Adevěrul, iunie 1900 (Anul 13, nr. 3895-3924)
1900-06-01 / nr. 3895
Joi 1 Iunie 1900 chinezi trecuţi la catolicizm au fost arşi de vii. O patrulă de soldaţi trimisă din Tien- Tin de-a lungul liniei spre Peking, n’a întilnit în calea ei de cit mine fumeginde şi ameninţări scrise pe ziduri, pe garduri, pe copaci, in contra străinilor. , Au mai zărit intr’un canal plutind cinci cadavre de albi, printre cari unul era de femee. Actualmente aproape toţi albii şi mulţi dintre chinezii catolici s’au refugiat prin oraşele unde se află trupele europene. Dar dacă Pekingul nu e ocupat in curînd de forţe militare albe considerabile, refugiaţii din capitală riscă să fie masacrați în masă. Extern. IMPRESIUNI PALAVRE şi Din comp. lui Ghiţbuş cu cititoarele salegale farmec de lună! „A visa noaptea la lună*, iată o frază care în viaţa banală de toate zilele face de sigur pe mulţi să surîdâ, dar a ei, Chiţibuş, în colţişorul tău de grădiniţă înfloresc atâtea sentimente delicate şi intime, încât sper că nici acesta din urmă nu va fi prea mult taxat de ridicol. Nici o dată n’aş putea să descriu o varietate infinită de senzaţii ce simt cînd noaptea stau vrăjită sub farmecul de E în primul rând o nostalgie de plecare, un dor de a fugi departe, tot maî departe intr'un loc unde n’ar maî fi nimic de cit cer şi pământ, intr'un loc in fine unde aşi fi liberă să gândesc şi să fac tot ce a’şi vrea fără mereu să mă lovesc de tot felul de prejudecăţi stupide şi sarfpede. Şi apoi mai este un mare, un neţarmuit dor de iubire, de a şti că există pe lume o fiinţă care se gândeşte la tine, care te înţelege şi care te iubeşte; o fiinţă in fine care in orele de sbucium şi de frământare ar veni să-ţi mângâie cu o sărutare şi cu o vorbă bună fruntea şi inima rănită şi îndurerată. Ah! cât mi-e de dor să’i spun, să’i tot spun sub farmec de lună, să’î şoptesc cu atâta dor—atâta de tainic şi atâta de duios tot păsul şi toate suferinţele inimei mele. Vai ! şi cât mă simt de tristă şi de sin- t gură când ridic ochii şi privescorizontul larg şi albastru pe care în toate părţile clipesc mii şi mii de stele, şi pe care involuntar îl compar cu orizontul vieţei mele care dînsul se întinde închis şi negru fără să zăresc pe el nici o stea, şi nici cea mai slabă rază de lună. Iată, Chiţibuş dragă, pentru ce cu fizicul chiar de a trece drept prea sentimentală, de multe ori visez şi plîng... sub farmecul de lună. Liane Poşta lui Chiţibuş. — Mina. Loco-Buna, dar prea scurtă pentru o palavră" STERI EXTERNE • ^In privinţa zvonului că Anglia ar fi propus Spaniei] ca să-i vinză insulele Băleare, d. Silvela, primul ministru al Spaniei, a declarat că nici nu i s’a făcut o asemenea cerere, nici n’ar primi-o, şi că de alt fel şi puterile europene s’ar opune la aşa ceva. O notă comunicată ziarele engleze spune că cei 2300 de inşi trimişi ţara Aşanţilor vor fi de ajuns pentru a înăbuşi răscoala in cîteva săptăminî. Se afirmă însă că Aşanții şi alianţii lor posedă mai mult de 50.000 de combatanţi. Din cele 44 de convenţiuni democratice ale Statelor Unite, 24 s’au întrunit deja in vederea alegerei candidatului prezidenţial, şi din acestea 22 Tău desemnat pe d. Bryan.L Greva si conflictele de la Saint- Louis (Statele Unite) continuă cu furie. Printre noile victime se numără, afară de răniţii uşor,’ trei agenţi grav rănitî şi un civil omorît. .....Grupul socialist din camera franceză a depus un contra-proiect al amnistiei, care va cuprinde toate delictele politice sau săvirșite din cauza unor fapte politice precum și cele mai multe din delictele militare. Magrand, celebrul magistrat din Ghâteau-Thierry, care de vreo doi ani pune în uimire Franţa cu hotărîrile gale, face acum din nou să se vorbească de el. In adevăr, acondamnat pe un tînăr la 5000 lei daune-interese şi 365 fr. rentă viageră pe an, către o domnişoară căreia îi făgăduise s’o ia în căsătorie, şi pe care a abandonat’o după ce din relaţiile lor s’a născut un copil. — Agitaţiile inpotriva curselor de tauri iau din ce în ce o întindere mai mai mare la Paris. Ziarele cari au deschis un plebiscit în această privinţă primesc zilnic scrisori de protestare. Prefectul de Seine-et-Oise a şi interzis cursele de tauri. — Cunoscutul doctor-chirurg Pozzi din Paris a provocat la duel pe doctorul Devillers, care l-a insultat fiindcă în calitate de senator a votat condamnarea lui Dérouléde. E vorba ca doctorul Devillers să fie prcius din clubul medical din Paris. MMTARA — De la coresp. noştri particulari — CALIMANESTI La 1 Iunie se deschide stagiunea de vară a băilor de aer. Poziţia Călimăneştilor e admirabilă, împrejurimile cu totul feerice; aerul e curat şi întăritor. In tot-d’auna vizitatorii s’au grăbit să vină aci în număr mare: băile sunt recunoscute ca excelente, şi mai ales apa de Căciulata, pentru expedierea căreia zilnic sosesc comande din ţară şi chiar din străinătate, atrage la Călimăneşti o sumedenie de suferinzi. Intre vizitatorii deja sosiţi sunt : fostul mitropolit Ghenadie, care vine aci în toţi anii, d. deputat Guran, d. căpitan Zahareanu, şi alţii. S’au făcut radicale reparaţii stabilimentului. Parcurile, gradinele, luminate splendid cu electricitate, sunt admirabile. E o adevărată fericire să poţi veni sâ uiţi aci timp de o lună grijile vieţei de oraş. Noul administrator, care e şi şeful ocolului silvic, d. inginer Ţăpîrdea, îşi dă lăudabile silinţe pentru a face ca totul să fie în bună ordine. Hotelul Statului, o vastă clădire de peste 150 de camere, luminate cu electricitate, se găseşte în perfectă curăţenie şi instalaţie. Se găsesc aci birturi destule, între cari excelează restaurantul hotelului. Fără exageraţie, Călimăneştii judecaţi din toate privinţele, sînt una din staţiunile noastre balneare cele mai demne de a fi vizitate—Punte. F.OCŞANI Procesul Silberstein.—In noaptea zilei de 14—15 August 1888, magazia velniţei d-lor B. Silberstein şi S. Colin Cornescu din Odobeşti a fost consumată de un incendiu. A doua zi, procurorul de Putna primeşte o denunţare de la d. Nicu Teodorescu, că Silberstein şi Cornescu ar fi dat înşişi foc magaziei, pentru a scoate prime de asigurare. La 17 vine chiar substitutul de procuror ca să ancheteze faptul şi nu reuşeşte să descopere nimic în sarcina pîrîţilor. D. Nicu Teodorescu, văzînd că denunţul n'a avut nici un efect, mai face unul la judele-instructor delegat, d. Lahovary, spunind că are dovezi sigure despre culpabilitatea lui Silberstein şi Cornescu , constituindu-se în acelaş timp parte civilă pentru suma de 5000,deoarece, într-o parte a magaziei incendiate avusese nişte vase goale cari au ars. D-nii B. Silberstein şi S. Corin Cornescu sunt chemaţi la Focşani, în cabinetul judelui instructor, care dă numai decit un mandat de arestare contra lor. In ziua de 24 Mai, după 9 luni de prevenţie—din cari 35 zile la secret — după nenumărate amînări în judecarea procesului pentru tot felul de motive, acuzaţii sînt chemaţi sa fie judecaţi de curtea cu juraţi din Buzau. Se rezervaseră zilele de 24, 25, 26 şi 27 Mai şt pentru judecarea procesului Sala curţei era înţesată de un numeros public, în majoritate de odobeşteni şi foeşeneni. Curtea se constituie astfel : d. Flaislan preşedinte, asistat de d-nii : Moscu şi Şişman, membrii. Fotoliul ministerului public ţinut de d. Zamfirescu, advocaţii părţei civile, —căci şi societatea Generală era constituită ca parte civilă pentru 86.550 lei, premiul imobilului—erau dnii G. Panu şi Nae Bărbulescu. Acuzaţii erau apăraţi de d-nii Emil Theodore, primarul Buzăului, AL Vlădicescu, N. Georgescu, Th. Ienibaee şi N. Chirculescu. Ziua întîia.—La ora 1 şedinţa se deschide. Sînt 138 martori. Iată cîteva din depoziţiile lor : " loan Drăgoescu, perceptor fiscal din Odobeşti, declară ca instrucţia s’a făcut cu ciomagul. Const. Dumitriu declară că acuzaţii sunt victimele d-luî Nicu Teodorescu. Gheorghe Buşită, martor de căpetenie al acuzăreî, a dat naştere la un incident. In depoziţia sa, martorul spune că a văzut pe inculpatul Cornescu, la ora 11 şi jumătate, eşind din magazia în care puţin maî tîrziu s’a declarat incendiul. El zice că ştie că era ora 11 şi jumătate noaptea, deoarece dădea unei note a sale reţetă cu lingura. D. apărător Chirculescu, ca să arate juraţilor că martorul nici nu ştie a se uita la ceas, ii arată ceasornicul său, care arăta 6 şi ceva. Bujilă zice că e fără un sfert. D. Chirculescu îşi arată ceasul preşedintelui, care se convinge că Buşilă nui cunoaşte ceasul. Mai mulţi d-nî juraţi ca să se convingă de visu, îşi arată rînd pe tind ceasoarnicele lui Buşilă, care nu ştie cum să maî iasă din încurcătură. Ziua a doua. D. preşedinte Flaisla dă cuvîntul d-nul procuror de secţie Zamfirescu. D-sa, în rechizitor, bazîndu-se pe insuficienţa probelor, lasă cazul la aprecierea juraţilor, cerînd totuşi un verdict afirmativ şi fără circumstanţe atenuante. D. G. Pann, din partea societăţei de asigurare Generala în pledoaria d-sale apasă foarte mult asupra acuzaţilor, cerînd condamnarea. Ziua a treia.