Adevěrul, mai 1900 (Anul 13, nr. 3864-3894)

1900-05-01 / nr. 3864

. Dani­­ Ma­isi 1900 MODA ILUSTRATA de azi, No. 18 cuprinde: CRONICA MODEI de Laura LUCRU MANUAL EXPLICAREA GRAVURILOR CONVORBIRE de Caion E DESTUL de Elena Ochrida OBICEIURI MONDENE de Ba-Ba NATURA de E. Un tipar croit în mărime naturală CORSAJ HA­L­TE-NO­UVEA­UTÉ t­. Fleva, pe cînd ţinea interimatul ministerului de justiţie. Se ştie că d. Fleva a revocat pe d. Mateiescu-Buzăui pentru motivul că proteja pe Cordea pe cînd a­­cesta se afla depus sub inculparea de delapidare. Comitetul societăţii cîrciumarilor s’a întrunit alaltă-seară şi a discu­tat asupra legei monopolului alcoolu­lui pe care o va propune guvernul in seziunea extra­ordinară a came­relor. "7 D. Emil Costinescu a plecat ori la Sinaia de unde se va întoarce miine. D. General Candiano-Popescu, coman­dantul diviziei din Dobrogea, a sosit in Capitală. Miine se va face o importantă mişca­re in direcţia serviciului sanitar. La şcoala de artilerie şi geniu bin­­tu­ie cil furie răpciugă printre caii şcoa­­feî. Toţi caii sunt puşi la carantină. Eri au fost la şcoală un consult al tuturor medicilor veterinari ai Capi­lalei. In anul trecut au intrat in ţară, după statisticele ministerului de interne 51.000 muncitori streini din diferite tărţî. Ministerul de domenii a luat vacanţă până Marţi dimineaţa in vederea zilei de 1 Maiu. _____ Toţi pescarii din Dobrogea au­ înain­tat om­­petiţiuni telegrafice la ministe­rul de domenii, prin cari cereau să li se acorde mai multe concesiuni. Ministrul domenilor a respins cere­rile pescarilor dobrogeni. Miine se va întruni la direcţia sani­­tră comisiunea veterinară, pentru a discuta asupra noilor numiri ce maî sunt de făcut printre medicii veterinari din ţară. S’au trimis circulari tuturor şefilor pepinierilor din ţară de către ministe­­rul de domenii invitindu-î să trimeată să fie­care joi rapoarte asupra mersu­lui pepinierelor noastre. Se vor semnala, prin rapoarte, boalele Ce s’ar ivi eventual în pepiniere, preţu­rile diferitelor produse, etc. Azi la orele 2 şi jun p. m. mese­riaşii români de toată branşele se vor întruni din nou în sala constructorilor de pe bulevardul Maria. Personalul poliţienesc din ţară a fost şi este de obice­i recrutat din agenţi electorali. Poliţaii din oraşele de pro­vincie se numea şi insă dintre oamenii de încredere ai prefectului sau­ dintr­e­­cei impuşi de senatori şi deputaţi. La Tulcea însă s’a făcut o inovaţie Conu Nicu Filipescu a impus ca pa­­lițaia pe un vaiet de chambre al său Absolut autentic. Iată slugile ciocoilor poliţai in pro­vincie­­ din ultimul timp au suferit mult ; că­­zind însă o bună ploaie,se speră cătrăul să se înlăture. In noaptea şi in ziua de 28 Aprilie a plouat bine în tot judeţul. Ploaia continuă. Semănăturile de primă­vară din lipsa de ploi şi căldură au în­­tîrziat în vegetaţie. Semănăturile de porumb se urmează cu activitate. Pă­şunile în genere bune. In întreg jude­­se simte mare necesitate de ploaie. A plouat puţin în comunele din plasa Si­ret şi in cite­va din plasa Prut-Horin­­cea , insă ploaia n’a fost îndestulătoare. Dorohotă . Semănăturilor de toamnă sint frumoase, afară de răpită, care e atacată de purici. Semănăturile de primă­vară, fineţele şi imaşurile au nevoe de ploaie. Semănatul porumbului continuă. In cursul săptămînei­­trecute au fost puţine ploi şi acelea parţiale. La 28 Aprilie a început să ningă. Frigul e simţitor. Gorj : Semănăturile de toamnă în genere bune. Cele de primă­vară din cauza ploilor ce cad aproape zilnic, in cea mai mare parte au intirziat a se face. Viile şi pomii promit recoltă abundentă. Ialomiţa : Semănăturile frumoase. Locuitorii se ocupă cu arăturile pentru porumb şi merci. Ilfov : Starea semănăturilor bune, însă apele Dunării, fiind in creştere şi debordind, au înecat parte din semăna­turile de griu şi răpită ale locuitorilor şi arendaşilor din comunele: Prundu, Giurmogi, Ulmeni, Spanţov, Ghiselet şi Monastirea­ Mehedinţi . Starea semănăturilor de toamnă in plasa Blahniţa este bună, cn cele­l­a­lte plaşi şi mai cu