Adevěrul, iulie 1900 (Anul 13, nr. 3925-3955)
1900-07-01 / nr. 3925
► I jgggRgg Safie In jurul emigrărilor Plecarea a 500 emigranţi din Capitală dri dimineaţa, cu trenul de 7.50, a plecat din gara de Nord grupul de emigranţi „Avoidas Aduma“, compus din 120 familii, în total vreo 500 persoane bărbaţi, femei, bătrâni şi copii. O mulţime de lume care se evaluează la mai multe mii, a venit să asiste la plecarea trenului. Peronul era ticsit, trotoarele dintre sine de ase*1®-5 • i,.rnncîii nea pline, și cu toată vremea^1^103^ chiar pe prelungirea neacoper conului lumea era înşiruit? de ? Parte şi de alta a şinelor, neavmd loc pe peron. Emigranţii purtau toţi pe cap o şapcă de acela’ş moll, iar la piept o cocardă. Ei au ost aşezaţi în cinci vagoane de npai'fâ-8 S’a făcut în folosul lor o colecta care în scurt timp a atins o sumă insemnafi. Trenul a plecat însoţit de urale. Alte grupuri In Opusda sunt in formaţiune vre-o zece grupuri de emigranţi, cari îşi propun să plece în curînd. Unul din aceste grupuri va pleca Duminică. La Paşcani s’a constituit un grup de emigranţi pentru Canada, în număr de 200 persoane. In Dorohoi s’au format următoarele trei noi grupuri : un grup de pedeştri în număr de 160, cari vor pleca la 6 iulie , un grup de domnişoare nu mărind pînă acum 50 persoane, cu destinaţia New-York; in fine, un grup, tot cu destinaţia New-York, cuprinzînd 40 persoane din clasa mai cu dare de mină. Cum trea graniţa emigranţii Se ştie că la început se cerea emigranţilor să arate la graniţa Predeal că au bilet de drum şi resurse suficiente pentru a-şi continua călătoria pină la Hamburg, pentru ca autorităţile austroungare să fie sigure că emigranţii nu rămîn în drum, reduşi să cerşească prin Austro-Ungaria. Comunitatea israelită din Budapesta a intervenit, şi a obţinut, pe de o parte, din partea direcţiei căilor ferate ungare, să se reducă pentru emigranţi la jumătate tariful de transport de la Predeal la Buda-Pesta ; pe de altă parte a obţinut din partea autorităţilor austroungare să lase libera trecerea graniţei tuturor emigranţilor cari vor poseda cite o coroană de cap. In urma acestor dispoziţiuni, cînd un grup de emigranţi soseşte la graniţă, rabinul din Braşov obţine libera lor trecere arătind că au cel puţin cite o coroana fiecare, şi le scoate bilete de drum pină la Buda-Pesta cu jumătate preţ. ianuV, dom, er. Ion Ghica, Scarlat I, Ghica Th- Stănescu, Matei Corbescu, Get’lisescu, Stăncescu, Hegel, Mirea Demetrescu, d-na Smara, Pală, Ion Presei, etc. Arhiereul Nifon, vicarul sf. Mitropolie, înconjurat de preoţii biseze? Creţulescu, a făcut o mică rugăciune la descinderea din vagon a corpului decedatului care a fost transportat apoi de mai mulţi săteni de pe moşia Leurdeni, şi depus pe un car funebru tras de 6 cai. O mulţime ce coroane şi buchete de flori acoperea fir luxosulsicriu de bronz argintat cu ornamente aurite. Carul funebru era de asemenea acoperit cu o mulţime de coroane. In capul colegiului mergea şi preoţii cu arhiereul, delegaţia sătenilor, cari purtau pe trei perne albe de mătase decoraţiuniie , cordoanele naţionale şi străine ale defilnctului. Apoi veneajarul funebru, urmat de membrii familiii şi toate persoanele mai sus citate. Doliul era purtat de d. Al Em. Lahovari şi d. Em. Creţulescu. Cortegiul a străbătut calea Griviţei şi calea Victoriei. Corpul a fost depus în biserica Creţulescu, îmbrăcată cu lotul in negru. Inmormilitarea se va face Simbătă la 2 ore p. m. Intre discursurile ce se vor pronunţa vor fi J D. a.cturelaa , in numele Academiei, si al d-lui P. S. Aurelian din partea Ateneului. SERVICIUL TELEGRAFIC Serviciul particular al „Reverului“ Sinuciderea unui elev militar Iaşi, 28 iunie. — Elevul Siliceanu, de la şcoala militară s’a împuşcat azi la ora cinci după amiază pe cînd avea loc producţia muzicală.