Adevěrul, iulie 1900 (Anul 13, nr. 3925-3955)

1900-07-01 / nr. 3925

► I jgggRg­g Safie In jurul emigrărilor Plecarea a 500 emigranţi din Capitală dri dimineaţa, cu trenul de 7.50, a plecat din gara de Nord grupul de e­­migranţi „Avoidas Aduma“, compus din 120 familii, în total vre­o 500 persoane bărbaţi, femei, bătrâni şi copii. O mulţime de lume care se evalu­ează la mai multe mii, a venit să a­­siste la plecarea trenului. Peronul era ticsit, trotoarele dintre sine de ase*1®-5 • i,.rnncîii nea pline, și cu toată vremea^1^103^ chiar pe prelungirea neacoper conului lumea era înşiruit? de ? Par­te şi de alta a şinelor, ne­avmd loc pe peron. Emigranţii purtau toţi pe cap o şap­că de acela’ş moll, iar la piept o co­cardă. Ei au ost aşezaţi în cinci va­goane de npai'fâ-8 S’a făcut în folosul lor o colecta care în scurt timp a atins o sumă insem­­nafi. Trenul a plecat însoţit de urale. Alte grupuri In Opu­sda sunt in formaţiune vre-o zece grupuri de emigranţi, cari îşi pro­pun să plece în curînd. Unul din aceste grupuri va pleca Duminică.­­ La Paşcani s’a constituit un grup de emigranţi pentru Canada, în număr de 200 persoane. In Dorohoi s’au format următoarele trei noi grupuri : un grup de pede­ştri în număr de 160, cari vor pleca la 6 iulie , un grup de domnişoare nu mă­rind pînă acum 50 persoane, cu desti­naţia New-York; in fine, un grup, tot cu destinaţia New-York, cuprinzînd 40 persoane din clasa mai cu dare de mină. Cum trea graniţa emigranţii Se ştie că la început se cerea emi­granţilor să arate la graniţa Predeal că au bilet de drum şi resurse suficiente pentru a-şi continua călătoria pină la Hamburg, pentru ca autorităţile austro­­ungare să fie sigure că emigranţii nu rămîn în drum, reduşi să cerşească prin Austro-Ungaria. Comunitatea israelită din Budapesta a intervenit, şi a obţinut, pe de o parte, din partea direcţiei căilor ferate ungare, să se reducă pentru emigranţi la ju­mătate tariful de transport de la Pre­deal la Buda-Pesta ; pe de altă parte a obţinut din partea autorităţilor austro­­ungare să lase libera trecerea graniţei tuturor emigranţilor cari vor poseda cite o coroană de cap. In urma acestor dispoziţiuni, cînd un grup de emigranţi soseşte la graniţă, rabinul din Braşov obţine libera lor tre­cere arătind că au­ cel puţin cite o co­roana fie­care, şi le scoate bilete de drum pină la Buda-Pesta cu jumătate preţ. ianu­V, dom, er. Ion Ghica, Scarlat I, Ghica Th- Stănescu, Matei Corbescu, G­et’lisescu, Stăncescu, Hegel, Mirea Demetrescu, d-na Smara, Pală, Ion Presei, etc. Arhiereul Nifon, vicarul sf. Mitro­polie, înconjurat de preoţii bise­ze? Creţulescu, a făcut o mică rugă­ciune la descinderea din vagon a cor­pului decedatului care a fost transpor­tat apoi de mai mulţi săteni de pe moşia Leurdeni, şi depus pe un car funebru tras de 6 cai. O mulţime ce coroane şi buchete de flori acoperea fir luxosul­­sicriu de bronz argintat cu ornamente aurite. Carul funebru era de asemenea aco­perit cu o mulţime de coroane. In capul colegiului mergea şi pr­eoţii cu arhiereul, delegaţia sătenilor, cari purtau pe trei perne albe de mătase decoraţiuniie , cordoanele naţionale şi străine ale defilnctului. Apoi venea­­jarul funebru, urmat de membrii familiii şi toate persoanele mai sus citate. Doliul era purtat de d. Al Em. La­­hovari şi d. Em. Creţulescu. Cortegiul a străbătut calea Gri­viţei şi calea Victoriei. Corpul a fost depus în biserica Cre­ţulescu, îmbrăcată cu lotul in negru. Inmormilitarea se va face Simbătă la 2 ore p. m­. Intre discursurile ce se vor pronunţa vor fi J D. a.