—D. Bărbulescu, din partea societăţei Generala, se pune, în pledoaria d-sale pe terenul antisemitismului, ceea ce produce oarecare tumult în sală şi nelinişte chiar in rîndurile juraţilor. D. Ienibace din partea apărărei, zdrobeşte acuzaţiile aduse de procuror, şi după ce răspunde antisemitismului deplasat al d-lui Bărbulescu, sfîrşeşte cerînd juraţilor un verdict negativ. D. Emil Theodoru, primar al Buzăului, combate de asemenea acuzaţiile aduse de procuror şi conchide la achitarea acuzaţilor. Ziua a patra. — D. Al. Vlădicescu, fost preşedinte al tribunalului Buzău, printr’o pricepută cuvîntare, după ce arată netemeinicia acuzăreî, cere achitarea acuzaţilor. Ultimul apărător al acuzaţilor d. N Chirculescu, nimiceşte punct cu punct toate acuzările aduse de procuror şi de partea civilă, inzistînd mai mult asupra inciden- tuluî cu Gh. Buşilă. După o deliberare de 15 minute, juraţii buzoienî se întorc cu un verdict de achitare pentru ambii acuzaţi, verdict primit cu aplauze de imensul public cafre se afla în sală. Eminentul advocat d. Chirculescu a fost obiectul unor manifestații de simpatie din partea entuziastului public.— Voni. Răscoala Boxerilor — Kisang—Su, împăratul Chinei— Ceea ce a agravat multe lucrurile din China este seceta care domneşte in regiuni foarte întinse, contribuind astfel la exasperarea şi exaltarea spiritelor. La 25 iunie 4000 de boxeri au înconjurat 1500 de soldaţi intre Lofa şi Jang-Tsun. Funcţionarii zic că 500 de boxeri au fost omorîtî, dar nu spun ciţi soldaţi au avut aceeaşi soartă. Boxerii au fost rău înarmaţi în lupta asta, afară de cîteva săbii şi puşti vechi, n’aveau de cit săgeţi şi instrumente agricole. Totuşi pe cit de indirjiţi au fost răsculaţii, pe atit de molatici şi greci au fost soldaţii. Răscoala se întinde in regiunile cele mai îndepărtate ale Chinei. Se ştie că consulul Franţei din Mong-Tze şi agentul francez din Iunan au trebuit să fugă după ce vice-regele i-a înştiinţat că nu răspunde de viaţa lor. Boxerii au ars capela rusă din Tung-Ting-An la 35 de mile de Peking. Directorul căilor ferate spune că distrugerea liniei ferate continuă şi că nu poate făgădui curînda restabilire a comunicaţiilor. Primul gind al puterilor cu prilejul tulburărilor din extremul orient este să profite cit de mult. Astfel ziarul Lokalanzeiger citează următoarele cuvinte cari ar fi fost pronunțate in anturajul împăratului Germaniei: — Dacă ne-am fi întărit din vreme flota am fi putut să tăiem o bună parte din prăjitura chinezească. Pe de altă parte insă guvernul german declară că va lucra de acord cu celelalte puteri, fără nici un gind de folos particular. La Washington cabinetul aprope exclusiv cu afacerile se ocupa chineze. — Pavilionul presei a fost inaugurat, in prezenţa d-lui Millerand. Un redactor al ziarului Temps a salutat, în numele presei, pe ministrul comerciului. — Agitaţiile vizitiilor salariaţi din Paris nu mai încetează. Profitând de expoziţie, ei cer să li să mărească lefurile. — La pavilionul armatelor de uscat şi de apă s’a inaugurat secţia încălzitului şi ventilaţiei. — Totalul intrărilor pe ziua de Vineri este de 177.172. — In populaţia săracă a Parisului e mare indignarea în potriva scumpire! tuturor obiectelor de prima necesitate, scumpire provocată de expoziţie. S-a petiționat către ministru, camera de comerţ şi deputaţii Parisului. CÂRTI si REVISTE Forma testamentelor in dreptul internaţional privat. — Despre forma în care trebuie sa fie făcute testamentele în străinătate şi ale străinilor în Romînia de C. N. Buzdugan, prezidentul Trib. Bacău, (Extras din Revista de drept şi sociologie, Anul II). O broşură în 8 de 75 pagini, Bucureşti, tip. Guternberg. Hipoteca convenţională în dreptul roman, cu o privire istorică asupra hipotecei la egipteni, babiloneni, evrei şi greci de M. I. Negreanu, teză pentru licenţă în drept la Facultatea de drept din Bucureşti. O broşură în 8 de 103 pagini, Bucureşti tip. Speranţa. Predica ţinută la IO Maiu 1900, în templul coral din Bucureşti de dr Beck. O broşură în 8 de 8 pagini, Bucureşti, tip C. Gobi. Progresele veterinare Anul III lea No. 4, Aprilie şi Maiu 1900. Expoziţia din Paris — Inaugurarea expoziţiei Transvaa- lului s’a făcut în modul cel mai simplu, fără şampanie şi fără muzică. In sală se află portretul lui Krüger, înconjurat de flori. Se admiră mult celebrul tun primitiv şi grosier făcut de un simplu ferar in timpul războiului pentru independenţă de la 1870. In primul plan se află o vastă bibliotecă scrisă