Adevěrul, iunie 1900 (Anul 13, nr. 3895-3924)

1900-06-01 / nr. 3895

Joi 1 Iunie 1900 chinezi trecuţi la catolicizm au fost arşi de vii. O patrulă de soldaţi trimisă din Tien- Tin de-a lungul liniei spre Peking, n’a întilnit în calea ei de cit mine fume­­ginde şi ameninţări scrise pe ziduri, pe­ garduri, pe copaci, in contra străinilor. , Au mai zărit intr’un canal plutind cinci cadavre de albi, printre cari unul era de femee.­­ Actualmente aproape toţi albii şi mulţi dintre chinezii catolici s’au refu­giat prin oraşele unde se află trupele europene. Dar dacă Pekingul nu e o­­cupat in curînd de forţe militare albe considerabile, refugiaţii din capitală riscă să fie masacrați în masă. Extern. IMPRESIUNI PALAVRE şi Din comp. lui Ghiţbuş cu cititoarele sale­­gale farmec de lună! „A visa noaptea la lună­*, iată o frază care în viaţa banală de toate zilele face de sigur pe mulţi să surîdâ, dar a ei, Chiţibuş, în colţişorul tău de grădiniţă înfloresc atâtea sentimente delicate şi in­time, în­cât sper că nici acesta din urmă nu va fi prea mult taxat de ridicol. Nici o dată n’aş putea să descriu o varietate infinită de senzaţii ce simt cînd noaptea stau vrăjită sub farmecul de E în primul rând o nostalgie de ple­care, un dor de a fugi departe, tot maî departe intr'un loc unde n’ar maî fi nimic de cit cer şi pământ, intr'un loc in fine unde aşi fi liberă să gândesc şi să fac tot ce a’şi vrea fără mereu să mă lovesc de tot felul de prejudecăţi stupide şi sar­­fpede. Şi apoi mai este un mare, un neţar­­muit dor de iubire, de a şti că există pe lume o fiinţă care se gândeşte la tine, care te înţelege şi care te iubeşte; o fi­inţă in fine care in orele de sbucium şi de frământare ar veni să-ţi mângâie cu o sărutare şi cu o vorbă bună fruntea şi inima rănită şi îndurerată. Ah! cât mi-e de dor să’i spun, să’i tot spun sub farmec de lună, să’î şoptesc cu atâta dor—atâta de tainic şi atâta de du­ios tot păsul şi toate suferinţele inimei mele. Vai ! şi cât mă simt de tristă şi de sin- t gură când ridic ochii şi privesc­­orizontul larg şi albastru pe care în toate părţile clipesc mii şi mii de stele, şi pe care in­voluntar îl compar cu orizontul vieţei mele care dînsul se întinde închis şi ne­gru fără să zăresc pe el nici o stea, şi nici cea mai slabă rază de lună. Iată, Chiţibuş dragă, pentru ce cu fizi­­cul chiar de a trece drept prea sentimen­tală, de multe ori visez şi plîng... sub farmecul de lună. Liane Poşta lui Chiţibuş. — Mina. Loco-Buna, dar prea scurtă pentru o palavră" STERI EXTERNE • ^In privinţa zvonului că Anglia ar fi propus Spaniei] ca­ să-i vinză insulele Băleare, d. Silvela, primul ministru al Spaniei, a declarat că nici nu­ i s’a fă­cut o asemenea cerere, nici n’ar pri­mi-o, şi că de alt fel şi puterile euro­pene s’ar opune la aşa ceva.­­ O notă comunicată ziarele engleze spune că cei 2300 de inşi trimişi ţara Aşanţilor vor fi de ajuns pentru a înăbuşi răscoala in cîte­va săptăminî. Se afirmă însă că Aşanții şi alianţii lor posedă mai mult de 50.000 de comba­tanţi.­­ Din cele 44 de convenţiuni demo­cratice ale Statelor­ Unite, 24 s’au în­trunit deja in vederea alegerei candi­datului prezidenţial, şi din acestea 22 Tău desemnat pe d. Bryan.­­L Greva si conflictele de la Saint- Louis (Statele Unite) continuă cu furie. Printre noile victime se numără, afa­ră de răniţii uşor,’ trei agenţi grav ră­nitî şi un civil omorît. .....Grupul socialist din camera fran­ceză a depus un contra-proiect al am­nistiei, care va cuprinde toate delictele politice sau săvirșite din cauza unor fapte politice precum și cele mai multe din delictele militare.­­ Magrand, celebrul magistrat din Ghâteau-Thierry, care de vre­o doi ani pune în uimire Franţa cu hotărîrile gale, face acum din nou să se vorbească de el. In adevăr, a­­condamnat pe un tînăr la 5000 lei daune-interese şi 365 fr. rentă viageră pe an, către o domni­şoară căreia îi făgăduise s’o ia în căsă­torie, şi pe care a abandonat’o după ce din relaţiile lor s’a născut un copil. — Agitaţiile in­potriva curselor de tauri iau din ce în ce o întindere mai mai mare la Paris. Ziarele cari au des­chis un plebiscit în această privinţă primesc zilnic scrisori de protestare. Prefectul de Seine-et-Oise a şi interzis cursele de tauri. —­ Cunoscutul doctor-chirurg Pozzi din Paris a provocat la duel pe docto­rul Devillers, care l-a insultat fiind­că în calitate de senator a votat condam­narea lui Dérouléde. E vorba ca doctorul Devillers să fie prcius din clubul medical din Paris. M­M­TARA — De la coresp. noştri particular­i — CA­LIMANESTI La 1 Iunie se deschide stagiunea de vară a băilor de aer. Poziţia Călimăneştilor e admirabilă, împrejurimile cu totul feerice; aerul e curat şi întăritor. In tot-d’a­una vizitatorii s’au grăbit să vină aci în nu­măr mare: băile sunt recunoscute ca ex­celente, şi mai ales apa de Căciulata, pen­tru expedierea căreia zilnic sosesc coman­de din ţară şi chiar din străinătate, atra­ge la Călimăneşti o sumedenie de sufe­rinzi. Intre vizitatorii deja sosiţi sunt : fostul mitropolit Ghenadie, care vine aci în toţi anii, d. deputat Guran, d. căpitan Zaha­­reanu, şi alţii. S’au făcut radicale reparaţii stabilimen­tului. Parcurile, gradinele, luminate splen­did cu electricitate, sunt admirabile. E o adevărată fericire să poţi veni sâ uiţi aci timp de o lună grijile vieţei de oraş. Noul administrator, care e şi şeful o­­colului silvic, d. inginer Ţăpîrdea, îşi dă lăudabile silinţe pentru a face ca totul să fie în bună ordine. Hotelul Statului, o vastă clădire de peste 150 de camere, lu­minate cu electricitate, se găseşte în per­fectă curăţenie şi instalaţie. Se găsesc aci birturi destule, între cari excelează restaurantul hotelului. Fără exageraţie, Călimăneştii judecaţi din toate privinţele, sînt una din staţiunile noastre balneare cele mai dem­ne de a fi vizitate—Punte. F.OCŞANI Procesul Silberstein.—In noaptea zi­lei de 14—15 August 1888, magazia vel­­niţei d-lor B. Silberstein şi S. Colin Cor­­nescu din Odobeşti a fost consumată de un incendiu. A doua zi, procurorul de Putna primeşte o denunţare de la d. Nicu Teodorescu, că Silberstein şi Cornescu ar fi dat înşişi foc magaziei, pentru a scoate prime de asigurare. La 17 vine chiar sub­stitutul de procuror ca să ancheteze fap­tul şi nu reuşeşte să descopere nimic în sarcina pîrîţilor. D. Nicu Teodorescu, văzînd că denun­ţul n'a avut nici un efect, mai face unul la judele-instructor delegat, d. Lahovary, spunind că are dovezi sigure despre cul­pabilitatea lui Silberstein şi Cornescu , constituindu-se în acelaş timp parte civilă pentru suma de 5000,­de­oare­ce, într-o parte a magaziei incendiate avusese nişte vase goale cari au ars. D-nii B. Silberstein şi S. Corin Cornes­cu sunt chemaţi la Focşani, în cabinetul judelui instructor, care dă numai de­cit un mandat de arestare contra lor. In ziua de 24 Mai, după 9 luni de pre­venţie—din cari 35 zile la secret — după nenumărate amînări în judecarea proce­sului pentru tot felul de motive, acuzaţii sînt chemaţi sa fie judecaţi de curtea cu juraţi din Buzau. Se rezervaseră zilele de 24, 25, 26 şi 27 Mai şt pentru judecarea procesului Sala curţei era înţesată de un numeros public, în majoritate de odobeşteni şi foeşeneni. Curtea se constituie ast­fel : d. Flaislan preşedinte, asistat de d-nii : Moscu şi Şiş­­man, membrii. Fotoliul ministerului public ţinut de d. Zamfirescu, advocaţii părţei civile, —căci şi societatea Generală era constituită ca parte civilă pentru 86.550 lei, premiul imobilului—erau d­nii G. Panu­ şi Nae Bărbulescu. Acuzaţii erau apăraţi de d-nii Emil Theodore, primarul Bu­zăului, AL Vlădicescu, N. Georgescu, Th. Ienibaee şi N. Chirculescu. Ziua întîia.—La ora 1 şedinţa se de­schide. Sînt 138 martori. Iată cîte­va din depoziţiile lor : " loan Drăgoescu, perceptor fiscal din O­­dobeşti, declară ca instrucţia s’a făcut cu ciomagul. Const. Dumitriu declară că acuzaţii sunt victimele d-luî Nicu Teodorescu. Gheorghe Buşită, martor de căpetenie al acuzăreî, a dat naştere la un incident. In depoziţia sa, martorul spune că a vă­zut pe inculpatul Cornescu, la ora 11 şi jumătate, eşind din magazia în care pu­ţin maî tîrziu s’a declarat incendiul. El zice că ştie că era ora 11 şi jumătate noap­tea, de­oare­ce dădea unei note a sale re­ţetă cu lingura. D. apărător Chirculescu, ca să arate juraţilor că martorul nici nu ştie a se uita la ceas, ii arată ceasornicul său, care arăta 6 şi ceva. Bu­jilă zice că e­­ fără un sfert. D. Chirculescu îşi arată ceasul preşedintelui, care se convinge că Buşilă nui cunoaşte ceasul. Mai mulţi d-nî juraţi ca să se convingă de visu, îşi arată rînd pe tind ceasoarnicele lui Buşilă, care nu ştie cum să maî iasă din încurcătură. Ziua a doua. D.­ preşedinte Flaisla dă cuvîntul d-nul procuror de secţie Zam­firescu. D-sa, în rechizitor, bazîndu-se pe insuficienţa probelor, lasă cazul la apre­cierea juraţilor, cerînd totuşi un verdict afirmativ şi fără circumstanţe atenuante. D. G. Pann, din partea societăţei de a­­sigurare Generala în pledoaria d-sale a­­pasă foarte mult asupra acuzaţilor, ce­rînd condamnarea. Ziua a treia.