea seminariilor aşa cum sunt astăzi precum şi înfiinţarea unui seminar superior. D. d-l Bogdan spune că modificările făcute prin actuala lege sunt unele nepotrivite şi altele insuficiente. Declară că îşi va împărţi cuvintarea in două părţi: din punctul de vedere general şi din punctul de vedere amănunţit al legei. Regretă că reprezentanţii universităţilor n’au fost consultaţi la alcătuirea acestei legi. D. Haret a consultat universităţile, deşi n’a ţinut seamă de cit de o singură cerere a profesorilor universitari, aceea relativ la inamovibilitatea profesorilor. Spune că legea d-lui Istrati nu modifică de cît un singur articol, sau aproape un singur articol din legea învăţămintului superior, deşi ar fi trebuit să se modifice mai multe. Apoi mai trebuia modificat art. din legea d-luî Haret relativ la pedepsele profesorilor, cari sunt prea absolute şi crude. Se declară contra suprimăreî docenţilor şi înfiinţarea agregaţilor care vor costa pe stat cel puţin 300.000 lei pe an. Cu această sumă mai bine se complectai facultăţile şi se înzestra şi laboratoriile. Legea mai prevede aducerea de profesori străini. Pentru ce aceasta ? Ca să atragem pe cei din Orient la noi? Cei din Turcia de obiceiu se duc în Occident. Vor veni poate sirbi şi bulgari. Şi pentru aceasta să facem noi cheltueli enorme ? Căci un profesor universitar din Paris a plătit intre 15 şi 20 mii lei pe an. ca să-l aducem la noi trebue să-i dăm cel puţin îndoit. Ei bine, ca să avem un ilustru doctor ca d. Marinescu, specialist în boalele nervoase, n’a fost nevoe ca să-l aducem aci pe Charcot. Sau ca să avem un chimist ilustru ca d. Istrati, fost’a oare nevoe ca să aducem la noi pe Friedel ? Regretă budgetul BERE £ tiller Jt-JttiX TKUBFINSEXIS SABB&SOal EXCJEVENTIX'SE SALE PRODUSE LAGER, PILSNER (ä la Pilsen) si BAYARESA (Psehorr) ATÂT IN BUTOAIE CÂT SI IN STICLE COMANDENE s© p©t face atit TEEEfiHAFIC cat si TELEFONIC Tot deodată face cunoscut onorabilului public DESCHIDEREA GRĂDINEI unde V£t cânta musica Militară de copii, Popice, Biliarde stau la dispoziţia onorabilului public Berea în tot momentul proaspătă, diferite mezeluri, serviciul prompt. Administraţia cunoscute ţărei de peste 30 de ani. Cred că aceasta este o cheltuială zadarnică. Acum să vedem cum se recrutează corpul profesoral universitar. Senatul universitar recomandă pe profesor, asta după legea d-lui Haret. Senatul universitar se compune din rector, din decanii facultăţilor şi din cite un profesor de la fiecare facultate. Prin urmare, medicii şi matematicii sunt chemaţi să judece pe un jurist şi vice-versa. D. Istrati modifică aceasta. Dar cum o modifică ? La drept institue concurs. Va să zică, la drept, unde oricine mai poate pricepe ceva, medicul şi matematicul nu sunt competenţi şi juristul e competent la medicină şi ştiinţă Rea legea d-lui Haret, dar şi mai rea modificarea d-lui Istrati. Citează un caz tipic. Spune că cel mai bun mijloc e tot concursul. Critică desfiinţarea şcoalelor comerciale. Se spune că Moldova e plina de cămătari. Ei bine, nu-i adevărat. Cămătarii mor de foame şi asta graţie instituţiunilor de economii cari îşi recrutează funcţionarii tocmai din absolvenţii acestor şcoli. Legea această mai prevede pentru intrarea in facultate un examen de admitere. Cu alte cuvinte se reînfiinţează bacalaureatul. Critică înfiinţarea şcoalelor primare superioare. Copilului nu-i trebue numai o educaţie rece. Impuindu-i capul cu trigonometrie, geometrie şi altele, prin asta se dă copilului o educaţie