­ct­urelaa , in nu­mele Academiei, si al d-lui P. S. Au­relian din partea Ateneului. SERVICIUL TELEGRAFIC Serviciul particular al „Reverului“ Sinuciderea unui elev militar Iaşi, 28 iunie. — Elevul Siliceanu, de la şcoala militară s’a împuşcat azi la ora cinci după amiază pe cînd avea loc producţia muzicală.— Riga. Războiul etno-european Serviciul particular al­­Reveruluiil Un mitropolit ucis Londra, 28 iunie. — O ştire din Mukden afirmă că fox­er­ii au ucis pe mitropolitul Guilton şi numeroşi iezuiţi şi rite. — John, calară­c. Revolta din Kieudiau Londra, 28 iunie. — La Kieudiau a izbucnit o revoltă, care ia din ce în ce proporții mai mari. Trupele germane au­ ucis mulți boxeri. — John. Mersul Crizei D. P. P. Carp este aşteptat cu trenul de astă­zî dimineaţă în Capi­tală­, venind de la Ţibaneştî, unde şi-a serbat era onomastica în sinul familiei. Se crede că d. Carp va pleca în cursul zilei la Sinaia. In multe cercuri se confirmă ştirea că d. Carp şi-a rezervat dreptul de a anunţa distribui­rea oficială a portofoliilor mi­nisteriale, numai­ după ce va avea din partea regelui misi­unea de a forma cabinetul. Aşa că ultimul moment mai poate aduce surprize în ce pri­veşte constituirea cabinetului. Pînă în momentul de faţă se dă însă ca sigură lista pe care am dat-o alaltăeri şi am repetat-o şi erî. P. P. Cam, preşidenţia consiliului şi finanţele-C. Olănescu, interne. Al. Marghi­loman, externe. T. Maior­escu, jus­tiţie. Gen. Lahovary, răsboiu. N. Fi­­lipescu, domenii. C. C. Arion, in­strucţie. Ionel Grădişteanu, lucrări publice. Nesosirea încă din streinătate a d-lui T. Maiorescu, de­şi a fost che­mat telegrafic, este interpretată ca o ezitare a acestuia de a intra în mi­nister. Intre partizanii d-lui domneşte o mare enervare încetineala ce se pune in situaţiei.­­ Ei trădează temerea că moment într’altul întreaga ţimne ar putea cădea. Filip­escu faţă cu rezolvirea dintr'un combinat Pe cînd cercurile şi chiar presa conservatoare consi­deră ca fapt îndeplinit demi­sia guvernului Cantacuzino şi formarea guvernului Fili­­pescu-Carol junimiştii decla­ră pretutindeni că nu se pot pronunţa înainte ca regele să fi chemat pe d. Carp şi în a­cest sens s’au dat instrucţi­uni şi ziarului „Constituţio­nalul singurul care a şi re­levat că totul atîrnă încă de rege „ale cărui păreri sunt a­­desea o taină pentru chiar toonsilierii săi" . D. C. Olănescu, unul din cei mai vechi fruntaşi conservatori, nu prea pare dispus a intra în noul guvern fără consimţimintul vechiului său amic, generalul Manu, şi în special al d-lui Take Ionescu. D. C. G. Dissescu a declarat a­seară că nu mai este ministru, dar că nu se ştie încă pozitiv cine are să compună viitorul minister. Se dă ca sigur că d. Carp a fost chiemat pentru aicî la Sinaia. Aducerea corpului lui A. Creţulescu Cu trenul de Vireiorova de aseară s’au­ adus in Capitală rămăşiţele pămin­­teştî ale decedatului N. Creţulescu. Trenul a sosit în gară la 9 ore şi 50 minute, cu o întirziere de 35 mi­nute. Pe peronul găreî se aflau, pe lingă membrii familiei, mai mulţi membri ai