—D. Bărbulescu, din par­tea societăţei Generala, se pune, în ple­doaria d-sale pe terenul antisemitismului, ceea ce produce oare­care tumult în sală şi nelinişte chiar in rîndurile juraţilor. D. Ienibace din partea apărărei, zdro­beşte acuzaţiile aduse de procuror, şi după ce răspunde antisemitismului depla­sat al d-lui Bărbulescu, sfîrşeşte cerînd ju­raţilor un verdict negativ. D. Emil Theodoru, primar al Buzăului, combate de asemenea acuzaţiile aduse de procuror şi conchide la achitarea acuza­ţilor. Ziua a patra. — D. Al. Vlădicescu, fost preşedinte al tribunalului Buzău­, prin­­tr’o pricepută cuvîntare, după ce arată netemeinicia acuzăreî, cere achitarea acu­zaţilor. Ultimul apărător al acuzaţilor d. N Chirculescu, nimiceşte punct cu punct toate acuzările aduse de procuror şi de partea civilă, inzistînd mai mult asupra inciden-­ tuluî cu Gh. Buşilă. După o deliberare de 15 minute, juraţii buzoienî se întorc cu un verdict de achi­tare pentru ambii acuzaţi, verdict primit cu aplauze de imensul public cafre se afla în sală. Eminentul advocat d. Chirculescu a fost obiectul unor manifestații de simpatie din partea entuziastului public.— Voni. Răscoala Boxerilor — Kisang—Su, împăratul Chinei— Ceea ce a agravat mult­e lucrurile din China este seceta care domneşte in re­giuni foarte întinse, contribuind ast­fel la exasperarea şi exaltarea spiritelor. La 25 iunie 4000 de boxeri au încon­jurat 1500 de soldaţi intre Lofa şi Jang-Tsun. Funcţionarii zic că 500 de boxeri au­ fost­­ omorîtî, dar nu spun ciţi soldaţi au avut aceeaşi soartă. Boxerii au fost rău­ înarmaţi în lupta asta, afa­ră de cîte­va săbii şi puşti vechi, n’a­­veau de cit săgeţi şi instrumente agri­cole. Totuşi pe cit de indirjiţi au fost răsculaţii, pe atit de molatici şi greci au­ fost soldaţii. Răscoala se întinde in regiunile cele mai îndepărtate ale Chinei. Se ştie că consulul Franţei din Mong-Tze şi agen­tul francez din Iunan au trebuit să fugă după ce vice-regele i-a înştiinţat că nu răspunde de viaţa lor. Boxerii au ars capela rusă din Tung-Ting-An la 35 de mile de Peking. Directorul căilor ferate spune că distrugerea liniei ferate continuă şi că nu poate făgădui curînda restabilire a comunicaţiilor. Primul gind al puterilor cu prilejul tulburărilor din extremul orient este să profite cit de mult. Ast­fel ziarul Lokalanzeiger citează următoarele cu­vinte cari ar fi fost pronunțate in an­turajul împăratului Germaniei: — Dacă ne-am fi întărit din vreme flota am fi putut să tăiem o bună parte din prăjitura chinezească. Pe de altă parte insă guvernul ger­­man declară că va lucra de acord cu cele­l­alte puteri, fără nici un gind de folos particular. La Washington cabinetul aprope exclusiv cu afacerile se ocupa chineze. — Pavilionul presei a fost inaugurat, in prezenţa d-lui Millerand. Un redactor al ziarului Temps a salutat, în numele presei, pe ministrul comerciului. — Agitaţiile vizitiilor salariaţi din Paris nu mai încetează. Profitând de expoziţie, ei cer să li să mărească le­furile. — La pavilionul armatelor de uscat şi de apă s’a inaugurat secţia încălzitului şi ventilaţiei. — Totalul intrărilor pe ziua de Vi­neri este de 177.172. — In populaţia săracă a Parisului e mare indignarea în potriva scumpire! tuturor obiectelor de prima necesitate, scumpire provocată de expoziţie. S-a pe­­tiționat către ministru, camera de co­merţ şi deputaţii Parisului. CÂRTI si REVISTE Forma testamentelor in dreptul internaţional privat. — Despre forma în care trebuie sa fie făcute testamentele în străinătate şi ale străinilor în Romînia de C. N. Buzdugan, prezidentul Trib. Ba­cău, (Extras din Revista de drept şi so­ciologie, Anul II). O broşură în 8 de 75 pagini, Bucureşti, tip. Guternberg. Hipoteca convenţională în dreptul roman, cu o privire istorică asupra hi­­potecei la egipteni, babiloneni, evrei şi greci de M. I. Negreanu, teză pentru li­cenţă în drept la Facultatea de drept din Bucureşti. O broşură în 8 de 103 pagini, Bucureşti tip. Speranţa. Predica ţinută la IO Maiu 1900, în templul coral din Bucureşti de d­r Beck. O broşură în 8 de 8 pagini, Bucureşti, tip C. Gobi. Progresele veterinare Anul III lea No. 4, Aprilie şi Maiu 1900. Expoziţia din Paris — Inaugurarea expoziţiei Transvaa- lului s’a făcut în modul cel mai simplu, fără şampanie şi fără muzică. In sală se află portretul lui Krüger, înconjurat de flori. Se admiră mult celebrul tun primitiv şi grosier făcut de un simplu ferar in timpul războiului pentru independenţă de la 1870. In primul plan se află o vastă bibliotecă