seamă se­mănăturile tirzii au cam suferit din cauza multor ploi. Arăturile de primă­vară se urmează cu activitate, dar şi cu dese întreruperi provocate de ploi. Temperatura caldă. Apele cresc conti­nuu, fără însă să fie temeri de inun­­daţii. Roman : Semănăturile de toamnă fru­moase, promiţînd o recoltă abundentă. Semănăturile de orz, ovăz şi porumb s’au făcut numai pe locurile arate din toamnă. Arăturile de primă­vară se con­tinuă cu activitate, insă merg greu­ din cauza păm­intuluî întărit din lipsa de ploaie. Livezile de pomi roditori promit a fi bune. Suhatrile pentru păşuna­tul vitelor puţin îndestulătoare din cauza secetei. In cele din urmă 2 zile a ploat puţin. Romanaţi: Semănăturile merg bine; cea mai mare parte foarte frumoase şi puţine mediocre. Se continuă cu arătu­rile de porumb. Timpul limpede şi li­niştit; puţine ploi parţiale au căzut cu grindină in 3 comune, fără să cauzeze stricăciuni. R.­Sărat: Semănăturile de toamnă se menţin bune; cele de primă­vară sufer din lipsa ploaie, nefiind incă bine răsărite. Arăturile pentru porumb se continuă. Timpul in genere secetos. In plăşile Gradişt­ea, Rîmnicu de jos, şi in mai multe comune au căzut puţin ploi prin podgorii. Suceava : Semănăturile în genere merg bine. Arăturile şi semănăturile de primă­vară nu sunt încă terminate şi mai au nevoie de ploi. Pomii au înflo­rit şi-s încărcaţi de foi. Fineţurile în cele mai multe localităţi sunt frumoase, totuşi mai au nevoie de ploi. Timpul variabil­ a ploat puţin şi a fost vint. Tecuc­ă : starea timpului nefavorabilă agriculturii, din cauza lipsei de ploi. Ar­ăturile se fac cu greutate, semănătu­rile au început să sufere. Rapiţa în deosebi in unele localităţi a perdut mult. Speranţele de rapiţă nu sunt to­tuşi perdute. De la 26 Aprilie au în­ceput să cadă ploi. Viile în general sunt bune. Tulcea, semănăturile de toamnă şi de primăvară promit mult. Semănatul porumbului se conţină. Starea timpului bună, a ploat bine în tot judeţul. Tutova, semănăturile de toamnă pină la 25 Aprilie au suferit în tot judeţul; din această zi au început ploile pretutindeni în judeţul acesta Imaşurile sunt bune. Semănăturile de prima var­ă se continuă cu mare activitate, iar a­­cum în urmă mai mult de către să­teni. Vîlcea: semănăturile de toamnă grid, orz, frumoase. Rapiţa a înflorit şi e nevătămată. Viile bune. Pomii promit rod. Locuitorii se ocupă cu arăturile Starea timpului şi a semănăturilor mulţumitoare, pe alocuri foarte bună. * Din cele-i’alte judeţe n'au sosit ra­poartele săptămînale, ministerul de do­menii a telegrafiat d-lor prefecţi să le trimeatâ urgent. şi Scandalul de la Buştenari «Voinţa Naţională» află că un scan­dal, urmat de incierare sdravănă a a­­vut loc !* * * Buştenari între mai mulţi lo­cuitori şi nişte agenţi ai societăţei inter­naţionala de petroleu pentru nişte te­renuri petrolifere. Sunt mai mulţi răniţi. Prefectul şi procurorul de Prahova sunt la faţa locului. Pe de altă parte un ziar oficios dă următoarea versiune: Pentru un petic de pămint petrolifer, între funcţionarii societăţei internaţionale şi ciţi­va locuitori din Buştenari a avut loc o neînţelegere care a degenerat în bătae. Sub-prefectura şi­­primăria din Tologa au luat imediat măsuri de restabilirea or­­dinei, arestînd pe cei vinovaţi, iar prefec­tul judeţului d. Luca Elefterescu şi procu­rorul tribunalului d. G. Mumuianu s’au transportat în localitate, au făcut cerce­tări şi au luat măsurile necesare ca pe viitor să se evite asemenea fapte atit de rregretabile. Starea semănaturilor lată starea semănăturilor in cea mai m­are parte din judeţe de la 20—29 prafe, întocmită după rapoartele ofl­­ate cari au sosit săptămîna această la ministerul de domenii: Bacău: Semănăturile de toamnă merg bine. Arăturile pentru porumb se fac cu greu din cauza secetei. Imaşurile şi fineţe­le bune. Pomii promit abondenţă. Viile par de asemenea bune. Brăila : Semănăturile de toamnă şi prima­vară se menţin bine. Rapiţa fru­­moa Semănatul porumbului termi­­­vkv!. --La început semănăturile de meiu- Se simte lipsă de ploaie. Buzau: Semănăturile de toamnă în genere frumoase. Parte din cele de primă­vară răsărite. Arăturile continuă. Podgoriile şi livezile de pomi frumoase. Pină acum se simţea multă necesitate de ploaie. De la 28 Aprilie a început să plouă în tot judeţul. Covurlul: Semănăturile de­­toamnă impurii bune. Cele tirzii de secară din baza înghețului de iarnă și a secetei Politica în Armată Legi militare. In luna Februarie 1899, pe timpul ministrului Berendei, apăru un regula­ment asupra examenului de maior, în care una din modificări, faţă cu regu­lamentul anterior, era acea ca şi candi­daţii să facă o probă preliminară pe hartă asupra cunoştinţelor de artă mi­litară, după care să se decidă aceia ce posedă cunoştințe de a se presenta la cele­l­alte probe, iar aceia ce nu erau preparaţi să nu mai încurce comisia la probele definitive. Aceste prob­e trebuiau să se facă la comandamentele corpurilor de armată. REVOLUŢIA PIN SPANIA Baricadele.—Luptele cu Jandarm­ii — Starea de asediu In Barcelonia şi Valencia. — Funcţionarea tribuna­lelor marţiale. — După cum se poate vedea din te­legramele de mai jos pe cari ni le transmite Agenţia romană şi cores­­pondenţii î.noştrii particulari o situație gravă domneşte în Spania. Pentru a lămuri pe cititori şi mai bine, vom da pe scurt cauzele cari au produs această stare de lucruri. * După războiul nenorocit cu sta­­tele­ Unite Spania şi-a văzut enorma ei datorie publică, pe care n’o mai putea plăti, încărcată încă cu pe­ste două miliarde. A fost un teri­bil dezastru financiar. Contribuabilii striviţi deja, au fost puşi la noi dări pentru a plăti cruzimea, inca­pacitatea şi neonestitatea guvernan­ţilor ce au dus ţara de rîpă. * In al doilea rind a apăsat asu­pra Spaniei pierderea coloniilor. Graţie unui fel de monopol, metro­pola putea exporta în colonii nume­roase produse industriale şi agricole, de pe urma producerii cărora trăiau sute de mii de familii. Astă­zi de­­buşeul fiind închis, o criză groaznică bîntue ţara, mai ales în­ provinciile industriale din nord şi din est. ❖ In al treilea rind Spania suferă de un colosal proletariat milităresc, fapt unic pe lume. Cei patru­zeci de mii de oameni ce formau cadre­le armatei coloniale cer locuri. In­corporarea lor în trupele metropo­lei desch­ilibrează şi organizaţia mi­litară şi budgetul. Spania a ajuns să aibă un general pentru o sută de soldaţi şi un ofiţer pentru cinci. * In al patrulea rînd nebunia înar­mărilor vine de covîrşeşte ultimele puteri financiare ale bietei ţări. Ca­binetul conservator de astăzi a căzut o dată din cauza militarilor ce-l sus­ţineau şi cari cereau sporirea arma­tei, o nouă flotă, noi fortificaţii, etc. Militarii au ajuns pentru Spania, din preună cu clerul, mai rău ca cele şapte plăgi pentru Egipt. In faţa acestei situaţii comercianţii şi industriaşii mai ales, grupaţi în camere sindicale, au început să se mişte, cerînd economii şi nici un impozit, şi mai cu seamă reducerea armatei la minimum posibil,­­ mai cu seamă că incapacităţea şefilor ei se datoreşte dezastrul ţării. Din sinul camerelor sindicale s’a al născut în fine un comitet naţion care îndeamnă lumea la luptă, pe calea refuzărei impozitelor. Guver­nul a răspuns cu arestări şi alte măsuri de rigoare. Era deci fatal să se ajungă în cele din urmă la revoluţie. Aviz­ui guvernului nostru care nu vrea să facă nici o economie se­rioasă ci se gîndeşte mereu la cre­area de alte biruri. Barcelona, 28 Aprilie ! O ciocnire s’a produs după amia­ză intre agitatori şi garda civi­că. Circulaţiunea tramvaielor şi a trăsurilor a fost oprită. Eri în spre seară desordinele au­ reînceput; grupe de manifestanţi au tras focuri asupra gendarmilor, gendarmii au tras şi dinşii, sunt mai mulţi răniţi şi numeroase ares­tări. S’a proclamat starea de asediu, tribunalele militare Incep să fun­cţioneze. Sevila, 28 Aprilie Au fost desordine ori. S’au as­­vîrlit pietre asupra clubului militar. Gendarmerie a împrăştiat mulţimea care a răspuns cu focuri. Mai mulţi civili şi ciţi­va agenţi ai ordine! publice au fost răniţi. Madrid, 28 Aprilie Frovinc­ils Barcelona şi Valen­cia sunt declarate în stare de ase­diu. Tribunalele militare încep să funcţioneze la Barcelona , se fac cercetări asupra persoanelor care au fost arestate. Tulburările urmează la Valencia. Manifestanţii rezistă gendarmilor. La Sevilla spiritele sunt foarte aţîţate. Prăvăliile sunt toate închise. Din pricina evenimentelor din provincie regina-regentă a renun­ţat de a merge la balul ducesei de Sailen. Paris, 28 Aprilie La Valencia şi Barcelona răscoala a luat o mare întin­dere. Ziarele cataionice sunt sus­pendate. S’a proclamat starea de ase­diu.