în limba bură. Pe ziduri sînt grafice ingenioase în aur, cari arată că Transvaalul a cheltuit în 1898 două milioane şi jumătate pentru instrucţie şi că faţă cu 26.000 de soldaţi (cu bătrinî şi copii cu tot) are 14.000 de şcolari. Industria şi agricultura sînt foarte bine reprezentate. — Regele Suediei şi-a început vizitele la expoziţie. La prima-i vizită a fost aşteptat de ministrul socialist, d. Millerand, care l’a condus prin diferitele pavilioane. Apoi Oscar al II-lea s’a dus pe jos la legaţiunea suedeză. — Congresul valorilor mobiliare s’a închis. S’a deschis congresul societăţilor pe acţiuni. MEMEITO — Mercurî 31 Marti 1900 —• •—Examenele de declamaţie, cu elevii şi elevele anului I. — Şedinţă la consiliul comunal. Spectacole Grădina Sinaia (fosta Hugo). In fiecare seară comedii jucate de trupa d-lui D. Ionescu. Grădina Bristol.—Concert de orchestră sub conducerea capel-maistruluî I. Wegenstein. Grădina Bragadiru.—Muzica vînătorilor. Grădina Oppler.Concert de orchestră Grădina Boulevard. — Concert de orchestră sub conducerea d-luî Ed. Wilh. Strauss. Grădina Ficșor(fost Tomek). —Capelă de dame sub conducerea d-rei Eva Lescher. Grădina IO Mane. — Concert de orchestră sub conducerea d-lui Tudorică Cercel. Grădina Berăria Dunareana.—Orchestra micilor muzicanți austriaci. pe dep. 9;— agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. — Devize cek: Londra, 25.42:/2; Paris 10Vs lO-OTVa; Viena 101 s/4; Berlin, 124.32Va 30 ; trei luni, Londra, 25,20 ; Paris, 100.20; Viena —■»-—Berlin, 122.60, CEREALE București, 30 Marti 1900, Ultimele ploi în America, fiind de scurtă durată și persistînd iarăşi seceta, starea griului devine din ce în ce maî nesatisfăcătoare acolo. In Ohio, Illinois şi Indiana perspectivele recoltei sînt foarte rele, şi pe lingă secetă, mai suferă griul mult şi din cauza lăcustelor. Starea generală a griului de iarnă s’a înrăutăţit în mod simţitor in partea nord-vestică a Americei din cauza secetei. Sub această influenţă, susţinut şi de speculaţiunea la hausse, tendinţa griului în New-York şi Chicago este astăzi pronunţată ferm şi notează cu 23/4 cents in urcare. Tendinţa porumbului a rămas liniştită in vederea publicărei raportului asupra stărei recoltelor. Contrar urcărilor în America, tendinţa griului în Viena a rămas astăzi liniştită, notînd chiar cu 1 heller în scădere, secara cu 2 heller iar rapiţa cu 10 heller în scădere. In piaţa noastră tendinţa şi urcările strainătățeî’nu au produs nici un efect, fiind toate privirile concentrate asupra recoltei rapiței. Astăzi s’a treerat aproape in general. Pr. Felurimi O chelnăreasă poetă. — Ziarele streine atrag atenţia publicului cititor asupra unei chelnărese-poete din Baden-Baden. Ea serveşte cu multă graţie pe clienţii berăriei «La crocodil», iar in orele libere scrie versuri foarte apreciate da lumea literară, deşi n’are decit 22 de ani. De curind Crete Baldauf — aşa se chiamă poeta — a scos un volum de versuri şi rezultatul a fost că a atras toată pătura cultă din localitate îngroşind astfel numărul clienţilor berăriei. Patronul, care înainte îşi batea joc de dinsa, e foarte incîntat şi a mărit leafa talentatei chelneriţe. De altfel, ea declarat reporterilor cari au alergat să o intervieveze, că nu-şi lasă vechea meserie. Moartea lui Wellington. — Ducele de Wellington, nepotul învingătorului de la Waterloo, a încetat din viață., Henry Wellesley, al treilea duce de Wellington, marchiz de Douro, conte de Morington, viconte Wellesley, prinț de Waterloo, duce de Victoria, marchiz de Torres-Vedras, conte de Vimiero, etc. etc., moștenise in 1884 patria unchiului săli, care era al doilea fiu al primului duce de Wellington. A făcut parte (1874--1880) din camera comunelor ca deputat conservator. Neavind copii, urmașul titlurilor sale va fi lordul Arthur Charles Wellesley. Financiare, Comerciale^ Economice Bursa efectelor: valorile 29 Manli romine au în străinătate cotat azi: La Frankfurt: renta rom., 5°|0 92.50 ■id. 4% —.— —.—. La Berlin: renta rom., 5% 92.40 id. 90 4% 79.80; id. 91, 4% 79.80 ; id. 96, 4% 79.80 ; id. 98,4% 79.75. La Paris: rent. rom. 5°|0 95.25. id. 4°jo —id. 4% 80.75. Berlin imprun, munie. Bug. 87.75. Londra, Banca Romlniei 6. Valorile străine au cotat: Lozuri turcești, la Viena: 110.50 la Paris: 116.50. Banca otomană: 566. Renta ext. spaniolă : 72.95. 