brutală. Ar trebui ca să ne mai ocupăm şi de educaţia morală a copilului, căci creerul e un lux şi inima e totul. Termină spunind că n’a criticat legea din spirit politic. D. d l C. Istrati spune că proectul de faţă nu este o reformă fundamentală a învăţămîntului, ci numai nişte modificări parţiale pentru a armoniza mai bine legea actuală cu nevoile de azi. N’a consultat pe profesori pentru că era inutil. A consultat pe directorii de la minister, pe inspectori, cari sunt oameni de şcoli. Declară că legea nu-i a d-sale, dar isi ia toată răspunderea ei. Am trecut şcolile profesionale la ministerul domeniilor pentru că acolo e locul lor. In ce priveste pedepsele profesorilor, spune că acest art. a fost trecut in legea d-luî Haret tocmai după cererea profesorilor şi de aceea îl menţine. Cred că a venit timpul ca să mai stăvilim hrvatirea în şcoli. Totuşi eu n’am avut curajul să introduc taxele şcolare. De aceea felicit din toată inima Camera care a introdus aceste taxe. N’am desfiinţat şcolile comerciale. Am desfiinţat numai cele de gradul 1, iar absolvenţii şcoalelor primare superioare vor trece la şcoala comercială de gr. N. D. dr Bogdan a mai criticat şi, aducerea profesorilor străini la universitate. Rău a făcut. Orice ţară din lume admite acest lucru. Aşa, la universitatea din Berlin slot şi doi izraeliţi originarî din Moldova. Cred că lucrul acesta va aduce folos ţărei. Spune că a fost unul din aceia cari au ajutat la dezvoltarea simţimintului religios in şcoală. Cred că înfiinţarea agregaţilor e o măsură bună, căci ei vor forma rezerva de unde vom neconta pe profesorii universitari. Dar aceşti agregaţi vor trebui sa fie doctori în specialitatea lor. — Termină aducind elogii d-lui Take Ionescu şi fugind Senatul să voteze legea. D. Take Ionescu spune că şi d. Istrati, ca inspector general al invăţămîntuluii a lucrat la această lege. Răspunzind episcopului de Rimnic, spune să nu să îngrijească că s’au semnalat citeva treceri la catolicizm, căci nu se ştie dacă aceste treceri ating ţifra de 20, pe cind trecerile la ortodoxizm sint de 600, majoritatea din ele catolici. Totuşi ar fi bine ca clerul nostru să dezvolte o activitate mai mare. In ce priveşte seminariile, nu se vor desfiinţa nici unul şi recunosc şi eu că ar mai trebui să se înfiinţeze unul superior. Eu am făcut multe reforme pentru cler. Aşa, am dispus ca profesorii de la semninarii să nu fie decit clerici. Termină spunind: Noi ştim ce vroim, şi facem cum credem. Discuţia se include. Legea se ia in considerare. D. Take Ionescu depune un proect pentru modificarea legei minelor. Se votează proectul de lege care pune în acord legile organice cu reducerile făcute in lefurile funcţionarilor. Se începe votarea pe articole a legei învăţămîntului. Articolele se votează fără discuţie. Legea în total se primeşte cu 71 voturi contra 2. După ce se mai votează trei recunoaşteri şedinţa se ridică la orele 7 şi 15. Şedinţa de la 1 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2 şi 40 m, sub preşidenţia domnului G. Boerescu. Prezenţi 95 dni senatori. Pe banca ministerială d-nii Take Ionescu, Ionel Grădişteanu, N. Fleva şi general Jack Lahovary.. D. Ionel Grădişteanu depune proiectul de lege pentru deschiderea unui credit de 5.500.000 lei pentru terminarea liniei ferate Rimnicu-Vilcea-Rîul Vadului. Se votează incetăţenirea d-luî Alois Decker. Şedinţa continuă. POŞTA REDACŢIEI X. din Zănoaga.