—Emil- Roma, 29 Aprilie Se afirmă cu stăruinţă că răscoala din Spania este o operă carlistă. Intre altele faptul se inter­eiază şi pe aceea că agenţii carlişti au vrut să cumpere 25.000 puştii italieneşti. —Iunius, pagubele sunt de peste o sută de mii de lei. Cauza, incendiului nu 9e Cunoaşte încă. Parchetul anchetează. Că voia trimete detali pentru edi­ţia umătoare. — Nerepe, îngrozitorul incendiu din Ploeşti (prin telefon) Ploeşti, 29 Aprilie La 7.30 p. m. din mare Incendiu a izbucnit la hotelul loanide Mur­­gulescu, locuinţa d-lui loanide, o­­fiţerul atărei civile. Focul a izbucnit cu atlta putere in pit la orele 8.30 cind vă telefo­nez n’a fost Încă atins. Panica locuitorilor e mareele oare­ce alături de casa incen­diată se afă magazinul d-lui D. Moțoiu­, plin cu materii explo­zibile, iar la spate e magazinul de chiristigie al d-lui Socolescu. Focul pare a se fi luat de la spă­lătoria hotelului Macedonia. Vă voiu ţine în curent. Rusia şi Montenegro Berlin, 29 Aprilie Rusia a urcat subvenţia Munte­­negrului de la 80.000 la 300.000 de ruble pentru crearea şi întreţinerea a patru batalioane noul — Memphis. Victor Napoleon şi Wilhelm II Berlin, 29 Aprilie Prinţul Victor Napoleon a felicitat pe Wilhelm II cu ocazia majoratului Kronprinţului.—Memphis. — Serv. „Agenţiei Romine“ — Viena, 29 Aprilie împăratul Franz Iosef a primit in audienţă pe marchisul Palavicini, ministrul austro-ungar la Bucureşti. Belgrad, 29 Aprilie Azi începe procesul fostului mi­nistru Tauşanovici, acuzat de furt şi fals, comise la societatea financiară (­Belgradska Zadruga». Pedeapsa pentru asemenea fapte este închisoarea pe termen pină la 10 ani. Probele s-au făcut, iar generalii inspec­tori au respins pe cei nepreparaţi, intret care cunoaştem că erau în frunte ne­poţii membrilor din comisia de exa­minare, întocmită în urmă, — comisie care tot in frunte a pus pe acei nepoţi insă nu intre neapţi, nu între cei foarte apţi.D­in Aprilie 1899 schimbîndu-se mini­strul şi venind generalul Lahovary, a­­cesta in comitetul inspectorilor ge­nerali fusese îneîntat şi aprobase in întregime modificarea despre care am vorbit ; apropiindu-se insă noile alegeri de senat şi cameră, diresul casează pro­ba preliminară examinată de inspectorii generali, si face un nou regulament, in care principiul cu care restoarnă regu­lamentul făcut de generalul Berendel, se vede din următorul aliniat al rapor­tului generalului Lahovary către rege : Proba preliminară trebue îngrădită ca şi probele definitive cu toate garanţiile unei neportiniri absolute şi încredinţată aceleaşi comisii. O aplicaţie de 125 ani a legei de înain­tare a consacrat acest principiu. Or, in lege se prevede că generalii inspectorii­ generali autoriză a merge in faţa comisiei numai pe căpitanii pe cari ii "găsesc dânşii apţi. Prin urmare, regu­lamentul generalului Berendel era toc­mai in prevederile lege­, atit numai că prescriu —chiar după dorinţa regelui— ca constatarea aptitudine! căpitanilor de cătră generali să se facă prin teme tactice. Aşa­dar generalul Lahovary, fiind­că a găsit elementele favorabile, le-a dat peste nas şi în raportul către rege, a­­rătîndu-le că nu insuflă multă garanţie desfiinţează apreciarea temelor. Toţi insă au tăcut ca peştii şi era natural să tacă in faţa generalului Lahovary. * Acum începe partea caraghioasă. A­­celaşi ministru publică in «Monitorul Oficial» din 7 Aprilie a. c. cîte­va arti­cole modificate din legea de înaintare in care partea care ne interesează este