— Riga. Războiul etno-european Serviciul particular alReveruluiil Un mitropolit ucis Londra, 28 iunie. — O ştire din Mukden afirmă că foxerii au ucis pe mitropolitul Guilton şi numeroşi iezuiţi şi rite. — John, calarăc. Revolta din Kieudiau Londra, 28 iunie. — La Kieudiau a izbucnit o revoltă, care ia din ce în ce proporții mai mari. Trupele germane au ucis mulți boxeri. — John. Mersul Crizei D. P. P. Carp este aşteptat cu trenul de astăzî dimineaţă în Capitală, venind de la Ţibaneştî, unde şi-a serbat era onomastica în sinul familiei. Se crede că d. Carp va pleca în cursul zilei la Sinaia. In multe cercuri se confirmă ştirea că d. Carp şi-a rezervat dreptul de a anunţa distribuirea oficială a portofoliilor ministeriale, numai după ce va avea din partea regelui misiunea de a forma cabinetul. Aşa că ultimul moment mai poate aduce surprize în ce priveşte constituirea cabinetului. Pînă în momentul de faţă se dă însă ca sigură lista pe care am dat-o alaltăeri şi am repetat-o şi erî. P. P. Cam, preşidenţia consiliului şi finanţele-C. Olănescu, interne. Al. Marghiloman, externe. T. Maiorescu, justiţie. Gen. Lahovary, răsboiu. N. Filipescu, domenii. C. C. Arion, instrucţie. Ionel Grădişteanu, lucrări publice. Nesosirea încă din streinătate a d-lui T. Maiorescu, deşi a fost chemat telegrafic, este interpretată ca o ezitare a acestuia de a intra în minister. Intre partizanii d-lui domneşte o mare enervare încetineala ce se pune in situaţiei. Ei trădează temerea că moment într’altul întreaga ţimne ar putea cădea. Filipescu faţă cu rezolvirea dintr'un combinat Pe cînd cercurile şi chiar presa conservatoare consideră ca fapt îndeplinit demisia guvernului Cantacuzino şi formarea guvernului Filipescu-Carol junimiştii declară pretutindeni că nu se pot pronunţa înainte ca regele să fi chemat pe d. Carp şi în acest sens s’au dat instrucţiuni şi ziarului „Constituţionalul singurul care a şi relevat că totul atîrnă încă de rege „ale cărui păreri sunt adesea o taină pentru chiar toonsilierii săi" . D. C. Olănescu, unul din cei mai vechi fruntaşi conservatori, nu prea pare dispus a intra în noul guvern fără consimţimintul vechiului său amic, generalul Manu, şi în special al d-lui Take Ionescu. D. C. G. Dissescu a declarat aseară că nu mai este ministru, dar că nu se ştie încă pozitiv cine are să compună viitorul minister. Se dă ca sigur că d. Carp a fost chiemat pentru aicî la Sinaia. Aducerea corpului lui A. Creţulescu Cu trenul de Vireiorova de aseară s’au adus in Capitală rămăşiţele păminteştî ale decedatului N. Creţulescu. Trenul a sosit în gară la 9 ore şi 50 minute, cu o întirziere de 35 minute. Pe peronul găreî se aflau, pe lingă membrii familiei, mai mulţi membri ai Academiei Române şi ai Ateneului Român. Am observat pe dd. D. A. Sturdza, f- l. Aurelian, I. Kalenderu, I. I. Brătanu, Spiru Haret, G. Mirzescu, d-l Cantacuzino, d-l Felix, general Falco Ediţia de seară Ultime informaţia» De îndată ce noul minister va depune jurământul, d. Carp va lansa o circulară către prefecţi, prin cari îi va invita a supraveghea ca toate organele administrative să ocrotească deo potrivă pe toţi locuitorii ţarei fără deosebite de religie şi naţionalitate. D. Carp speră prin aceasta a pune capăt enervăreî ce domneşte un sîmd populaţiunei israelite. La Buzău, citadela d-lui Marghiloman, noua combinaţie ministerială e foarte mult comentată şi, fireşte, în felurite clipuri. Ca mai interesant vom nota zonul după care schimbarea guvernului ar avea influenţă şi asupra situaţiei politice din localitate. Aşa se spune că d. prefect Bardescu va fi înlocuit prin d. deputat Bărbulescu, juninist, iar d. primar Teodora prin d. jenator Demetriad, de asemenea juninist. Importante schimbări şi înlocuri ar avea loc în întreaga adminkraţie. Intrucît îi că nici situaţia