—Articole aşa lungi nu merg pentru un ziar. COMPTABIL în etate de 27 ani, corespondent în limbile romînă, germană, franceză, fost într’o fabrică mare şi în afacere de comision, caută post în Bucurescî.—Certificate şi referinţe bune stau la dispoziţei — Pentru convorbire a se adresa scrisor sub M. K. 200 la adm. acestui ziar. CUNOSCUTUL MAGAZIN LA PRIMUL SEZON — 70 CALEA VICTORIEI 70 — Sub clubul conservator recomandă clientelei sale, precum şi onor. publicului că a primit deja pentru sezonul actual tot felul de stofe moaterne pentru haine, precum şi diferite articole de lingerie, zefiruri de aui şi de mătase pentru cămăşi, etc... Toate aceste mărfuri, de o calitate excelentă, aduse din fabricele mari ale Angliei şi ale Franţei, se vînd mai eftin ca oriunde. Cu toată stima, 561 x. Hwecker, lucrîhlial. Una casă compusă din 5 camere de stăpîn şi dependinţe, avînd tapete, sobe de teracotă, etc. situate în str. Puţu de Piatră 12 şi Bulevardul Colţei, are curte şi grădină spaţioasă. A se adresa la No. 10 aceeaşi stradă 5727 GANIECE Românesci pentru FONOGRAFE f.a.EvsSMxnsisîfc Bucurescî Str. Stavropoleos No. 2 _____Stagiul I-iu Anunciu Se aduce la cunoscinţa generală că cu începere de la 10 Martie 1900 şi pînă la terminare se va vinde în oraşul Buzău cu licitaţiune publică activurile falimentelor Gustav Eskenasy şi Ana Axelrath, care consist din mărfuri de manufactură şi mărunţişuri, iar cu începere de la 20 Martie a. c., de asemenea pînă la terminare, se va vinde tot prin licitaţiune publică activul falimentului Tănase Albulescu, consistînd din mărfuri de manufactură şi galanterie.— Preţuri foarte avantagioase. Judecător Sindic Trib. Buzău. V. I. Protopopescu. 6595 TEATRU LIRIC După cererea generală Sîmbătă 1 Aprilie 1900 Al 4-lea CONCERT (de adio) 9at 91 celebrul Violettist Xubelik . Pentru a satisface dorinţa persoanelor care nu au putut găsi bilete la concertele precedente, D-na Kubelik a renunţat la un concert ce trebuia să aibă loc la Odesa şi pentru care toate biletele erau deja vândute. Biletele pentru acest din urmă concert se găsesc la magazinul de muzică Jean Feder lîngă (Independance Roumaine). Coroane splendide artificiale și naturale pentru pelerinajiu marelui Patriot Lascar Catargiu. LA FLORĂRIA 11 Catalisn Strada Lipscan! No. IO 6746 21 săctie~ Totală MAGASINUL ORIENTAL CALEA. VICTORIEI 104 _ Din cauza plecărei mele din ţară în ctrînd ara decis a vinde toate mărfurile ( menicile şi covoare cel mult numai pînă 1 fel. Gheorghe cu preţurile cele maî reduşi Cu stimă 6338 AKSarcarian. !.r. ]..Fişier De la facultăţile din Paris şi Viena Fost medic de oraş, fost medic la spital No. 6, Calea Călăraşilor No. 6 Specialist in boale interne şi de femei Consult, de la 2,4. Pentru săraci gratis CIRCULARA CĂTRE Doamne şi Domnişoare Cad doresc să aibă încălţăminte frumoase moderne şi durabile. Subsemnatul aduc la cunoştinţa enoramele clientele că de sărbătorile Sf. Pasce mî-a sosit un bogat asortiment de încălţăminte din cele maî însemnate fabrici franceze. Preţurile le am fixat foarte reduse în vederea crisei ce ne bantue. Cu perfectă stimă Kustgarten 6708 a»asagisil Komin DE ÎNCHIRIATI CHIAR DE ACUMA # \U STR. VIILOR colţ cu Fabrica de Chibrituri I Aproape de Tramvayul Filaret DIFERITE APARTAMENTE | Compuse din mai multe camere, fiecare cu curte sepa-x rată, avînd : canal, apă, etc, poziţiune încîntătoare . Apartamente de la 309 Iei la sus ! Pentru informaţiuni a se adresa la Creditul Funciar Urban, București, Str. Doimneî 15 sau în localitate. 5704 H Cofetăria RigMi OUA de FASCEI Nouă Hi DE LA 1 200 FRANCI !