dictată de următoarele aliniate relative la avansarea gradului de maior se pe­depsește conform legii: „Examenul de capacitate pentru gradul de maior se va face pe corpuri de armată şi pe arme. Comisiunile de examinare vor fi compuse dintr’un general numit de ministru şi doi ofiţeri superiori ai armei numiţi de comandantul corpului de armată. Mai departe , Comisiunile raportează comandanţilor corpurilor de armată numele căpitanilor cari au reuşit la examenul de capacitate. Şi mai departe: Examenul de capacitate nu constitue de­cît una din condiţiile pe cari trebue să le îndeplinească căpitanii, spre a putea fi propuşi pentru înaintare de şefii erarchici la inspecţiile generale. Din aceste prescripţii reiese că gene­ralul Lahovary nu are nici un princi­­piu, sau le are alandala. In adevăr, prin noile articole de lege se lasă totul la puterea Comandanţilor de corp de armate, de­oare­ce Corpul de armată numeşte pe cei doi ofiţeri superiori, şi apoi examenul este egal cu zero, căci de­şi reuşit la examen corpul de ar­mată şi şefii erarchici decid de avan­sare. Oare cum se mai potrivesc a­­ceste noi modificări din lege, unde cor­pul de armată are toată puterea, cu cele raportate de acelaşi ministru acum ua an regelui şi prin cari arăta că nu are încredere in Comandanţii de corp de armată ? Dar acestea sint principiile generalu­lui Lahovary. Aşa le-a avut d-sa, aşa le au fi oamenii cari il înconjoară. S’a dovedit insă anul acesta că munca se pedepseşte la examenul de maior, în loc să se răsplătească S’a mai dove­dit în sfirşit că numai avind concursul a ciţi­va senatori şi deputaţi cine­va poate obţine gradul de maior in capul tablourilor. mut. Miine încep examenele de capacitate pentru limba franceză. La aceste examene concurează o mulţi­me de licenţiaţi în litere. Mercuri­sa întruneşte din nou comisia de judecată de pe lîngă ministerul de ins­trucţie. Consil­ul judeţean al Brăilei va fi con­vocat în sesiune extra­ordinară în cursul lunei viitoare. S’a primit demisiunea d-lu­î Manoliu din ajutor de primar al oraşului Roman. D. R. P. Hajdeu a oferit ministerului instrucţiune 1­50 volume din lucrarea fiicei sale „Teatre, legendes, contes“ pentru a fi distribuite elevilor meritoşi ca premii în iunie a. c. C­­iocot -colonel N. Boerescu a expus la pavilionul român de la expoziţia din Paris o hartă carpato-balcanică prin aju­torul căreia străinii şi mai ales francezii şi belgienii să ajungă a ne lăsa unde­­sul­tem Şi a nu ne mai confunda prin Bulga­ria ori Serbia. In acest scop d. loc.-colonel Boerescu a trimis trimes trei mii de exemplare şi unei case mari din Paris care a luat harta d-sale spre a o pune în vînzare. D. Luca Economu a fost numit calcula­tor în serviciul statistic de pe lîngă mi­nisterul de domenii. Au fost numiţi copişti cu salariul de 100 lei lunar la ministerul de domenii, în urma concursului ţinut zilele trecute, Georgescu Constantin, Gomoiu D. lonescu C. Dumitriu Aristide şi Spireanu Nicolae. D-nii Ionescu Constantin, Aronvici G. Teodrescu,Tib , Stănescu Ilie, Galecu Spiru, Georgescu A. Hagi Ilie C., Panaitescu M., Dăscălescu C. şi Constantinescu Grigore au fost numiţi copişti cu 60 lei lunar la ministerul de domenii în urma concursului ţinut zilele trecute în localul noelei mi­nister. TELEGRAME Serv. part. al „Adeverului“ ,^versă de tramvai­.—Emigranţii birlădeni opriţi la graniţa Bucovinei Iaşi, 29 Aprilie Azi vagonul tramvaiului electric cu n­ rul 2, care circulă pe linia Socola, a dat peste evreica Lila Herşcovici, omo­­rînd-o. — Aci a sosit ştirea că siguranţa publică din Cernăuţi a ordonat ca cei nouă­zeci de evrei cari au plecat pe jos din Birlad să fie opriţi la graniţa Bucovinei, oprindu-le ast­fel trecerea prin această provincie aus­triacă. — Rigo. Incendiul de la Bucovăţ Craiova, 29 Aprilie Astă-noapte dependinţele tâbăcărieî de la închisoarea Bucovăţ au luat foc. Prefectul, parchetul, primarul şi comenduirea se află la faţa locului. Arestanţiî au fost asiguraţi prin­­tr’un dublu cordon de soldaţi. Un vînt groaznic care s’a abătut asupra localităţii a făcut ca focul să nu se poată stinge cu uşurinţă. Deşi corpul fabricei şi a fost atins de flăcări, totuşi Războiul angro-african —Serv. part. al „Adevărului“— Englezii Înaintează Berlin, 29 Aprilie Comandantul suprem Roberts te­­legrafiază că trupele engleze înain­tează mereu. Drumurile de fier stri­cate de bun au­ fost reparate. De­peşa zice că toţi generalii sunt în contact.