30 Mai. In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 93 la Id. impr. 92, 5% 94y2 Id. 93,58/o 94y2 Id. 94 int. 5% —; Id. imp. 32'|2 mil. 4% 80 Id. id. 60 mil. 4% 81; Id. id. 274 mil. 4% 81/, Id. id. 45 mil. 91 4% 811/, Id. id. 120 mil. 94, 4% 81y2 Id. id. 90 mil. 96,4% 81; Id. id. 180 mil. 98,4%y0 81, Bonuri de tesaur împr. 175 mil. 5% —. Scris. ftmp. rur. 5% 95; Id. id. id. 4% 793/e Id. id. urb. Buc. 5% 86y2 Id. id. Iași 5% 80. Banca Naț. 2475; agricolă, 335; scont 278; soc. asig. Dac.-Rom., 444; id. Naț. 450; id. Constr. 35; căi ferate şi tramway, — fabr. băut. gaz 113; Soc. romînă de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.25. Coroana germană 24.70; lira otomană—; fl. austr. hărt. 2.104 rubl. id. 2.70. Scont și avansuri: Banca nat. 8; av. Ediţia de aseară informaţiuni Comisarul de poliţie Dumitru Duhni a confiscat numărul de Simbătă al ziarului Secolul XX, din ordinul prefectului Istrate, pentru că conţinea o corespondenţă din Roman, în care se denunţau mai multe abuzuri de ale administraţiei locale. Banca generală a României a cerut declararea în stare de faliment a casei John Pitts din Capitală. Biblioteca centrală din Iaşi a cerut ministerului instrucţiei să i se dea volumele cele mai de valoare care se află actualmente în biblioteca de la T.Neamţu, ce se va desfiinţa in curind. Dri dimineaţă d. Nicolae Fleva ministrul de domenii s-a întors venind de la pepiniera Istriţa. Alaltăerî, a avut loc excursiunea la Porţile de Fier şi de acolo la Orşova şi la Cazan, organizată de direcţia căilor ferate. Au participat vre-o 250 de persoane, cea mai mare parte din Craiova şi Turnu-Severin. Excursiunea s-a făcut pe remorcherul Basarab. D. Gr. G. Cantacuzino preşedintele consiliului de miniştri a plecateri di-imineaţă la Floreşti. Consiliul profesoral al universităţii din Capitală care trebuea să se întrunească Simbătă pentru a se pronunţa asupra alegerei unui candidat la catedra de botanică se va întruni Miercuri seara. In ziua de 1 Iunie se vor ţine la universitatea din Capitală examenele de licenţă la filosofie si litere. Alegerea unui Iancu Vechi, pe 25 Iunie, epitrop la biserica va face in ziua de Eri s’au prezentat la ministrul instrucţiune mai mulţi profesori de la liceele din Capitală şi-au cerut lămuriri asupra unei dispoziţiuni a noului regulament şcolar. E vorba de articolul care prevede admiterea la examen a elevilor. In acest articol se spune că elevii cari nu vor avea cel puţin nota 3 la una sau mai multe materii, vor fi declaraţi repetenţi fără a mai trece examenele. Elevii cari nu vor avea nota 5 la o materie sau la 2, vor fi declaraţi corigenţi şi în acelaşi timp vor trebui să se prezinte la aceleaşi obiecte la examene. crezut să nu mai fie examenele obiectelor care rămîn corigenţi mediei anuale. Profesorii au admişi de loc la respective elevii prin iesuficienţa Zilele acestea se va numi directorul sucursalei Băncei Naţionale din Iaşi, la locul defunctului Bogdan. In acest post va fi inaintat unul din cei mai vechi funcţionari ai Băncei. La întrunirea liberală ce s’a ţinut Duminică la Severin, în vederea alegerilor comunale, au vorbit d-nii St. Steriadi, M. Ghelmegeanu, Ilariu Isvoranu şi Gh. Gărdăreanu, cumnatul d-lui Gr. Constantinescu, care figurează in capul listei prefectului. Consiliul permanent al instrucţiei a judecat zilele acestea procesul d-lui institutor B. Sinisceanu, fost revizor şcolar al Capitalei, dat judecăţei pentru că din cauză de boală, dovedită cu un certificat medical liberat de lin medic Comunal, n’a luat parte la ultimele conferinţe ale institutorilor. Consiliul permanent a nesocotit certificatul medical și a cerut să se dovedească cu rețete că d. Sinisceanu a fost în adevăr bolnav în acel timp. Procesul a fost amînat. Sinedie. Di D-na Maria I. Cantacuzino, din strada Dionisie, a fost victima unei excrocherii din partea unui individ care sub numele de Cătuneanu, şi sub falsul titlu de funcţionar la primărie, a încercat să-i ia mai multe parale, pentru o autorizaţie de reparaţiune. Escrocul a fost insă dejucat după ce de abia încasase o coală de 10 lei. Poliţia este in urmărirea escrocului. Crima din lasa Alaltăerî s’a găsit, în apropiere de grădina Libertatea, din comuna Gopou, femeia Catinca Vrabie, în etate de 55 ani strangulată cu o basma. Toată noaptea Cantinca băuse împreună cu trei bucovineni, servitori la școalaVasile Lupus, în circiuma lui Iancu Vidraşcu. In zorii zilei, Catinca Vrabie a părăsit circiuma dimpreună cu cei trei indivizi. Dimineaţa, la ora 6, nişte femei ce veneau cu lapte în piaţa oraşului au găsit cadavrul Catincei în drumul de pe şoseaua Iaşului. Cel dintii