Academiei Române şi ai Ateneului Român. Am observat pe dd. D. A. Sturdza, f- l. Aurelian, I. Kalenderu, I. I. Bră­­tanu, Spiru Haret, G. Mirzescu, d-l Cantacuzino, d-l Felix, general Falco­ Ediţia de seară Ultime informaţia» De îndată ce noul minister va de­pune jurământul, d. Carp va lansa o circulară către prefecţi, prin cari îi va invita a supraveghea ca toate organele administrative să ocrotească de­o potrivă pe toţi locuitorii ţarei fără deosebite de religie şi naţiona­litate. D. Carp speră prin aceasta a pu­ne capăt enervăreî ce domneşte un sîmd populaţiunei israelite. La Buzău, citadela d-lui Marghi­loman, noua combinaţie ministerială e foarte mult comentată şi, fireşte, în felurite clipuri. Ca mai interesant vom nota zonul după care schim­barea guvernului ar avea influenţă şi asupra situaţiei politice din locali­tate. Aşa se spune că d. prefect Bar­descu va fi înlocuit prin d. deputat Băr­­bulescu, juninist, iar d. primar Teo­dora prin d. jenator Demetriad, de asemenea juninist. Importante schim­bări şi înlocuri ar avea loc în în­treaga adminkraţie. Intru­cît îi că nici situaţia la cen­tru nu e pînă în prezent clarificată, nu se poate şti nimic sigur. Din Roman ni se scrie că alaltă­eri d. Carp a sosit acolo cu expre­sul de la ora 4 p. m. Trăsura îl aştepta, şi cu ea a plecat direct la Ţibaneştî. Nimeni, afară de omul său de afacer­, n’a întîmpinat pe noul prim-ministru. Fiind întreba cît va sta la Ţibă­­neşti, a declara că aşteaptă din mo­ment în momelt să fie chemat la Bucureşti. In gara Bacii a fost întîmpinat de mai mulţi ob­servatori, între cari şi d. deputat St Zarifopol. Iniţiativa, pentu banchetul ce se va da diseară în onoarea d-lui De­­lavrancea a fost luată de consilie­rul comunal I. Mrinescu. Cîţi­va consilii­, printre cari d-nii Gr. Alexandresc, Gr. Mano, etc. refuză de a lua parte la această manifestaţie fură nici un rost. D. Barbu Delvrancea, primarul Capitalei, pleacă­­ 15 iulie la Paris, D.Bădărău, primrul Iaşilor, pleacă azi cu trenul de MO în străinătate In cercurile jaimiste se comen­tează ciudata atitudne a „Epocei", care în numărul de astăzi subliniază toate cuvintele ori e cîte ori vor­beşte de conservator şi nu pome­neşte nimic despre junimişti în fuziu­nea care s’a făcut. Erî în toată ţara litveralu­ra a fost foarte rece, afară de părţile din centrul Moldovei şi de cite­va regiuni din Do­­brogea. La Rucăr a nins. A plouat în următoarele localităţi: Botoşani, Fălticeni, T.­Neamţ, Piatra- Neamţ, Buzău, Giurgiu, Alexandria, Roi­şiorii de Vede, Caracal, Piteşti, Curtea de Argeş, Călăraşi, Craiova, Gâlimăneşti, Tg-Jiu, Severin, etc. Poliţia a arestat azi dimineaţă pt individ Constantin Alexandru, vinde nişte efecte militare procura: caporalul Ştefan Niculae, de­­a ars lui armatei. Caporalul a fost ase­menea arestat. Miine se deschide, după cum am a­­nunţat, primul c al membrilor erpului didactic şi va continua a­nul de 7.35 se ­in Rominia, snut cu tre­­n g­resuiu. în excursiune la Curtea de vor pleca Argeş. Şedinţele vor fi publice, şi se ne in sala Senatului. vor fi-La 15.Septembrie se va face în grădina Ateneului desvăluir­ea bustului regreta­tului C. Exarcu, fondatorul Ateneului. Din Roman ni se scrie că rîul Mol­dova a crescut in localitate erî dimi­neaţă foarte mult, iar după prinz a început a scădea. Siretul