—Memphis. Serviciil „Agenţiei Române* Birmingham, 29 Aprilie Lordul Chamberlain a pronunţa un discurs in care a precizat con­­diţiunile principale cu care s’ar pu­tea termina războiul. Guvernul en­glez nu are intenţiunea de a recu­noaşte din nou independenţa celor două republice sud-africane ale că­ror teritorii trebuesc incorporate în teritoriile reginei Angliei. Libertă­ţile personale vor fi respectate. Du­pă război, o administraţli­e mili­tară va fi necesară, totuşi guver­nul are intenţiunea de a prenumă­ra cele două republici printre colo­nii cu un guvern al lor pro­priu. Kimberley, 29 Aprilie Paridele engleze din Fourteen­­streams au intrat în Transvaal. Alival North, 29 Aprilie Orangiștii au hotărît să nu treacă rîul Va­al. lipăi 20 bani volumul i»E.Vi'MU provincie bani »5 Sala noastră compleotlndu-şi seria volumelor apărute din Nou vel! e col­lection illustré, cititorii sunt înştiin­ţaţi să grăbească a-şi procura aoeste oărţi utile şl frumoase, pe cari Ad­ministraţia «Modei Ilustrate » le oferă ou preţ minimal, CA PREMIU. Iată şl titlurile întregei ooleoţiuni. La comandă e necesar a sa in­dica numărul volumului. 1. Amour d’enfnnt p. J. Mary. 2. La jeline sibérienne, par X. de Maistre. 3. Bonheur brisc, par A. Duchatelle. 4. Peches roses, (l-re série) par Ch. Aubert. 5. V kpreuve, par Ch. Deslys. 6. Autour de la gamcHc, par L. Marville. 7. Autour de la lune de miel, par P. Pansolle. S. Petits péchis, par Ch. Monselet. 9. L'Ingénit, roman de Voltaire. 10. Lcs amours de Jeannette, par L Marville. 11. Un jour d’angoisses, par Paul Ginisty 12. Rose-Claire, par L. Marville. 13. Camrs d’elite par E. Morét. It. Les femmes qui aiment, par For tunio. 15 et 16. Manón Lescaut, (2 vd.), par l’Abbé Prévost. 17. Conies et Noiivellts, par La Fontaine IS Le boulet d’or, par J. Mary. 19. L’Éoentail rouge, par L. Marville. 20. Les deux boiwiers, par Walter Scote. 21. La dot de Suzette p. Fiévée. 22. A brtiler, par J. Lermina. 23. Zadig, par Voltaire. 42. Contes et Nouvclles, (t. II), par La Fontanie. 25. Mariage aux roses, par L. Maivrlle. 26. Peches roses (2me sér.), par Ch. Aubert. 27. Tante Berthe, p. G. de Peyrebrune. 28. La vertu de Lolotte, par M Ordonneau. 29. Chanvallon, parCh. Monselet. 30. Contes du pays de Vor, lte série, p. Bret-Harte. 31 et 32. Paul et Virginie (2 vol.) p. Bernardin. de Saint-Pierre. 33 Voyage autor de ma chambre, par X. de Maistre. 34 Contes, par Perrault. 35. Le trait d’union, p. Lemercier de Neuville. 36. Au mess, par L. Marville. 37 et 38. La Beligieuse, (2 voL), par Diderot. 39. Princesse, par G. de Peyrebrune. 40. La veuve des Highlands, par Walter Scott. ti Séduction, par L. Marville. 42. Nos femmes, p. A, Valabrégue. 43. Emilie Jemmy par Gérard de Nerval 44. La guerre des Dieux (lr' série,) par Parny. 45. Le Lion amoureux, par Frédéric S pulié. 46. Le doge de Venise, par Hoffmann. 47. La vengance d’un savant, par Ä. Sleunard. Ad everol 43. Théodore, par Pigault-Lebrun. 49. La cuisUwre du foyer, par H. Los Serai, 50. Les seductrices par Paul Fcval fil 51. La viciile chanson francaise, par*** 52. Voyages de Gulliver, pár Swift. 53. Contes et Noiwelles (tome III) par Le Fontaine. 54. La guerre des Dieux, (2e sérje) Par Parny. 55. T.a dette d’honneur, par D. Fabricé 56. Usages du monde, par la baronne. de Savernon. 57. La Simonne, par Ch. Deslys. 53. Croix et mcdaillcs, par L. Marville, 59. Alala, par Chateaubriand. GO.L’homme aux treize tits, par D Fabrice. 61. Les enfants d’Edouard, par Casi­mir Delavigne. 62. La patte da chat, par Gourdon de Genouiflac. 63. La viciile chanson francaise (2e série) par *** 64. La déeóuberte de Cuba par Chris­tophe Colomb, par J. de Riols. 