care a sosit la faţa locului a fost ofiţerul de poliţie Hagiu, apoi familia nenorocitei, compusă din 3 feciori, o fată şi un ginere. Cazul se anchetează de către primarul comunei Copou. _____ Riga. Curtea de Casaţie va judeca, la 12 iunie, recursul condamnaţilor Mazzola, Aronovici şi Teologu, autorii furtului de la casa Jeschek. Duminica viitoare se va juca la Teatrul Naţional din Budapesta O lecţie, drama d-lui Radu D. Rosetti, jucată şi la noi anul trecut. Piesa e tradusă de d. Gheorghe Alexici, profesor la Universitatea din capitala Ungariei. E curioasă simpatia ungurilor pentru poetul nostru: mai toate poeziile sale sînt traduse şi mult gustate de către descedenţii lui Atila. D. colonel Gherghe, consilier comunal, întilnind astăzi pe d. C. Mano, l-a rugat stăruitor să renunţe la scandalul pe care are intenţiunea de a’l provoca în consilii astă-seară; colonelul se disculpa şi căuta să arate că n’a ştiut de rostul vaselor confiscate deunăzi şi că deci nu poate fi făcut responsabil. Se prevede pentru azi o mare furtună în consiliul comunal. Eri după amiază s’au întrunit la ministerul instrucţiune toţi profesorii cari sînt însărcinaţi cu alcătuirea programelor şcolare pe noul an 1900—1901. Comisiunea a fost presidată de d. dr. Istrati. Azi s’a întrunit la direcţiunea generală a serviciului sanitar comisiunea de epizootie. Venitul brut al serbărilor de Dinainică şi Luni la Cişmigiu se ridică la suma de peste 4000 lei. Marţi vor începe la universitatea din Capitală examenele de limba latină cu studenţii anului I, şi vor continua toată săptămîna. Examenele de estetică cu studenţii anului al IlI-a şi cele de filosofie cu studenţii anului I, vor începe la universitatea din Capitală Vineri. Alaltăera dimineaţă, în timp de 3 ore, Capitala a fost cu desăvîrşire lipsită de apă. Toate gurile de apă au fost închise. Abonaţii primăriei au fost apoi serviţi, timp de citeva ore, cu o a foarte turbure, plină de noroi. Iordachie N, Ionescu a Go, In Restantantuldbi Mrmla Covaci Mo. 3, Bucmneşti,pe lingă „Sala Economica" (cu intrare separată) ca un» înfiinţat şi unde se mănînea foarte eîivi, am maî redeschis şi Sala Răcoroasă de vară cu terasa şi cabinele el de vară unde mâncările şi băuturile (a căror calitate e destul de cunoscută) vor fi servite cu începere de la 26 Mai, a. c. prețuirii Sloi şî nMslt reduse. 7105 Germania intervine pentru Romînia Corespondentul nostru din Viena, care ne-a întreţinut telegrafic despre toate fazele prin cari a trecut conflictul izbucnit intre România şi Turcia prin faptul urcărei tarifului vamal turcesc pentru făinurile româneşti, ne transmite următoarea telegramă asupra unei noi faze a chestiunei. Viena, 30 Maiu.—Se telegrafiază aci din Constantinopole că ambasadorul german a intervenit pe lingă Poartă pentru a susţine reclamaţiunile României în conflictul vamal româno-turc. Ambasadorul german cere să Înceteze nedreptatea ce s’a făcut Romînieî prin aplicarea unui nou tarif mult mai urcat, şi spune că se cuvine a se restitui Romînieî orice taxă vamală diferenţială percepută. — Bran.' l-ral fi.limitriu S’a mutatat strada Dionisie 63 Consultațiuni de la 1—3 şi 7—8 seara Adev Srn Comisii mile ele examinare a elevilor particulari Institutul Negoescu. — D. C. Dimitrescu-Iaşi, preşedinte , d-nii Sucianu, Matilda Teodorescu, Jules Brun, Burileanu, Paulina Galotescu, Popovici-Băşnoşeanu, Ţiţeica, Petricu, I. Popa-Burcă, G. Ventura şi Pascaly membrii. Institutul Pompilian.—D. Cosăcescu, preşedinte ; d-nii Sevastia Teodorescu, Pompiliu Eliad, Schemski, Pitoş, Roze de Justinian, d-na Florescu, N. Ionescu, S. Atanasiu, d-na Canea, Aricescu, Nestorescu şi Rădulescu-Motru. Institutul Filipnescu. — Archiereul Pimen Piteşteanu, preşedinte; d-nii Ovid Densuşianu, Balş, Popp, Pandele, Pantazi, Rădulescu-Motru, Chiriţescu, Brăiliţeanu, d-na Neculcea, Jules Brun, Buzoianu, Ştefănescu şi Maria Panaitescu membri. Institutul Schewitz-Thierry. — D. Girboviceanu, preşedinte; d-nii Radu Dobrescu, Stamatescu, Moisescu, Petricu, Petrescu, Panaitescu, Mindreanu, Mihai Clteanu, Demitrescu, preotul Năzări si Sutescu membri. Crima din Turnu-iVlăgurele împuşcarea controlorului Malaxa.— Prima tentativă. — Crima.