la centru nu e pînă în prezent clarificată, nu se poate şti nimic sigur. Din Roman ni se scrie că alaltăeri d. Carp a sosit acolo cu expresul de la ora 4 p. m. Trăsura îl aştepta, şi cu ea a plecat direct la Ţibaneştî. Nimeni, afară de omul său de afacer, n’a întîmpinat pe noul prim-ministru. Fiind întreba cît va sta la Ţibăneşti, a declara că aşteaptă din moment în momelt să fie chemat la Bucureşti. In gara Bacii a fost întîmpinat de mai mulţi observatori, între cari şi d. deputat St Zarifopol. Iniţiativa, pentu banchetul ce se va da diseară în onoarea d-lui Delavrancea a fost luată de consilierul comunal I. Mrinescu. Cîţiva consilii, printre cari d-nii Gr. Alexandresc, Gr. Mano, etc. refuză de a lua parte la această manifestaţie fură nici un rost. D. Barbu Delvrancea, primarul Capitalei, pleacă 15 iulie la Paris, D.Bădărău, primrul Iaşilor, pleacă azi cu trenul de MO în străinătate In cercurile jaimiste se comentează ciudata atitudne a „Epocei", care în numărul de astăzi subliniază toate cuvintele ori e cîte ori vorbeşte de conservator şi nu pomeneşte nimic despre junimişti în fuziunea care s’a făcut. Erî în toată ţara litveralura a fost foarte rece, afară de părţile din centrul Moldovei şi de citeva regiuni din Dobrogea. La Rucăr a nins. A plouat în următoarele localităţi: Botoşani, Fălticeni, T.Neamţ, Piatra- Neamţ, Buzău, Giurgiu, Alexandria, Roişiorii de Vede, Caracal, Piteşti, Curtea de Argeş, Călăraşi, Craiova, Gâlimăneşti, Tg-Jiu, Severin, etc. Poliţia a arestat azi dimineaţă pt individ Constantin Alexandru, vinde nişte efecte militare procura: caporalul Ştefan Niculae, dea ars lui armatei. Caporalul a fost asemenea arestat. Miine se deschide, după cum am anunţat, primul c al membrilor erpului didactic şi va continua anul de 7.35 se in Rominia, snut cu tren gresuiu. în excursiune la Curtea de vor pleca Argeş. Şedinţele vor fi publice, şi se ne in sala Senatului. vor fi-La 15.Septembrie se va face în grădina Ateneului desvăluirea bustului regretatului C. Exarcu, fondatorul Ateneului. Din Roman ni se scrie că rîul Moldova a crescut in localitate erî dimineaţă foarte mult, iar după prinz a început a scădea. Siretul a crescut de asemenea foarte mare. Mai multe poduri s’au rupt iar unele au fost ridicate. Două zile a plouat incontinuu. Consiliul comunal al Capitalei ţine Luni o nouă şedinţă publică. D. Al. Catargi, ministru plenipotenţiar la Roma, a plecat azi dimineaţă din Capitală ducindu-se la Sinaia. Din cauza ploilor torenţiale ce au căzut alaltăieri şi ieri în ţară, trenurile de Vireforova şi de Constanţa au sosit aseară în gara de Nord cu mari întîrzieri. Tot din cauza ploilor torenţiale s’a perdut ieri coincidenţa trenului nostru din Moldova cu trenul de Berlin. Noi grupuri de emigranţi evrei vor părăsi Capitala cu trenul de Vireiorova in dimineţele zilelor de 2, 4 şi 6 Iulie. D. Filipescu a dat ordin poliţiei să împiedice rudele şi amicii emigranţilor de a mai trece pe peron. Comisia aleasă de consiliul comunal al Capitalei a fost erî de a cercetat terenul pentru baia da tamvaiu electric pe care d. Basilescu voeşte a o construi de la Bucureştii-Noi pînă în cimpul Moşilor. Comisia s’a întrunit azi la primărie spre a discuta, împreună cu directorul serviciului technic, această cestiune. E probabil că raportul comisiei nu se va supune in viitoarea şedinţă a consiliului comunal, şi că cererea d d-lui Basilescu va fi respinsă. D. Cesar Pirtianu a cerut direcţiunea căilor ferate concesiunea pentru furnizarea a 40.000 tone cărbuni de la moşia sa Mucureşti. Astă-noapte, pe la orele 12, trei detunături de armă răsunară în strada Labirint, şi trei gloanţe de revolver spărgînd ferestrele, pătrunseră în camera de culcare a inginerului Donner, sparseră nişte cadre atîrnate pe pereţi şi se opriră în zid. Speriat din somn, inginerul