65. Pékins el troiibades, par G. Ceríberr. 66. Le boyard, par Alexis de Pletneff. 67. L’armoire á singe, par D Fabrice 68. Contes da pays de Vor, (2me série) par Bret Harte. 69. Daphnis et Chloé, p. LongUS. 7 0. Vamour sous les drapeau, par Richard Cross-Country. 71. Voyages de Gulliver, Swift. 7 2. Contes et Nouvelles (tome IV), par La Fontaine. 73. Les gaités de Vuniforme, par R. Gross-Country. 74 Péchés roses (3e série), par Ch. Aubeit. 75. Le trappeur dn Kansas, par C. de Cendrey. 76-77. Les amours dhine princesse (tomes I et II), par Odysse Bárót. 7 3. Don Quichotte, par M. de Cervantes. 7 9. Norah la dompteuse, par G. Dan­­court et G. Bertái. 80. Robinson Crusoé, par Daniel deFoS. 81. Rires francs, par Th. Cahu. 82. Militaires et petites femmes, pa Richard Cross-Country. 83. Coeur et Trefle, par L. Marville. 84. Péchés roses (4 série), par Ch. Aubert. 85. Le barbier de Séville, par Beaumar­chais. 86. Vieilles amours, par Cl. Vautier. 87. Dernier Abencerage, par Chateau­briand. 88. Héténe ae Chabry, par Pierre des Brandes. 89. La belle Armande, par Ed. Gadol. 90. Contes á la vapeur, par Guitton et Le Rouge, 91. Thérése Aubert, par Ch. Nodfer. 92. Rapins t par Delphy Fabrice. 93. Le voyage des Berluron, par M. ordonneau. 94 et 98. Le prisonnier des Sioux, (2 vol.) par C. de Cendrey. 95. Ines de las Sierras, par Ch. Kodier. 96. Criminel, par Jean Baraney. 97. Les Inutiles, par Ed. Cadol. 99. Croquis militaires, (1 série), par J. Vingtrinier. 100. Le coeur et l’épce, par Richard Cross-Conntry. 101. Les BouHleurs de cm, par Ed. Cadol 102 et 103. Faust, Roman, (2 vol.) pa Goethe. 104. Kcpis,galons et chiffons, par Ri­chard Cross-Country. 105. Mademoiselle de Scudéry, par Hoff­mann. 107. Croquis Militaires, (2 série), par J. Vingtrinier. 108 et 109. Quentin Durward, 1.1 et II, par Walter Scott. 110. La Pille du grand chef, t. I, par Camille de Cendrey. Ul. Le Légataire univcrseJ, par Reg­­nard. 112 et 113. Péchés roses, (5 et 6 séries), par Ch. Aubert. 114et 115. Quentin Durward, , HI et IV, par Walter Scott. 116. La Fille du grand chef, part. IIo Camille de Cendrey. 117. Le Secret des ZippcLius, par Jules Lermina. 118. Le commandant Savabarder, par R. Cross-Conntry. 119. Mademoiselle de Marsan, par Char­­se Nodier. 120 et 121. Péchés roses (7 et 8 séries), par Ch. Aubert. 122 et 125. L’Auge des Frontieres, par Camille de Cendrey. 123. La Grande Sueur, par Abel Mer klein.— Fer Reissnier. 124. Les Cinq, par Adrien Gnignery . 126. L’Espion de la Reine, par Adriee Guigriery. 127. Fanochc, par Maurice Ordonneau 128. Guillaume Tell, par Schiller. 129 et 130. Fléche d’or, t. I. et II, par Camille de Cendrey. 131. Contes du pays de Vor, (3e série), pai' Bret Harte. 132. VAmante mystérieuse, p. Carita Maurice. 133. Contes du Farwest, par Hawthorne-134. Wcrthcr, par Goethe. 135. A tonte vapeur, par Camille De­­bans. 136 et 137. Romeo et Juliette, t. I et II, par Shakespeare. 138. Les volontaires de Guise, par Adrien Guignery. 139 et 140. L’Espion indien, t. I et II. par Camille de Cendrey. 141. Le capitaine rouge, par Adrien Guignery. 142 et 143. VAuberge de l’Ours noir I. et II, par Camille de Cendrey. Act de mulţumire Aduc cele mai sincere mulţumiri D-lui d-l Tonciu, care m’a scăpat de la o moarte sigură, făcindu-mi o mi­nunată operaţiune, scăpinduma de o hernie inguinală strengulată. Cu atit mai mult mă simt dator cu cit domnul d-l Tonciu m’a căutat in modul cel mai desinteresat în spitalul Pavel şi Ana Christea unde avui norocul de a "fi primit. ~ Leon Berman. (Bacău) Flaut Mapolitan cu clape perfecţionate şi foarte durabile Orî­cine, chiar şi un copil de la 5 ani, poata cînta cu acest flaut cele mai frumoge emfeee, fără a avea cea maî mică idea de muzică.. Un flaut cu 28 cîntece streine şi 12 romîneştî leî 1.50. In provincie se expe­diată franco contra leî 2, primiţi înainte în mărci poştala sau cu mandat poştal. Cu ramburs lei 2.35. La nemulţumire se îna­poiază imediat ban I. A. S. LINDEN­BERG l Bucureşti Mr. Stavropoleos 8/Al» Etag. l­ i«i 6863 SEXUAL Pentru un leu şi 50 bani se