scrisă în limba bură. Pe ziduri sînt grafice ingenioase în aur, cari arată că Transvaalul a cheltuit în 1898 două milioane şi jumătate pentru instrucţie şi că faţă cu 26.000 de sol­daţi (cu bătrinî şi copii cu tot) are 14.000 de şcolari. Industria şi agricultura sînt foarte bine reprezentate. — Regele Suediei şi-a început vizi­tele la expoziţie. La prima-i vizită a fost aşteptat de ministrul socialist, d. Mille­rand, care l’a condus prin diferitele pa­vilioane. Apoi Oscar al II-lea s’a dus pe jos la legaţiunea suedeză. — Congresul valorilor mobiliare s’a închis. S’a deschis congresul societăţilor pe acţiuni. MEMEITO — Mercurî 31 Marti 1900 —• •—Examenele de declamaţie, cu elevii şi e­­levele anului I. — Şedinţă la consiliul comunal. Spectacole Grădina Sinaia (fosta Hugo). In fie­care seară comedii jucate de trupa d-lui D. Ionescu. Grădina Bristol.—Concert de orche­stră sub conducerea capel-maistruluî I. Wegenstein. Grădina Bragadiru.—Muzica vînă­­torilor. Grădina Oppler.­Concert de orchestră Grădina Boulevard. — Concert de orchestră sub conducerea d-luî Ed. Wilh. Strauss. Grădina Ficșor(fost Tomek). —Ca­pelă de dame sub conducerea d-rei Eva Lescher. Grădina IO Man­e. — Concert de or­chestră sub conducerea d-lui Tudorică Cercel. Grădina Berăria Dunareana.—Or­chestra micilor muzicanți austriaci. pe dep. 9;— agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek: Londra, 25.42:/2; Paris 10Vs lO-OTVa; Viena 101 s/4; Berlin, 124.32Va 30 ; trei luni, Londra, 25,20 ; Paris, 100.20; Viena —■»-—Berlin, 122.60, CEREALE București, 30 Marti 1900, Ultimele ploi în America, fiind de scurtă durată și persistînd iarăşi seceta, starea griului devine din ce în ce maî nesatisfăcătoare acolo. In Ohio, Illinois şi Indiana perspectivele recoltei sînt foarte rele, şi pe lingă secetă, mai su­feră griul mult şi din cauza lăcustelor. Starea generală a griului de iarnă s’a înrăutăţit în mod simţitor in partea nord-vestică a Americei din cauza se­cetei. Sub această influenţă, susţinut şi de speculaţiunea­­ la hausse, tendinţa griu­lui în New-York şi Chicago este astă­zi pronunţată ferm şi notează cu 23/4 cents in urcare. Tendinţa porumbului a ră­mas liniştită in vederea publicărei ra­portului asupra stărei recoltelor. Contrar urcărilor în America, tendinţa griului în Viena a rămas astă­zi liniş­tită, notînd chiar cu 1 heller în scă­dere, secara cu 2 heller iar rapiţa cu 10 heller în scădere. In piaţa noastră tendinţa şi urcările strainătățeî’nu au produs nici un efect, fiind toate privirile concentrate asupra recoltei rapiței. Astă­zi s’a treerat aproape in general. Pr. Felurimi O chelnăreasă poetă. — Ziarele streine atrag atenţia publicului cititor asupra unei chelnărese-poete din Ba­den-Baden. Ea serveşte cu multă gra­ţie pe clienţii berăriei «La crocodil», iar in orele libere scrie versuri foarte a­preciate da lumea literară, deşi n’are de­cit 22 de ani. De curind Crete Baldauf — aşa se chiamă poeta — a scos un volum de versuri şi rezultatul a fost că a atras toată pătura cultă din localitate îngro­­şind ast­fel numărul clienţilor beră­riei. Patronul, care înainte îşi batea joc de dinsa, e foarte incîntat şi a mă­rit leafa talentatei chelneriţe. De alt­fel, ea declarat reporterilor cari au alergat să o intervieveze, că nu-şi lasă vechea meserie. Moartea lui Wellington. — Ducele de Wellington, nepotul învingătorului de la Waterloo, a încetat din viață., Henry Wellesley, al treilea duce de Wellington, marchiz de Douro, conte de Morington, viconte Wellesley, prinț de Waterloo, duce de Victoria, marchiz de Torres-Vedras, conte de Vimiero, etc. etc., moștenise in 1884 patria unchiu­lui săli, care era al doilea fiu al pri­mului duce de Wellington. A făcut parte (1874--1880) din ca­mera comunelor ca deputat conservator. Neavind copii, urmașul titlurilor sale va fi lordul Arthur Charles Wellesley. Financiare, Comerciale^ Economice Bursa efectelor: valorile 29 Manli romine au în străinătate cotat azi: La Frankfurt: renta rom., 5°|0 92.50 ■id. 4% —.— —.—. La Berlin: renta rom., 5% 92.40 id. 90 4% 79.80; id. 91, 4% 79.80 ; id. 96, 4% 79.80 ; id. 98,4% 79.75. La Paris: rent. rom. 5°|0 95.25. id. 4°jo —id. 4% 80.75. Berlin im­prun­, m­u­nie. Bug. 87.75. Londra, Banca Romlniei 6. Valorile străine au cotat: Lozuri tur­cești, la Viena: 110.50 la Paris: 116.50. Banca otomană: 566. Renta ext. spa­niolă : 72.95. 