dădu alarma, şi sergentul reuşi să pue mina pe autorul împuşcăturilor. Era cetăţeanul Petre Marinescu din strada Epurilor No. 31. Petre întîrziase la serbarea onomasticei sale, şi pe drum spre casă, n’a găsit ceva mai bun de făcut ca să ’i treacă de urît de cit să descarce un revolver pe care-1 purta de obiceiu cu sine. va incendiul din Craiova Eri după prinz, pe la ora 2 şi jumătate a izbucnit un incendiu la hotelul Paris din Craiova. Focul a luat naştere din etajul al dolea, in salonul No. 2ocupat de d. Emanoil Craidman. Incendiul n’a fost observat decît după ce a coprins toate mobilele aflate in salon, şi după ce a luat proporţii destul de serioase. Totuşi, graţie ajutoarelor date de autorităţi şi de personalul hotelului, după o ora de luptă incendiul a putut fi potolit. Pagubele se urcă la vreo 2000 lei. (Dragomir In jurul crizei Toate încercările făcute de d. N. Filipescu de a afla părerile d-lui Carp asupra situaţiunei şi ce crede că e de făcut pentru a aduce o ameliorare, au rămas infructuoase. Ca răsplată însă pentru halul în care a adus bătrîna ramură conservatoare, d. N. Filipescu a obţinut promisiunea d-lui Carp de a întrerupe pentru moment tratativele cu Banca Naţională. In convobirea pe care d. G. Grig. Cantacuzino a avut-o cu d. Fleva, şi despre care am vorbit, primul ministru a făcut toate încercările pentru a împăca pe tribun. D. Cantacuzino a încercat să obţie promisiunea d-lui Fleva că se va duce pentru moment la Paris, în calitate de comisar general al Expoziţiei, în locul d-lui Olănescu, care în cazul acesta se va duce ca ministru la Belgrad. D. Fleva n’a dat nici un răspuns. Eri s'au făcut la Sinaia de către d-nii Barbu Păltineanu şi Victor Ionescu ultimele încercări pe lingă d. Take Ionescu ca să intre în guvernul Filipescu-Carp. D. Take Ionescu a rămas neînduplecat. D-sa soseşte mîine în Capitală şi va pleca Miercuri în străinătate vizitînd Suedia, Anglia şi Parisul, pentru a nu se reîntoarce in ţară decât la 1 Octombrie.* D. N Filipescu respîndeşte zgomotul că e gata să nu intre In guvern, dacă e vorba ca prin aceasta să facă pe d. Take Ionescu să primească a intra. Bine Înţeles zvonul nu e luat In serios.* D. gen. Manu şi-a dat demisia în scris din preşidinţia clubului conservator şi are intenţia să şi-o dea şi din club. D-sa a tipărit o scrisoare taxând faptul combinaţiei cu junimiştii ca o sinucidere a partidului conservator. D. gen. Manu a voit să expedieze scrisoarea tuturor membrilor cluhului, dar în cele din urmă a renunţat. T'nul, care trebuia s’o publice şi de va mai publica, pregăteşte pentru a trecale la întoarcerea d-lui Take Ionescu în ţară un mare banchet în onoarea acestuia, dat de peste o sută deputaţi şi senatori, cari vor îndemna pe d. Take Ionescu să „sprijinească guvernul“. D. Filipescu, lateleflînd norma in acestui banchet, plănueşte să trimeată Intend parlamentul să participe, ca astfel să nu iasă la iveală caracterul de grupare personală a d-lui Take Ionescu a celor o sută de deputaţi şi senatori. Stratagema d-lui Filipescu va fi însă dejucată şi in privinţa asta s’au şi luat măsuri ca banchetul să păstreze semnificaţia politică pe cari vor să i-o imprime organizatorii. Se dă ca sigură dispariţia ziarului Epoca. De asemenea e vorba să înceteze de a apare şi Timpul. D. Carp declară că are asigurat la Deutsche Bank un împrumut de 12 milioane, care-i va servi la plata cuponului din Octombrie. Tratarile cu Banca naţională au fost definitiv rupte. Toate loliţiile finaintate la Bancă in această privinţă au fost retrase. Aşa fiind, parlamentul nu va fi convocat decît în Septembrie. Cei mai mulţi din nouil miniştri vor pleca rînd pe rind în congediu, cel mult zece zile după constituirea cabinetului. * D. N. Filipescu a plecat la sia sa. Amici săi spun că aceasta dovedește că totul