a crescut de asemenea foarte mare. Mai multe po­duri s’a­u­ rupt iar unele au fost ridi­cate. Două zile a plouat incontinuu. Consiliul comunal al Capitalei ţine Luni o nouă şedinţă publică. D. Al. Catargi, ministru plenipotenţiar la Roma, a plecat azi dimineaţă din Ca­pitală ducindu-se la Sinaia. Din cauza ploilor torenţiale ce au că­zut alaltă­ieri şi ieri în ţară, trenurile de Vireforova şi de Constanţa au sosit aseară în gara de Nord cu mari întîr­­zieri. Tot di­n cauza ploilor torenţiale s’a perdut ieri coincidenţa trenului nostru din Moldova cu trenul de Berlin. Noi grupuri de emigranţi evrei vor părăsi Capitala cu trenul de Vireiorova in dimineţele zilelor de 2, 4 şi 6 Iu­lie. D. Filipescu a dat ordin poliţiei să împiedice rudele şi amicii emigranţilor de a mai trece pe peron. Comisia aleasă de consiliul comunal al Capitalei a fost erî de a cercetat te­renul pentru baia da tamvaiu electric pe care d. Basilescu voeşte a o construi de la Bucureştii-Noi pînă în cimpul Mo­şilor. Comisia s’a întrunit azi la primărie spre a discuta, împreună cu directorul serviciului technic, această cestiune. E probabil că raportul comisiei nu se va supune in viitoarea şedinţă a consi­liului comunal, şi că cererea d d-lui Ba­silescu va fi respinsă. D. Cesar Pirtianu a cerut direcţiu­nea căilor ferate concesiunea pentru furnizarea a 40.000 tone cărbuni de la moşia sa Mucureşti. Astă-noapte, pe la orele 12, trei detunături de armă răsunară în strada Labirint, şi trei gloanţe de revolver spărgînd ferestrele, pătrunseră în ca­mera de culcare a inginerului Donner, sparseră nişte cadre atîrnate pe pereţi şi se opriră în zid. Speriat din somn, inginerul dădu a­­larma, şi sergentul reuşi să pue mina pe autorul împuşcăturilor. Era cetăţea­nul Petre Marinescu din strada Epu­­rilor No. 31. Petre întîrziase la serba­rea onomasticei sale, şi pe drum spre casă, n’a găsit ceva mai bun de făcut ca să ’i treacă de urît de cit să des­carce un revolver pe care-1 purta de obiceiu cu sine. va incendiul din Craiova Eri după prinz, pe la ora 2 şi jumă­tate a izbucnit un incendiu la hotelul Paris din Craiova. Focul a luat naştere din etajul al dolea, in salonul No. 2­­ocupat de d. Emanoil Craidman. Incendiul n’a fost observat de­cît după ce a coprins toate mobilele aflate in sa­lon, şi după ce a luat proporţii des­tul de serioase. Totuşi, graţie ajutoarelor date de au­torităţi şi de personalul hotelului, după o ora de luptă incendiul a putut fi po­tolit. Pagubele se urcă la vre­o 2000 lei. (Dragomir In jurul crizei Toate încercările făcute de d. N. Filipescu de a afla părerile d-lui Carp asupra situaţiunei şi ce crede că e de făcut pentru a aduce o ame­liorare, au­ rămas infructuoase. Ca răsplată însă pentru halul în care a adus bătrîna ramură conser­vatoare, d. N. Filipescu a obţinut promisiunea d-lui Carp de a între­rupe pentru moment tratativele cu Banca Naţională. In convobirea pe care d. G. Grig. Cantacuzino a avut-o cu d. Fleva, şi despre care am vorbit, primul mi­nistru a făcut toate încercările pen­tru a împăca pe tribun. D. Cantacuzino a încercat să ob­­ţie promisiunea d-lui Fleva că se va duce pentru moment la Paris, în ca­litate de comisar general al Expozi­ţiei, în locul d-lui Olănescu, care în cazul acesta se va duce ca ministru la Belgrad. D. Fleva n’a dat nici un răs­puns. Eri s'au făcut la Sinaia de către d-nii Barbu Păltineanu şi Victor Io­­nescu ultimele încercări pe lingă d. Take Ionescu ca să intre în guver­nul Filipescu-Carp. D. Take Ionescu a rămas neîndu­plecat. D-sa soseşte mîine în Capitală şi va pleca Miercuri în străinătate vi­­zitînd Suedia, Anglia şi Parisul, pentru a nu se reîntoarce in ţară de­cât la 1 Octombrie.