30 Mai. In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 93 la Id. im­pr. 92, 5% 94y2 Id. 93,58/o 94y2 Id. 94 int. 5% —; Id. imp. 32'|2 mil. 4% 80 Id. id. 60 mil. 4% 81; Id. id. 274 mil. 4% 81/, Id. id. 45 mil. 91 4% 811/, Id. id. 120 mil. 94, 4% 81y2 Id. id. 90 mil. 96,4% 81; Id. id. 180 mil. 98,4%y0 81, Bonuri de tesau­r împr. 175 mil. 5% —. Scris. ftmp. rur. 5% 95; Id. id. id. 4% 793/e Id. id. urb. Buc. 5% 86y2 Id. id. Iași 5% 80. Banca Naț. 2475; agricolă, 335; scont 278; soc. asig. Dac.-Rom., 444; id. Naț. 450; id. Constr. 35; căi ferate şi tramway, — fabr. băut. gaz 113; Soc. romînă de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.25. Coroana germană 24.70; lira oto­mană—; fl. austr. hărt. 2.10­4 rubl. id. 2.70. Scont și avansuri: Banca nat. 8; av. Ediţia de aseară informaţiuni Comisarul de poliţie Dumitru Du­hni a confiscat numărul de Simbătă al ziarului Secolul XX, din ordinul prefectului Istrate, pentru că conţi­nea o corespondenţă din Roman, în care se denunţau mai multe abuzuri de ale administraţiei locale. Banca generală a României a ce­rut declararea în stare de faliment a casei John Pitts din Capitală. Biblioteca centrală din Iaşi a cerut ministerului instrucţiei să­ i se dea vo­lumele cele mai de valoare care se află actualmente în biblioteca de la T.­­Neamţu, ce se va desfiinţa in curind. Dri dimineaţă d. Nicolae Fleva mi­nistrul de domenii s-a întors venind de la pepiniera Istriţa. Alaltăerî, a avut loc excursiunea la Porţile de Fier şi de acolo la Orşova şi la Cazan, organizată de direcţia căilor fe­rate. Au participat vre-o 250 de per­soane, cea mai mare parte din Craiova şi Turnu-Severin. Excursiunea s-a făcut pe remorcherul Basarab. D. Gr. G. Cantacuzino preşedintele consiliului de miniştri a plecat­eri di-i­mineaţă la Floreşti. Consiliul profesoral al universităţii din Capitală care trebuea să se întru­nească Simbătă pentru a se pronunţa asupra alegerei unui candidat la cate­dra de botanică se va întruni Miercuri seara. In ziua de 1 Iunie se vor ţine la uni­versitatea din Capitală examenele de li­cenţă la filosofie si litere. Alegerea unui Iancu­ Vechi, pe 25 Iunie, epitrop la biserica va face in ziua de Eri s’au prezentat la ministrul in­strucţiune­ mai mulţi profesori de la liceele din Capitală şi-au cerut lămu­riri asupra unei dispoziţiuni a noului regulament şcolar. E vorba de articolul care prevede admiterea la examen a elevilor. In a­­cest articol se spune că elevii cari nu vor avea cel puţin nota 3 la una sau mai multe materii, vor fi declaraţi re­petenţi fără a mai trece examenele. E­­levii cari nu vor avea nota 5 la o ma­terie sau la 2, vor fi declaraţi cori­genţi şi în acelaşi timp vor trebui să se prezinte la aceleaşi obiecte la exa­mene. crezut să nu mai fie examenele obiectelor care rămîn corigenţi mediei anuale. Profesorii au admişi de loc la respective elevii prin iesuficienţa Zilele acestea se va numi directorul sucursalei Băncei Naţionale din Iaşi, la locul defunctului Bogdan. In acest post va fi inaintat unul din cei mai vechi funcţionari ai Băn­cei. La întrunirea liberală ce s’a ţinut Duminică la Severin, în vederea alege­rilor comunale, au vorbit d-nii St. Ste­­riadi, M. Ghelmegeanu­, Ilariu Isvoranu şi Gh. Gărdăreanu, cumnatul d-lui Gr. Constantinescu, care figurează in capul listei prefectului. Consiliul permanent al instrucţiei a judecat zilele acestea procesul d-lu­i in­stitutor B. Sinisceanu, fost revizor şco­lar al Capitalei, dat judecăţei pentru că din cauză de boală, dovedită cu un cer­tificat medical liberat de lin medic Co­­munal, n’a luat parte la ultimele con­ferinţe ale institutorilor. Consiliul permanent a nesocotit cer­tificatul medical și a cerut să se do­vedească cu rețete că d. Sinisceanu a fost în adevăr bolnav în acel timp. Procesul a fost amînat. Sinedie. Di D-na Maria I. Cantacuzino, din strada Dionisie, a fost victima u­nei excrocherii din partea unui individ care sub nu­mele de Cătuneanu, şi sub falsul titlu de funcţionar la primărie, a încercat să-i ia mai multe parale, pentru o au­torizaţie de reparaţiune. Escrocul a fost insă dejucat după ce de abia încasase o coală de 10 lei. Poliţia este in urmărirea escrocului. Crima din lasa Alaltăerî s’a găsit, în apropiere de grădina Libertatea, din comuna Gopou, femeia Catinca Vrabie, în etate de 55 ani strangulată cu o basma. Toată noaptea Cantinca băuse îm­preună cu trei bucovineni, servitori la școala­­Vasile Lupus, în circiuma lui Iancu Vidraşcu. In zorii zilei, Catinca Vrabie a părăsit circiuma dimpreună cu cei trei indivizi. Dimineaţa, la ora 6, nişte femei ce veneau cu lapte în piaţa oraşului au găsit cadavrul Catincei în drumul de pe şoseaua Iaşului. Cel dintii­ care a