e aranjat și că nu va mai interveni nici o schimbare. Cîteva numiri. In perspectivă, sub noul guvern : la Buzău prefect d. Emil Teodora, la Bacău d. Stroe Beloescu la Birlad maj. Francu sau d. Budu Prefect al poliţiei Capitalei e desemnat d. Toma Cămărăşescu. D. Victor Ionescu va fi numit probabil prefect la Ploeşti. D. Ionescu remîne deocamdată in afară de orice combinaţie. D. dr. Puşcariu, a rămîe un timp încă neral la ministerul de consimţit si secretar deinstrucţiune. Rep. mp Mersul Frizei In unele cercuri politice din Capitală sa crede că criza ministerială, declarată în mod oficial azî va dura încă cîteva zile. Miniştrii demisionaţi continuă a gira afacerile curente ale departamentelor lor, pînă la rezolvirea crizei, care se spune că nu se va face mai înainte de Luni sau Marţi. Duminică regele va invita la dejun pe toţi membrii cabinetului demisionat. Cu această ooasiue, general Mânu va da pe faţă toate nemulţumirile sale. * Amici de ailui P. P. Carp afirma că d sa se află tot la Ţibăneşti. După alţii însă, d-sa s’ar afla la Buzău, unde aşteapta să fie chemat la Sinaia.* Azi de dimineaţă au sosit în Capitală toţi amicii d-lui P. P. Carp, aşteptînd sâ primească decretele de numire în funcţiile la cari aspiră. D. Cantacuzino, preşedintele consiliului a plecat azi dimineaţă de la moşta sa Floreşti la Sinaia, să depună demisia oficială a cabinetului în mlinele regelui și să recomande pe d. Carp pentru formarea noului guvern. * D. N. Filipescu, temându-se ca in momentul decisiv d. Cantacuzino, să nu slăbească, a expediat la Singia pe d. Alex. Catargi care să insufle curaj preşedintelui consiliului. ] fac exerciţii militare. Coloana rusasc ?r?3oleşte în vederea unui atac. Se crede că d. Carp nu va mai intra în Capitală, ci va merge direct la Sinaia, pentru a nu se reîntoarce în Capitală decît ca preşedinte de consiliu. Nenorocirea prin bulevardul Pake Aseară, pe cînd vagonul cu No. 10 al tramvaiului electric trecea în goană pe bulevardul Pake înainte, o domnișoară anume Ecaterina Constantinescu a încercat să sară jos dia tramvaiu. Tramvaiul merge dinSă prea repede, d-ra a căzut sub roatele tramvaiului și roata din urmă, trecind peste piciorul sting, i l'a tăiat de la gleană. Intr’o stare foarte gravă d-ra a fost transportată într’o trăsură la spitalul Cobeur,de i s’a tăiat osul, și a fost bandajată. Conductorul tramvaiului a fost arestat. Hecratarea din gara Fetești Erî s’a intimplat in gara Feteşti o ciocnire şi deraiere de trenuri în următoarele împrejurări: Trenul de persoane No. 140 plecat din Constanţa era la 2.35 d. a. a pornit în mod regulat din Feteşti, de pe linia a doua aproape de acul de eşire a fost ajuns de maşina de manevră «Prutu», care se afla pe linia treea şi care plecase in aceeaşi direcţie şi în acelaşi timp. Trenul şi maşina de manevră se izbiră cu atita putere, în cît au deraiat două vagoane de clasa 111-a cari s’au resturnat, iar un vagon a eşit doar din sine. Din fericire, nu s’a întîmplat nici un accident de persoane. Pasagerii s’au ales cu o teribilă spaimă. * Mecanicul Vlasie Alexandru de la maşina de manevră a declarat că nu a putut opri maşina din cauză că s’a înțepenit regulatorul, iar focarul lipsea. Trenul de persoane a plecat cu 30 minute întirziere. Trenul 21 a sosit în Constanța cu 80 minute întirziere, din cauza stricăciunilor suferite de linie. Trenurile au trebuit să circule din aceeași pricină pe o linie improvizată. Drama din Tulcea Profesoara şi ofiţerul. — Victimele dragostei.