* D. N Filipescu respîndeşte zgomo­tul că e gata să nu intre In guvern, dacă e vorba ca prin aceasta să facă pe d. Take Ionescu să pri­mească a intra. Bine Înţeles zvonul nu e luat In serios.* D. gen. Manu şi-a dat demisia în­­ scris din preşidinţia clubului conservator şi are intenţia să şi-o dea şi din club. D-sa a tipărit o scrisoare taxând faptul combinaţiei cu junimiştii ca o sinucidere a partidului conserva­­tor. D. gen. Manu a voit să expedieze scrisoarea tuturor membrilor cluhului, dar în cele­ din urmă a renunţat. T'­nul, care trebuia s’o publice şi d­e va mai publica, pregăteşte pentru a treca­­le la întoarcerea d-lui Take Ionescu în ţară un mare ban­chet în onoarea acestuia, dat de peste o sută deputaţi şi se­natori, cari vor îndemna pe d. Take Ionescu să „sprijinească guvernul“. D. Filipescu, lateleflînd norma in acestui banchet, plănueşte să trim­eată Intend parlamentul să participe, ca ast­fel să nu iasă la iveală caracterul de gru­pare personală a d-lui Take Ionescu a celor o sută de de­putaţi şi senatori. Stratagema d-lui Filipescu va fi însă dejucată şi in pri­vinţa asta s’au­ şi luat măsuri ca banchetul să păstreze semnifi­caţia politică pe cari vor să i-o imprime organizatorii. Se dă ca sigură dispariţia ziaru­lui Epoca. De asemenea e vorba să înceteze de a apare şi Timpul. D. Carp declară că are asi­gurat la Deutsche­ Bank un îm­prumut de 12 milioane, care-i va servi la plata cuponului din Octombrie. Tratarile cu Banca naţională au fost definitiv rupte. Toate loliţiile finaintate la Bancă in această privinţă au fost retrase. Aşa fiind, parlamentul nu va fi convocat de­cît în Sep­tembrie. Cei mai mulţi din nouil mi­niştri vor pleca rînd pe rind în congediu, cel mult zece zile după constituirea cabine­tului. * D. N. Filipescu a plecat la sia sa. Amici săi spun că aceasta dove­dește că totul e aranjat și că nu va mai interveni nici o schimbare. Cîte­va numiri. In perspectivă, sub noul guvern : l­a Buzău prefect d. Emil Teo­dora, la Bacău d. Stroe Beloescu la Birlad maj. Francu sau d. Budu Prefect al poliţiei Capitalei e de­semnat d. Tom­a Cămărăşescu. D. Victor Ionescu va fi numit probabil prefect la Ploeşti. D. Ionescu remîne de­o­cam­dată in afară de ori­ce combinaţie. D. dr. Puşcariu­, a rămîe un timp încă neral la ministerul de consimţit si secretar de­­instrucţiune. Rep. mp Mersul Frizei In unele cercuri politice din Ca­pitală sa crede că criza ministerială, declarată în mod oficial azî va dura încă cîte­va zile. Miniştrii demisionaţi continuă a gira afacerile curente ale departa­mentelor lor, pînă la rezolvirea cri­zei, care se spune că nu se va face mai înainte de Luni sau Marţi. Duminică regele va invita la de­jun pe toţi membrii cabinetului de­misionat. Cu această ooasiu­­­e, general Mânu va da pe faţă toate nemulţumirile sale. * Amici de ai­­­lui P. P. Carp a­­firma că d sa se află tot la Ţibă­­neşti. După alţii însă, d-sa s’ar afla la Buzău, unde aşteapta să fie chemat la Sinaia.