sosit la faţa locu­lui a fost ofiţerul de poliţie Hagiu, apoi familia nenorocitei, compusă din 3 fe­ciori, o fată şi un ginere. Cazul se anchetează de către prima­rul comunei Copou­. _____ Riga. Curtea de Casaţie va judeca, la 12 iunie, recursul condamnaţilor Mazzola, Aronovici şi Teologu, autorii furtului de la casa Jeschek. Duminica viitoare se va juca la Tea­trul Naţional din Budapesta O lecţie, drama d-lui Radu D. Rosetti, jucată şi la noi anul trecut. Piesa e tradusă de d. Gheorghe Alexici, profesor la Univer­sitatea din capitala Ungariei. E curioasă simpatia ungurilor pentru poetul nostru: mai toate poeziile sale sînt traduse şi mult gustate de către descedenţii lui Atila. D. colonel Gherghe, consilier comunal, întilnind astăzi pe d. C. Mano, l-a ru­gat stăruitor să renunţe la scandalul pe care are intenţiunea de a’l provoca în consilii­ astă-seară; colonelul se dis­culpa şi căuta să arate că n’a ştiut de rostul vaselor confiscate deună­zi şi că deci nu poate fi făcut responsabil. Se prevede pentru azi o mare fur­tună în consiliul comunal. Eri după amiază s’au întrunit la mi­nisterul instrucţiune­ toţi profesorii cari sînt însărcinaţi cu alcătuirea programe­lor şcolare pe noul an 1900—1901. Comisiunea a fost presidată de d. d­r. Istrati. Azi s’a întrunit la direcţiunea gene­rală a serviciului sanitar comisiunea de epizoo­tie. Venitul brut al serbărilor de Dinai­nică şi Luni la Cişmigiu se ridică la suma de peste 4000 lei. Marţi vor începe la universitatea din Capitală examenele de limba latină cu studenţii anului I, şi vor continua toată săptămîna. Examenele de estetică cu studenţii anului al IlI-a şi cele de filosofie cu studenţii anului I, vor începe la uni­versitatea din Capitală Vineri. Alaltăera dimineaţă, în timp de 3 ore, Capitala a fost cu desăvîrşire lipsită de apă. Toate gurile de apă au fost închise. Abonaţii primăriei au fost apoi ser­viţi, timp de cite­va ore, cu o a foarte turbure, plină de noroi. Iordachie N, Ionescu a Go, In Restantantuldbi Mrmla Covaci Mo. 3, Bu­cmneşti,­­pe lingă „Sala Economica" (cu intrare separată) ca un» înfiinţat şi unde se mănînea foarte eîivi, am maî re­deschis şi Sala Răcoroasă de vară cu terasa şi cabinele el de vară unde mâncările şi bău­turile (a căror calitate e destul de cunoscută) vor fi ser­vite cu începere de la 26 Mai, a. c. prețuirii Sloi şî nMslt reduse. 7105 Germania intervine pentru Romînia Corespondentul nostru din Viena, care ne-a întreţinut telegrafic des­pre toate fazele prin cari a trecut conflictul izbucnit intre România şi Turcia prin faptul urcărei tarifu­lui vamal turcesc pentru făinurile româneşti, ne transmite următoa­rea telegramă asupra unei noi faze a chestiunei. Viena, 30 Maiu.—Se tele­g­ra­fiază aci din Constantinopole că ambasadorul german a in­tervenit pe lingă Poartă pen­tru a susţine reclamaţiunile Ro­­mâniei în conflictul vamal ro­­mâno-turc. Ambasadorul german cere să Înceteze nedreptatea ce s’a făcut Romînieî prin aplicarea unui nou tarif mult mai ur­cat, şi spune că se cuvine a se restitui Romînieî ori­ce taxă vamală diferenţială percepută. — Bran.' l-ral fi.limitriu S’a mutatat strada Dionisie 63 Consultațiuni de la 1—3 şi 7—8 seara Adev Srn Comisii mile ele examinare a elevilor particulari Institutul Negoescu. — D. C. Di­­mitrescu-Iaşi, preşedinte , d-nii Sucianu, Matilda Teodorescu, Jules Brun, Buri­­leanu, Paulina Galotescu, Popovici-Băş­­noşeanu, Ţiţeica, Petricu, I. Popa-Burcă, G. Ventura şi Pascaly membrii. Institutul Pompilian.—D. Cosăcescu, preşedinte ; d-nii Sevastia Teodorescu, Pompiliu Eliad, Schemski, Pitoş, Roze de Justinian, d-na Florescu, N. Ionescu, S. Atanasiu, d-na Canea, Aricescu, Nestorescu şi Rădulescu-Motru. Institutul Filipnescu. — Archiereul Pimen Piteşteanu, preşedinte; d-nii Ovid Densuşianu, Balş, Popp, Pandele, Pantazi, Rădulescu-Motru, Chiriţescu, Brăiliţeanu, d-na Neculcea, Jules Brun, Buzoianu, Ştefănescu şi Maria Panaite­­scu membri. Institutul Schewitz-Thierry. — D. Girboviceanu, preşedinte; d-nii Radu Dobrescu, Stamatescu, Moisescu, Pe­tricu, Petrescu, Panaitescu, Mindreanu, Mihai Clteanu, Demitrescu, preotul Nă­zări si Sutescu membri. Crima din Turnu-iVlăgurele împuşcarea controlorului Malaxa.— Prima tentativă. — Crima.