— In China ! — Dubla sinucidere cu opium O teribilă dramă de dragoste a emoţionat oraşul Tulcea şi va interesa desigur toată ţara. D-ra Elena Emilian, profesoară la externatul secundar de fete bulgar din Tulcea, şi tinărul Siegmund Maloscky, ofiţer în marina comercială rusă şi locotenent în rezervă în armata rusească, s’au sinucis prin otrăn următoarele împrejurări: vire-ra Emilian şi blondul ofiţer rus au făcut cunoştinţă in Rusia, unde cea d’intii se afla in studii. O puternică dragoste reciprocă se născu in inima tinerilor, cari îşi promiseră ca în toate împrejurările să trăiască împreună sau să moară. Nişte greutăţi cari se iviră în calea dragostei lor ii determinară să-şi curme zilele. Unii spun că aceste greutăţi proveneau din refuzul preotului Emilian, tatăl profesoarei, de a încuviinţa căsătoria îndrăgostiţilor, deoarece d-ra Emilian era ortodoxă pe cind ofiţerul era catolic. Alţii spun insă că hotărirea de a se sinucide şi au luat-o nefericiţii in urma unui ordin ce ar fi primit Mialosky de a se duce în China, în vedederea războiului. Miercuri noaptea, părinţii d-rei Emilian constatară cu groază lipsa de acasă a fetei lor. Presimţind ceva, dădură de veste poliţiei, care cercetă la toate otelurile spre a da de urma d-reî. Abia erî, la ora 10 dimineaţa, au fost găsite intr’o cameră a hotelului «Carol» cele două victime ale dragostei. Funestă descoperire ! Ofiţerul era mort, iar alături de dineul d-ra Emilian abia mai respira, sub influenţa teribilei otrave luate. Graţia îngrijirilor ce -i dete în grabă d-rul Oreşteanu, profesoara putu fi salvată. S’a constatat că cei doi îndrăgostiţi au luat opium, ofiţerul in cantitate mai mare, din care cauză a murit curînd. In odaia dramei au fost găsite trei scrisori, una adresată procurorului, iar cele-lalte două părinţilor lor. Opiul, după cum s’a putut constata, a fost procurat sească din Odesa, dintr’o farmacie ru-Imgott ULTIMELE TELEGRAME Serviciul „Agenţii Române. — Duel la Paria Paris, 29 Iunie.—Un duel cu spada a avut loc azi dimineaţă între d-nii Gérault-Richard şi Lasies; acesta din urmă a fost rănit uşor la braţ. Catastrofa din New-York New-York, 29 Iunie.—Vaporul «Sadir» a fost scos. S'a găsit în interiorul lui 24 de cadavre, ceea ce ridică la 60 numărul morților de pe vasul «Sade». Războiul chino-european — Serviciul „Agenţiei Române" — Victorie chineză Daily Express Londra, 29 Iunie. află din Tien-Tin, cu data de 6 Iulie st. n., că chinezii au reluat arsenalul de la est de Tien-Tin, după o luptă de şase ore. Apărătorii au suferit perderi grave. Iil-Hung-Ciang la Peking Londra, 29 Iunie. — Se comunică din Sangai ziarului „Daily Mail“ că Li-Hung-Ciang a primit ordin să se ducă imediat la Peking. Port-Arthur prădat de chineza Londra 29 Iunie. — Agenţia Reuter a primit din Tien-Tin o comunicare cu data de 4 Iulie s. n., după care fostul director al poliţiei portului Arthur, sosit la Tien-Tsin, a anunţat că chinezii au prădat şi incendiat Niu-diu-hang. Ei au distrus linia ferată din Manciuria şi prădează împrejurimile portului Arthur. îsvor Scopul Germaniei in China Berlin. 29 Iunie. — Norddeutsche Zeitung. — D. de Dulow a adresat o circulară guvernelor federale cu privire la măsurile militare luate in vederea evenimentelor din China. Aceste măsuri trebue să pună Germania in stare să participe, intr’o proporţie in raport cu importanţa politică a Europei la acţiunea militară recunoscută necesară de toate puterile. Scopul Germaniei este să readucă siguranţa persoanelor ţi a bunurilor lor, şi să redea■ naţionalilor săi libertatea lor de acţiune in China, să salveze pe streinii închişi la Peking, să restabilească şi să asigure o stare de lucruri normală sub un guvern chinez legal, să pedepsească crimele săvârşite şi să dobândească satisfacţie. Germania nu doreşte împărţirea Chinei, ea nu aspiră la nici un folos particular. Guvernul imperial este convins că menţinerea inţelegerei intre puteri este prima condiţiune a restabilirei păcei şi a ordinei in China. Luptă lingă Kiau-deau Londra, 29 Iunie.