trimite un plic închis broşură explicativă în limba vorpină cu certificatele experţilor, sentin­ţele Tribunalelor, etc., din care reiese că un Consilier Imperial şi cinci me­dici au declarat sub­jinidăfl­înt înaintea Tribunalului că mechanica sexuală este actualmente incomparabilă şi cea mai bună, contra slăbiciune­ bărbăteşti, se fi mai înlătură şi alte defecte sexuate, ce nu se pot numi aici, la tineri şi bătrîni printr’un mijloc extern. Adresaţi mărci sau mandat, administ­­riaruluî, Monitorul General, str. Sf. Arhan­­ghel, 3. Brăila, Dr. ZELIffHEE MAMOS S’a mutat în casele proprii de la începutul Străzei Isvor So. 3 d­in apropiere de podul din Mihaiu-Vodă Com­sultnţiuni de la 2—4 p. m. pentru boale interne, boale fie fe­ntei şi sifilitice. Nota. Femeile gravide pot către sfîrşitul sarcinei găsi pension în locuinţa mea, spre a fi asistate la facere şi îngrijite în tot tim­pul ieuzieî după cerinţele ştiinţei şi igienei. Ceasornicăria JiSiisiT Bucureşti, Calea victoriei No. II (Hotel Frascati) Deposit de Fonografe cu cîntece romîneşti şi streine ______ ? 9 9625 Virgil 4xm AVOCAT IS'a mutat în Strada gloriei Jh. 5 CURATA CHIMIC, REPARA HAix\E bărbăteşti B. AFTALIOX Str. Lipscani,1, (Palatul Dacia vechie) ori­ce costum se curăţă şi se repară ca uo­îî cu lei PAUL MAKOUVIUI — Intiiul Doctor în Medicină —■ »EiVTIST Estracţiunea nedureroasă a dinţi­lor prin anestesie generală (ador­mire cu Gaz Hilariant) sau locală Obturaţiunea dinţilor şi punere de dinţi artificiali după sistemele cele maî moderne Calea Victoriei 42 (Intrarea bul. Aca.p 6223 CUNOSCUTUL MAGAZIN LA PRIMUL SEZON — 70 CALE VIC­TOMIEI 70 — Sub clubul conservator recomandă clientelei sale, precum şi onor, publicului că a primit deja pentru sezonul actual tot felul de stofe moderne pen­tru haine, precum şi diferite articole de lingerie, zefiruri de aui şi de mătase pentru cămăşi, etc... Toate aceste mărfuri, de o ca­­litate excelentă, aduse din fabricele mari ale Angliei şi ale Franţei, se vînd mai eftin ca ori­unde. Cu toată su­ma 516 EI. Kweck­er Icre negre kilo 12 lei Vin alb natural Decalitru 6 lei, aprovizionindu-se cu o mare canti­tate de Icre negre şi Vinuri din cele mai bune calităţi oferă onor. public şi onor. clienţilor săî cu preţurile de mai jos. Asemenea poate oferi toate arti­colele de coloniale şi delicatese cu pre­ţuri foarte moderate, precum... Zahăr cubic şi căpăţină kilo 1.20 Ţuică naturală veche litru 1.20 Şvaiţer kilo .‘MO Şuncă de Prag crudă „ 4.75 Şuncă de Prag servită „ 9.— Ch­am­panie Pomeri & Greno sticla 11.75 Champanie Tisane veritabilă „ 7.50 Cognac Martel * * # trei sticle 9.50 Geam Comp. Colonial cutia 3.40 Cognac de Ulmeni Regal 4.30 Roquefort veritabil kile 6.40 Toate cele­l­ alte articole se vind cu returile cele mai moderate La Băcănia Trei Cocoși I. R. O C N­ E S E A N U S­tr. Doamnei 6 6696 0 de bucată* Ww wdi U, udt fie pentru 250 per­soane, să fie complectă îşi bune în condiţiuni, cu ofensilele necesare de bucătărie. Oferte arătînd preţul m&­­şinei şi timpul cît poate fi întrebuin­ţată, a se adresa Fraser & Comp. «ara 'î’fs'ăaie-sdl. 6903 (Jud. Teleorman) S-nil JMdssân­ de la facultatea de medicină din Paris Specialist în boale fie femei şi fie copil S’a mutat în str. Academiei 6 vis-a-vis de Hotel Bristol Orele de consultaţiunî de la 2—4 p. nt. 9691 A W I H II­ Ior Cmsirmtori nu Binale Vând Lemne de Construcţie precum: Grinzi, căpriori, seanfiori, şipd Lei 35 m. c. Traverse «le B'er %Fgr. Lei27 Posed un mare deposit de : Duşumele şi parchete uscate, Ciment, var etc, etc. şi vînd cu pon­turi reduse. CARE COSIE.V. Calea Griviţei No. 191, lîngă Gara da Nord 6742 Nu vimfeţi nimîca şi nimănui Fererie şi Tocii lechiiy de ori­ce fel.­­ Aramă, Alamă, Zinc şi Plumb vechiu pînă cînd nu oferiţi verbal saft înscris la: fi. §. Zelescovici I­np. Strada Germană No. 4, Brăila Plătim preţurile cele maî bune CuijIlim în ori­ce oraş, co­ni timut şi sat cumpărători pen­tru fer şi luciu vechiu rari dispun die un mic capital spre a putea a ne preda 10.000 ki­lograme de odată.— Cereți de­­tașuri.!

Next