— A­­restarea asasinului Duminică, 28 curent, la ora 8 dimi­neaţa, s’a săvîrşit o crimă înfiorătoare in oraşul Turnu-Măgurele. Un bulgar, anume Nemi Ivanovicî,­­urmărea de mai multă vreme pe con­trolorul fiscal Malaxa, spre a-l omorî. Prima încercare a făcut-o Duminică, la 6 ore dimineaţa, la măcelăria unde "d. Malaxa se dusese să tirguiască. Graţie însă măcelarului, criminalul nu şî-a putut atinge scopul. Nu s’a descurajat însă, şi a continuat să aş­tepte un moment propice pentru a’şi realiza criminala intenţie. Pe la ora 8, în aceeaşi zi pe cînd d. Malaxa se afla in cafeneaua lui Florea Niculescu, Ivanovicî se repede asupra­­lui, și ochindu-i, descarcă un foc de re­volver. D. Malaxa, lovit la cap, după urechia dreaptă, căzu fără simțiri intr’un fac de sînge, mort intr’o clipă. Această crimă, săvîrșită cu iuțeala fulgerului, îngrozi intr'atit pe mușterii din cafenea, in­cit nici unul nu putu să intervină în primul moment. Ivanovici, crezind că victima lui este incă în viaţă, mai trase asupră-î trei focuri de revolver; gloanţele au­ pă­truns în piept, coapsa stingă şi braţul drept ale cadavrului nenorocitului Ma­laxa. De abia atunci lumea interveni. Iva­­novici insă ameninţa cu revolverul pe cei ce voiau să-l atingă. Cei prezenţi, temindu-se că revolverul nu e ide tot descărcat, deteră timp asasinului să scoată din buzunar un cuţit, cu care încercă să se sinucidă. In acel moment mai mulţi agenţi se repeziră la asasin şi reuşiră, după o oare­care luptă, să-l dezarmeze. El a fost legat şi transportat la po­­liţie. * * Nu se cunoaşte încă mobilul acestei înfiorătoare crime, care a produs o mare sensaţie in întregul oraş. Comisiunile examinatoare la şcoalele normale Comisiunile pentru examenele de ca­pacitate ale absolvenţilor şi absolvente­lor şcoalelor normale s’au alcătuit la felul următor : D-nii G. Meissner şi Evolceanu pen­tru institutorii din­­ Bucureşti; d-nii Pangratti şi Rădulescu-Motru pentru institutoarele din Bucureşti; d-ra Elena Cancicov şi d. Petricu pentru azilul «Elena Doamna» ; d-nii G. Ionnescu- Sion şi Bungeţianu pentru şcoala socie­tăţei pentru învăţătura poporului ro­mân ; d-nii Patriciu şi Dragomirescu pentru institutoarele din Craiova ;­d-nii Ţiţeică şi Ilie Georgescu pentru învă­ţătorii din Craiova ; d-nii Th. S. Spe­ranţă şi Muşetescu pentru învăţătorii din Timpu-Lung ; d-nii I. Praja şi Gr. Şufu pentru învăţătorii din Galaţi; d-nii Buţureanu şi Simonov pentru în­văţătorii din Birlad ; d-nii P. Răşcanu şi Nădejde pentru institutoarele din Iaşi; d -nii Buţureanu şi G. Lascăr pentru învăţătorii din Iaşi; d-nii P. Răşcan şi Petricu, Rădulescu-Motru şi Bunge­­ţeanu vor cerceta probele înscrise ale institutorilor şi institutoarelor, iar d-nii G. Ţiţeica, V. Buţureanu, P. Evolceanu şi M.­­Dragomirescu pe ale învăţătorilor şi învăţătoarelor. Pentru examenele orale au fost de­legaţi : FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ 86­­„ Secretele curţilor Europene Aţa aibă îndată ce se servise desertul, principele “Gheorghe se sculă cu faţa hotărîtă, şi umplîndu-şi paharul pină în vîrf, spuse cu vocea tare : „Doamnelor şi domnilor, vă pro­voc să goliţi paharele în sănătatea iubitului meu­ amic şi frate, a împă­ratului Francisc Iosif.“ Era o demonstraţiune. Importanţa acestui toast nu putea fi greşit interpretată. Toastul însem­na că principele Gh­eorghe era în înţelegere cu curtea vieneză şi că amicii şi partizanii Rusiei din prin­cipat, erau bătuţi. Eu îmi întorsei privirea de la fața triumfătoare a reprezentantului au­striac spre aceia a principesei Ka­terina. Aceasta devenise palidă ca moar­tea cînd urmînd pilda prinţului se ridicase de la locul ei, pentru a pune încet paharul la buze, şi a ’l sorbi mai încet încă, de par’că fie­care picătură ar fi fost cea mai u­­cigătoare otravă pentru dînsa. Primul ministru reuşi să’şi­ ascun­­ză în mod mai abil supărarea. El bău toastul liniştit, de par’c’ar fi fost vorba de o ceremonie neim­portantă şi ’şi­ reluă imediat locul lîngă mine. Îndată ce însă atenţiunea celor din jurul nostru fusese distrasă pen­tru un moment, Starovicî îmi șopti la ureche : — Baronul Durensky este un bărbat foarte precaut. A obținut tocmai la vreme concediul. Aceasta a fost prima aluzie la faptul că plecarea lui Durensky era în legătură cu un scop lăturalnic oareși­care. Eu începui să mă simţesc cam rău şi că doresc ca mai bine să nu fi devenit robt­ocitorul Doliţelor se­crete ale vicleanului rus către pri­mul ministru. Neliniştea mea a mai crescut încă în urma observaţiei următoare a lui Starovicî, făcută în acelaşi ton. — Anumite precauţii au devenit necesare, precauţii pe cari baronul le-a prevăzut pentru un caz ca cel ce s’a petrecut în astă seară. Mă sînt silit să te rog pe d-ta, ca loc­ţiitor al lui, ca să mă ajuţi. Am în acest moment în buzunarul meu un plic care conţine anumite documente de cea mai mare importanţă şi pe care trebue să ’ţi-l încredinţez fără întirziere d-tale, pentru cît­va timp.