— Arestarea asasinului Duminică, 28 curent, la ora 8 dimineaţa, s’a săvîrşit o crimă înfiorătoare in oraşul Turnu-Măgurele. Un bulgar, anume Nemi Ivanovicî,urmărea de mai multă vreme pe controlorul fiscal Malaxa, spre a-l omorî. Prima încercare a făcut-o Duminică, la 6 ore dimineaţa, la măcelăria unde "d. Malaxa se dusese să tirguiască. Graţie însă măcelarului, criminalul nu şî-a putut atinge scopul. Nu s’a descurajat însă, şi a continuat să aştepte un moment propice pentru a’şi realiza criminala intenţie. Pe la ora 8, în aceeaşi zi pe cînd d. Malaxa se afla in cafeneaua lui Florea Niculescu, Ivanovicî se repede asupralui, și ochindu-i, descarcă un foc de revolver. D. Malaxa, lovit la cap, după urechia dreaptă, căzu fără simțiri intr’un fac de sînge, mort intr’o clipă. Această crimă, săvîrșită cu iuțeala fulgerului, îngrozi intr'atit pe mușterii din cafenea, incit nici unul nu putu să intervină în primul moment. Ivanovici, crezind că victima lui este incă în viaţă, mai trase asupră-î trei focuri de revolver; gloanţele au pătruns în piept, coapsa stingă şi braţul drept ale cadavrului nenorocitului Malaxa. De abia atunci lumea interveni. Ivanovici insă ameninţa cu revolverul pe cei ce voiau să-l atingă. Cei prezenţi, temindu-se că revolverul nu e ide tot descărcat, deteră timp asasinului să scoată din buzunar un cuţit, cu care încercă să se sinucidă. In acel moment mai mulţi agenţi se repeziră la asasin şi reuşiră, după o oarecare luptă, să-l dezarmeze. El a fost legat şi transportat la poliţie. * * Nu se cunoaşte încă mobilul acestei înfiorătoare crime, care a produs o mare sensaţie in întregul oraş. Comisiunile examinatoare la şcoalele normale Comisiunile pentru examenele de capacitate ale absolvenţilor şi absolventelor şcoalelor normale s’au alcătuit la felul următor : D-nii G. Meissner şi Evolceanu pentru institutorii din Bucureşti; d-nii Pangratti şi Rădulescu-Motru pentru institutoarele din Bucureşti; d-ra Elena Cancicov şi d. Petricu pentru azilul «Elena Doamna» ; d-nii G. Ionnescu- Sion şi Bungeţianu pentru şcoala societăţei pentru învăţătura poporului român ; d-nii Patriciu şi Dragomirescu pentru institutoarele din Craiova ;d-nii Ţiţeică şi Ilie Georgescu pentru învăţătorii din Craiova ; d-nii Th. S. Speranţă şi Muşetescu pentru învăţătorii din Timpu-Lung ; d-nii I. Praja şi Gr. Şufu pentru învăţătorii din Galaţi; d-nii Buţureanu şi Simonov pentru învăţătorii din Birlad ; d-nii P. Răşcanu şi Nădejde pentru institutoarele din Iaşi; d -nii Buţureanu şi G. Lascăr pentru învăţătorii din Iaşi; d-nii P. Răşcan şi Petricu, Rădulescu-Motru şi Bungeţeanu vor cerceta probele înscrise ale institutorilor şi institutoarelor, iar d-nii G. Ţiţeica, V. Buţureanu, P. Evolceanu şi M.Dragomirescu pe ale învăţătorilor şi învăţătoarelor. Pentru examenele orale au fost delegaţi : FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ 86„ Secretele curţilor Europene Aţa aibă îndată ce se servise desertul, principele “Gheorghe se sculă cu faţa hotărîtă, şi umplîndu-şi paharul pină în vîrf, spuse cu vocea tare : „Doamnelor şi domnilor, vă provoc să goliţi paharele în sănătatea iubitului meu amic şi frate, a împăratului Francisc Iosif.“ Era o demonstraţiune. Importanţa acestui toast nu putea fi greşit interpretată. Toastul însemna că principele Gheorghe era în înţelegere cu curtea vieneză şi că amicii şi partizanii Rusiei din principat, erau bătuţi. Eu îmi întorsei privirea de la fața triumfătoare a reprezentantului austriac spre aceia a principesei Katerina. Aceasta devenise palidă ca moartea cînd urmînd pilda prinţului se ridicase de la locul ei, pentru a pune încet paharul la buze, şi a ’l sorbi mai încet încă, de par’că fiecare picătură ar fi fost cea mai ucigătoare otravă pentru dînsa. Primul ministru reuşi să’şi ascunză în mod mai abil supărarea. El bău toastul liniştit, de par’c’ar fi fost vorba de o ceremonie neimportantă şi ’şi reluă imediat locul lîngă mine. Îndată ce însă atenţiunea celor din jurul nostru fusese distrasă pentru un moment, Starovicî îmi șopti la ureche : — Baronul Durensky este un bărbat foarte precaut. A obținut tocmai la vreme concediul. Aceasta a fost prima aluzie la faptul că plecarea lui Durensky era în legătură cu un scop lăturalnic oareșicare. Eu începui să mă simţesc cam rău şi că doresc ca mai bine să nu fi devenit robtocitorul Doliţelor secrete ale vicleanului rus către primul ministru. Neliniştea mea a mai crescut încă în urma observaţiei următoare a lui Starovicî, făcută în acelaşi ton. — Anumite precauţii au devenit necesare, precauţii pe cari baronul le-a prevăzut pentru un caz ca cel ce s’a petrecut în astă seară. Mă sînt silit să te rog pe d-ta, ca locţiitor al lui, ca să mă ajuţi. Am în acest moment în buzunarul meu un plic care conţine anumite documente de cea mai mare importanţă şi pe care trebue să ’ţi-l încredinţez fără întirziere d-tale, pentru cîtva timp.