— Daily. Telegraph află din Tokio că o Unire a avut loc la 10 Iulie sc. n. între trupele german** şi boxeri, lingă Inan-Ceau. Mulţi boxeri au fost ucişi. Situaţia gravă la Tien-Tin Berlin, 29 Iunie. — Comandantul escadrei germane din Taku telegrafiază cu data de 9 Iulie st. n. că chinezii continuă a bombarda Tien- Tinul. Situaţiunea este gravă. 30069 ruşi spre Peking Londra, 29 Iunie.— Se comunică din Sanghai Agenţiei Reuter, cu data de 12 Iulie st. n., din înaintează de king. Boxerii la Nin-Cang Londra, 29 Iunie. — Agenţia Reuter Femeile şi copii din Niu-Cer Ar'a sosit la Ci-Fu. Boxerii sosesc , tot un număr mare la Niu-Cer 12.000 germani în China Hamburg, 28 iunie. — Ministerul marinei a hotărît ca zece vase să transporte 12.000 de oameni şi material de răsboiu pentru China. Streinii din Peking ucişi Sanghai, 29 iunie.—Agenţia Reuter. Se asigură că un neguţător chinez a primit o scrisoare din Peking, cu data de 30 iunie st. n. cum că legaţumile streine erau dărîmate şi streinii ucişi. ________ Profesor de dans la 71 de ani Nu-i tocmai banală vizita pe care am făcut-o deunăzi. M’am dus să intervievez pentru ziarul meu, pe un profesor de dans de 71 de anî, d. Campistron, tatăl, V.tr. Mulet la Saint-Cloud (Seine-et- Oise), care mă primi foarte amabil de îndată ce curms cu scopul vizitei mele In adevăr nici nu mă gîndeam că mă aflu în faţa unui om atît de bătrîn. Cu statura dreaptă, privirea energică şi vie, înfăţişarea încă marţială, d. Campistron mi se părea că n’a fost bolnav nici dată, căci e un moşneag admirabil conservat şi pe faţa lui nu se descoper urmele durerei. Totuşi acum vreo două ani, a fost alarmat. O durere de cap persistentă turburase seninătatea vieţei şi-l făcu să se teamă de urmări. „Eram, zise el, foarte turburat de starea asta, care-mi făcea munca foarte deficilă şi în tot cazul foarte penibilă. Meşteşugul de profesor de dans pe care-l exercit mereu de 50 de ani, cere picioare zdravane şi un cap sănătos. Cum să mă fi împăcat cu oribelele dureri de cap cari nu mă mai pâroseau Zadarnic întrebuinţam medicamente mult lăudate, nu simţiam nici o uşurare. Intr’o cetii în Le Soldi un articol privitor la Pilulele Pink, care vorbea de multe vindecări operate prin întrebuinţarea lor în cazuri asemănătoare cu al meu. Miam procurat aceste pilule şi trebue să vă spun în toată sinceritatea c’au avut asupra mea o influenţă bine-făcătoare şi au făcut să-mi înceteze durerile de cap de cari suferim atît. Poţi s’o ateşti din partea mea. Am fost atît de mulţumit de ele, încît după sfatul meu multe persoane au întrebuinţat Pilulele Pink şi cu succes. Pilulele Pink, cari sînt cel mai puternic regenerator al sîngeluî, au operat reconstituirea lui la d. Campistion şi au permis circulăreî să se regularizeze. Acelaşi rezultat va fi dobîndit în toate boalele provocate de un sînge sărac, precum în anemie, clorosă, reumatizm, nevralgii şi epuizarea generală la bărbat ca şi la femeie, la orice vîrstă. Pilulele Pink, a căror formulă a fost aprobată de direcţiunea sanitară romină, se află de vînzare la toate farmaciile şi drogueriile din ţară, cu preţul de lei 3.50 cutia sau 17.50 şase cutii. Depozite la drogueriile Ilie Zamfirescu, strada Academiei 8, F. Bruss, Bulevardul Elisabeta (Palatul băilor Eforiei) şi la farmacia Vasiliu, calea Griviţei 74, Bucureşti. Société anonyme des Tramways Unis de Bucarest Domnii acţionari ai acestei societăţi sunt invitaţi a prezintă la Banca Generală Română cu începere de la 15 Iulie stil nou cupoanele acţiunilor de capital No. 1 (prima şi a doua dividends). Aceste cupoane se vor achita cu: LEI 5. Consiliul de administraţiune. Grădina Berăria Bristol Astăzî şi în fiecare seară mare concert, dat de simpaticul nostru profesor fi li. BulCE intrare liberă. In fie-care Vineri, High-Life. 7202 ssaşă® A dever» Sucursala iagasianlui de Manufactură Mănunţişnii jt a frankei STRADA LIPSCANI, No.PALATUL