“ N’am putut să ascund o privire furioasă provocată de această pro­punere. Nu era de loc plăcut pentru mi­ne să mă văd atras în labirintul politicei secrete ruseşti,­ a unei di­plomaţii despre care am auzit multe, cu care nu venisem însă nici­odată în contact direct. Dar acceptasem so 1 reprezint pe Durensky, și nu puteam să fac deci alt­ceva de­cît să satisfac cererea primului ministru. — Dacă vroești poți să -mi aduci pachetul despre care vorbești, emîine acasă la mine, răspunsei eu rece. Eu îl voi păstra într’un loc sigur pînă la întoarcerea colegului meu. D-l Starovicî își încreţi fruntea. — Nu pot aştepta pînă mîine, șopti el. Documentele sînt de prea măre importanță, şi e imposibil să prevezi cel mai apropiat viitor, după cele ce s’au întîmplat în astă seară. „Trebue să te rog să ’mi permiţi ca să ’ţi trec acum acest plic pe sub masă. Nu putem şti cine ne observă.“ Indispus la culme de aceste ma­nevre nedemne, am trebuit totuşi să primesc plicul. Starovicî îşi dădu aerul că ’mi întoarce spinarea şi începu o con­versaţie cu vecinul sau din stingă, pe cînd mîna-i aluneca încet şi cu precauţie în buzunarul surtucului. Urmînd pilda aceasta, m’am în­tors şi eu şi am făcut în chip clar complimentele mele deosebite prin­cipesei. Dar principele, cara proba­bil că observase conversaţia în şoapte ce o avusese cu ministrul lui, în­­cepu să vorbească cu mine in mod extrem de amabil, amestecîndu-se în convorbirea ce o aveam cu princesa. Deodată am simţit o uşoară atin­gere la genuchiul meu. Dîndu-mi aerul că mă joc cu şer­vetul, lăsai mina mea sâ alunece încetul cu încetul pe sub masă și degetele mele atinseră curînd plicul despre care vorbise Starovicî. Eu am apucat plicul cu precauţie şi uzînd de primul moment în care prinţul nu mă privea, am reuşit să trec plicul sub surtucul meu şi să-l introduc în buzunarul acestuia. Nu pot spune dacă cine­va de la masă observase mişcarea aceasta. Puţin după aceasta, Alteţa sa dă­du semnul, toţi se sculară, iar principele dînd braţul soţiei sale, iută în sală.­­ Aci ne-am împărţit în grupuri de­osebite şi am putut observa cum ministrul austriac s’a apropiat de princesă pentru a-i spune cîte­va delicateţe. Dar ea îl primi cu o ră­ceală şi o rezervă, care exprima în mod destul antagonismul dintre sim­patiile politice ale pereche! prin­ciare. îndată ce se scăpase de austriac, am văzut cum alteţa sa princesa ’mi-a aruncat o privire, care ’mi dădea a înţelege în mod clar că avea sa ’mi comunice ceva. Am încercat deci să mă scap de ministrul de justiţie care mă ciupea de nasturele surtucului, şi în mod precaut, fără de a atrage atenţiunea cui­va, am încercat să -mi fac dru­mul pînă lingă princesă. Ea mă primi cu o aparentă indi­ferenţă, perfect exprimată, dar în­dată ce ne-am aflat pentru un mo­ment singuri şi la o depărtare oa­reşi­care de cei­lalţi mosafiri, ea îmi adresă­­ următoarele cuvinte pline de importanţă: — lartă-mă domnul meu, dar dacă ai cum­va ceva asupra d-tale, ce ai dori să aduci într’un loc sigur, apoi nu mai întârzia nici un mo­ment. Iţi vei închipui lesne cît m’am speriat cînd am văzut această evi­dentă dovadă că princesa observase ceva despre manipulaţia de sub masă, şi numai cu multă greutate m’am putut stăpînî într’atîta în cît ca să nu observe nimic. M’am înclinat pentru a-i dovedi că am priceput senzul vorbelor ei, şi după ce aşteptasem cîte­va mo­mente pentru ca să nu deştept nici o bănuială, m’am apropiat de prin­cipele Gheorghe şi i-am cerut voe ca să mă pot retrage. Principele tocmai vorbea cu însuşi Starovicî şi deşi era cie totul împo­­­triva regulelor etichetei ca să mă retrag înainte ca principele să fi dat semnalul,— el totuşi primi cu o mutră graţioasă scuza ridicolă pe care mî-o preparasem. Mi s’a părut că am observat o privire ascunsă a primului ministru care evident că cu multă plăcere ar fi vroit să mă însoţească. Dar la aşa ceva nici nu puteai să te deşti în momentul acela. Am plecat deci escortat de valet al curței. In vestibul ’mi-am îmbrăcat pal­tonul. Era o noapte friguroasă care ’ţi amintea descrierea Dunăre! înghe­ţate de Ovid.— Iţi mai aminteşti acele versuri ?* — Le-am uitat, dar nu face ni­mic. Mi le vei reaminti după ce vei isprăvi cu povestirea. Ambasadorul zîmbi de nerăbdarea mea, dar puteam constata că ea nu-î displăcea. — După ce mi-am îmbrăcat pal­tonul, continua el, valetul observă, aproape in termenii dumitale de o­­dinioarâ . (Fa urma) gîn­un ­*■

Next