* Azi de dimineaţă au sosit în Ca­pitală toţi amicii d-lui P. P. Carp, aşteptînd sâ primească decretele de numire în funcţiile la cari aspiră. D. Cantacuzino, preşedintele consiliului a plecat azi dimi­neaţă de la moşta sa Floreşti la Sinaia, să depună demisia o­­ficială a cabinetului în mlinele regelui și să recomande pe d. Carp pentru formarea noului guvern. * D. N. Filipescu, temându-se ca in momentul decisiv d. Cantacuzino, să nu slăbească, a expediat la Si­­ngia pe d. Alex. Catargi care să insufle curaj preşedintelui consiliului. ] fac exerciţii militar­e. Coloana rusasc ?r?3oleşte în vederea unui atac. Se crede că d. Carp nu va mai intra în Capitală, ci va merge direct la Sinaia, pen­tru a nu se reîntoarce în Ca­pitală de­cît ca preşedinte de consiliu. Nenorocirea prin bulevardul Pake Aseară, pe cînd vagonul cu No. 10 al tramvaiului electric trecea în goană pe bulevardul Pake înainte, o domni­șoară anume Ecaterina Constantinescu a încercat să sară jos dia tramv­aiu. Tramvaiul merge d­inSă prea repede, d-ra a căzut sub roatele tramvaiului și roata din urmă, trecind­ peste piciorul sting, i l'a tăiat de la gleană. Intr’o stare foarte gravă d-ra a fost transpor­tată într’o trăsură la spitalul Cobe­ur,de i s’a tăiat osul, și a fost banda­jată. Conductorul tramvaiului a fost a­restat. Hecratarea din gara Fetești Erî s’a intimplat in gara Feteşti o ciocnire şi deraiere de trenuri în urmă­toarele împrejurări: Trenul de persoane No. 140 plecat din Constanţa era la 2.35 d. a. a pornit în mod regulat din Feteşti, de pe linia a doua aproape de acul de eşire a fost ajuns de maşina de manevră «Prutu», care se afla pe linia treea şi care plecase in aceeaşi direcţie şi în acelaşi timp. Trenul şi maşina de manevră se iz­biră cu atita putere, în cît au deraiat două vagoane de clasa 111-a cari s’au resturnat, iar un vagon a eşit doar din sine. Din fericire, nu s’a întîmplat nici un accident de persoane. Pasagerii s’au a­­les cu o teribilă spaimă. * Mecanicul Vlasie Alexandru de la maşina de manevră a declarat că nu a putut opri maşina din cauză că s’a în­țepenit regulatorul, iar focarul lipsea. Trenul de persoane a plecat cu 30 minute întirziere. Trenul 21 a sosit în Constanța cu 80 minute întirziere, din cauza stricăciunilor suferite de linie. Trenurile au­ trebuit să circule din a­­ceeași pricină pe o linie improvizată. Drama din Tulcea Profesoara şi ofiţerul. — Victimele dragostei.— In China ! — Dubla sinucidere cu opium O teribilă dramă de dragoste a emo­ţionat oraşul Tulcea şi va interesa de­sigur toată ţara. D-ra Elena Emilian, profesoară la externatul secundar de fete bulgar din Tulcea, şi tinărul Sieg­mund Maloscky, ofiţer în marina comer­cială rusă şi locotenent în rezervă în armata rusească, s’au sinucis prin otră­­n următoarele împrejurări: vire­­-ra Emilian şi blondul ofiţer rus au făcut cunoştinţă in Rusia, unde cea d’intii se afla in studii. O puternică dragoste reciprocă se născu in inima tinerilor, cari îşi promiseră ca în toate împrejurările să trăiască împreună sau să moară. Nişte greutăţi cari se iviră în calea dragostei lor ii determinară să-şi curme zilele. Unii spun că aceste greutăţi pro­­veneau din refuzul preotului Emilian, tatăl profesoarei, de a încuviinţa căsă­toria îndrăgostiţilor, de­oare­ce