“ N’am putut să ascund o privire furioasă provocată de această propunere. Nu era de loc plăcut pentru mine să mă văd atras în labirintul politicei secrete ruseşti, a unei diplomaţii despre care am auzit multe, cu care nu venisem însă niciodată în contact direct. Dar acceptasem so 1 reprezint pe Durensky, și nu puteam să fac deci altceva decît să satisfac cererea primului ministru. — Dacă vroești poți să -mi aduci pachetul despre care vorbești, emîine acasă la mine, răspunsei eu rece. Eu îl voi păstra într’un loc sigur pînă la întoarcerea colegului meu. D-l Starovicî își încreţi fruntea. — Nu pot aştepta pînă mîine, șopti el. Documentele sînt de prea măre importanță, şi e imposibil să prevezi cel mai apropiat viitor, după cele ce s’au întîmplat în astă seară. „Trebue să te rog să ’mi permiţi ca să ’ţi trec acum acest plic pe sub masă. Nu putem şti cine ne observă.“ Indispus la culme de aceste manevre nedemne, am trebuit totuşi să primesc plicul. Starovicî îşi dădu aerul că ’mi întoarce spinarea şi începu o conversaţie cu vecinul sau din stingă, pe cînd mîna-i aluneca încet şi cu precauţie în buzunarul surtucului. Urmînd pilda aceasta, m’am întors şi eu şi am făcut în chip clar complimentele mele deosebite principesei. Dar principele, cara probabil că observase conversaţia în şoapte ce o avusese cu ministrul lui, începu să vorbească cu mine in mod extrem de amabil, amestecîndu-se în convorbirea ce o aveam cu princesa. Deodată am simţit o uşoară atingere la genuchiul meu. Dîndu-mi aerul că mă joc cu şervetul, lăsai mina mea sâ alunece încetul cu încetul pe sub masă și degetele mele atinseră curînd plicul despre care vorbise Starovicî. Eu am apucat plicul cu precauţie şi uzînd de primul moment în care prinţul nu mă privea, am reuşit să trec plicul sub surtucul meu şi să-l introduc în buzunarul acestuia. Nu pot spune dacă cineva de la masă observase mişcarea aceasta. Puţin după aceasta, Alteţa sa dădu semnul, toţi se sculară, iar principele dînd braţul soţiei sale, iută în sală. Aci ne-am împărţit în grupuri deosebite şi am putut observa cum ministrul austriac s’a apropiat de princesă pentru a-i spune cîteva delicateţe. Dar ea îl primi cu o răceală şi o rezervă, care exprima în mod destul antagonismul dintre simpatiile politice ale pereche! princiare. îndată ce se scăpase de austriac, am văzut cum alteţa sa princesa ’mi-a aruncat o privire, care ’mi dădea a înţelege în mod clar că avea sa ’mi comunice ceva. Am încercat deci să mă scap de ministrul de justiţie care mă ciupea de nasturele surtucului, şi în mod precaut, fără de a atrage atenţiunea cuiva, am încercat să -mi fac drumul pînă lingă princesă. Ea mă primi cu o aparentă indiferenţă, perfect exprimată, dar îndată ce ne-am aflat pentru un moment singuri şi la o depărtare oareşicare de ceilalţi mosafiri, ea îmi adresă următoarele cuvinte pline de importanţă: — lartă-mă domnul meu, dar dacă ai cumva ceva asupra d-tale, ce ai dori să aduci într’un loc sigur, apoi nu mai întârzia nici un moment. Iţi vei închipui lesne cît m’am speriat cînd am văzut această evidentă dovadă că princesa observase ceva despre manipulaţia de sub masă, şi numai cu multă greutate m’am putut stăpînî într’atîta în cît ca să nu observe nimic. M’am înclinat pentru a-i dovedi că am priceput senzul vorbelor ei, şi după ce aşteptasem cîteva momente pentru ca să nu deştept nici o bănuială, m’am apropiat de principele Gheorghe şi i-am cerut voe ca să mă pot retrage. Principele tocmai vorbea cu însuşi Starovicî şi deşi era cie totul împotriva regulelor etichetei ca să mă retrag înainte ca principele să fi dat semnalul,— el totuşi primi cu o mutră graţioasă scuza ridicolă pe care mî-o preparasem. Mi s’a părut că am observat o privire ascunsă a primului ministru care evident că cu multă plăcere ar fi vroit să mă însoţească. Dar la aşa ceva nici nu puteai să te deşti în momentul acela. Am plecat deci escortat de valet al curței. In vestibul ’mi-am îmbrăcat paltonul. Era o noapte friguroasă care ’ţi amintea descrierea Dunăre! îngheţate de Ovid.— Iţi mai aminteşti acele versuri ?* — Le-am uitat, dar nu face nimic. Mi le vei reaminti după ce vei isprăvi cu povestirea. Ambasadorul zîmbi de nerăbdarea mea, dar puteam constata că ea nu-î displăcea. — După ce mi-am îmbrăcat paltonul, continua el, valetul observă, aproape in termenii dumitale de odinioarâ . (Fa urma) gînun *■