DACIA, viS-a-YiSie BANCA NATI Soldarea tuturor măr8 vară precum: Mătasăt nagiuri colori şi negri Pichet alb ripsat şi colori, Eterie, Confectivini, Bruse d în sus, Jupoane de mătasi PRETURI FAUEOS DE INCASAde D-Iuî P Se primere boli Pentru căutare,' jaru etc., Cassa p COKSIXTA'î Ors La Buşteni $ VILA-VERDE dintre brazi, reconstruită şi din nou mobilată, cu 2 apartamente de cîte 4 camere, antreu şi bucătărie separate, cu pavilion şi leagăn de copil în livada de pomi, brazi şi smeura, se închiriază pentru sezon in parte sau în total cu preţ, moderat. Adresa: Strada Bradului No. 34, Bucureşti. INSOMNIA Este cea mai teribilită tertineielor, şi numeroase sunt boalele provenite printr’însa. Deci la această boală este de strictă necesitate un remediu rapid şi aceasta se poate căpăta prin întrebuinţarea deA-Xvt ii n şi ori un remediu care nu se ia intera, deci nu poate să fie vătămător cum sunt multe astfel de preparate aflate în circulaţia comercială, ci din contră numai prin frncţiunea exterioară, acest remediu cauzează succese miraculoase de însănătoşire. Acest remediu se capătă numai aducîndu-se direct de la institutul chimic-pharmaceutic SILBERSTEIN, VIENA IX ROSSAVBREANDE, 35 Lei contra 4 (şi iu mărci poştale). Dr. M® Signer De la facultăţile din Paris şi Viena Fost medic de oraş, fost medic la spital Rio. 9, Calea Călăraşilor Np. 9 Specialist în boale interne şi de femei Consult de la 2 4. Pentru săraci gratis, pilippeşti cerinţelor redus pre-Restaurate şi acomodate moderne. Anul acesta stau ţurile. 1) Ităile minerale calde, clorosodice, iodurate şi bronşurate, analoage cu apele Kreuznach, Ischl, Reinchenhall, — speciale contra limfatismuluî, scrofuleî, rahitismului, boale de piele, maladiile oaselor, debilităţei generale, precum şi în toate bolile de femei. 3) Isvorul purgativ ( nza-vedă analog cu apele de Karlsbad şi Vichy, foarte folositor în toate bolile de stomac şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al stomacului, ulcer, constipaţie opinatică, colicele de ficat şi rinichi, hidropisiile şi obesitatea. 3) Stabiliment de pulilisaţie minerală şi inhalaţie cu brad, terebentină, Gayacol, creosol, cu eucaliptol, sistem Reinchenhall şi Isehit, foarte folositor în bolile de nas, gît şi mai ales în bronchite cronice, emfisem, astmă şi tuberculosă pulmonară. 4) stabiliment fie Hydroterapie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, masaga esecutate de persoane competente, sub direcţiunea medicului. Exista şi un basen. 5) Stabiliment tie tiusi nasalf. Cu apă minerală caldă, contra.crizelor cronice (guturaiurî învechite) sucrofuloasei la copil. Tot stabilimentul este situat în mijlocul unui superb parc de brazi şi e ferit de curenţi. Posedă camere elegant mobilate cu preţ de 2—5 lei pe zi. Restaurant de prirma calitate cuprinzînd cafeaua cu lapte, dejun şi dineu şi vinul— 5 (cinci) lei pe zi. Asemenea un al doilea restaurant a ia carte, închirierile pentru întreaga lună Iunie şi August cu reduceri de 25°/0. Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. pînă la 1 Septembrie st. v. Informaţiuni pînă la 15 Marni la Botoşani : D-na I. Arapii şi d-na Arapn proprietarii băilor, după această dată la Bălţăteşti jud. Neamţ. Medicul băilor este d-nul Doctor Etica şef de clinică la Facultatea de medicină din Bucureşti. Maison Fraţii Hasan No.66—10, Strada Lipscani — Bucarest — Din cauza sezonului înaintat, desfacem o mare cantitate de: Foularmî, Toile de goie, Zefirurî, Batiste, Linourî şi PicheTalb ripsat, cu preţuri foarte reduse. Mare ocaziune in crépe de chine de rochi, toate colorile. Mare scăzamânt de preţuri, la costumele fantaisTU” PREŢURI FIXE Inspecţia localuriscendiului de la Tes Paris a dat la ivea flacoane de Apă ce probează că resc să îmbătrea lor acest ca părul şi 151, v Depositria LOl 7( rtr)