d-ra Emilian era ortodoxă pe cind ofiţerul era catolic. Alţii spun insă că hotărirea de a se sinucide şi au luat-o nefericiţii in urma unui ordin ce ar fi primit Mia­losky de a se duce în China, în vede­­derea războiului. Miercuri noaptea, părinţii d-rei Emi­lian constatară cu groază lipsa de a­­casă a fetei lor. Presimţind ceva, dă­dură de veste poliţiei, care cercetă la toate otelurile spre a da de urma d-reî. Abia erî, la ora 10 dimineaţa, au fost găsite intr’o cameră a hotelului «Carol» cele două victime ale dragostei. Funestă descoperire ! Ofiţerul era mort, iar alături de dineul d-ra Emilian abia mai respira, sub influenţa teribilei o­­trave luate. Graţia îngrijirilor ce -i dete în grabă d-rul Oreşteanu, profesoara putu fi sal­vată. S’a constatat că cei doi îndrăgo­stiţi au luat opium, ofiţerul in canti­tate mai mare, din care cauză a murit curînd. In odaia dramei au fost găsite trei scrisori, una adresată procurorului, iar cele-lalte două părinţilor lor. Opiul, după cum s’a putut constata, a fost procurat sească din Odesa, dintr’o farmacie ru-Imgott ULTIMELE TELEGRAME Serviciul „Agenţii Române. — Duel la Paria Paris, 29 Iunie.—Un duel cu spada a avut loc azi dimineaţă între d-nii Gérault-Richard şi Lasies; acesta din urmă a fost rănit uşor la braţ. Catastrofa din New-York New-York, 29 Iunie.—Vaporul «Sa­­dir» a fost scos. S'a găsit în interio­rul lui 24 de cadavre, ceea ce ridică la 60 numărul morților de pe vasul «Sad­e». Războiul chino-european — Serviciul „Agenţiei Române" — Victorie chineză Daily Express Londra, 29 Iunie.­­ află din Tien-Tin, cu data de 6 Iulie st. n., că chinezii au reluat arsenalul de la est de Tien-Tin, după o luptă de şase ore. Apără­torii au suferit perderi grave. Iil-Hung-Ciang la Peking Londra, 29 Iunie. — Se comunică din Sangai ziarului „Daily­ Mail“ că Li-Hung-Ciang a primit ordin să se ducă imediat la Peking. Port-Arthur prădat de chineza Londra 29 Iunie. — Agenţia Reuter a primit din Tien-Tin o comunicare cu data de 4 Iulie s­. n., după care fostul director al poliţiei portului Arthur, sosit la Tien-Tsin, a anun­ţat că chinezii au­ prădat şi incendiat Ni­u-diu-hang. Ei au distrus linia ferată din Manciuria şi prădează împrejurimile portului Arthur. îsvor Scopul Germaniei in China Berlin. 29 Iunie. — Norddeutsche Zei­tung. — D. de Du­low a adresat o circulară guvernelor federale cu privire la măsurile militare luate in vederea evenimentelor din China. Aceste măsuri trebue să pună Ger­mania in stare să participe, intr’o proporţie in raport cu importanţa politică a Europei la acţiunea mili­tară recunoscută necesară de toate puterile. Scopul Germaniei este să readucă siguranţa persoanelor ţi a bunurilor lor, şi să redea■ naţiona­lilor săi libertatea lor de acţiune in China, să salveze pe streinii în­chişi la Pek­ing, să restabilească şi să asigure o stare de lucruri nor­mală sub un guvern chinez legal, să pedepsească crimele săvârşite şi să dobândească satisfacţie. Germania nu doreşte împărţirea Chinei, ea nu aspiră la nici un fo­los particular. Guvernul imperial este convins că menţinerea inţelege­­rei intre puteri este prima condiţi­­une a restabilirei păcei şi a or­dinei in China. Luptă lingă Kiau-deau Londra, 29 Iunie.— Daily. Telegraph află din Tokio că o Unire a avut loc la 10 Iulie sc. n. între trupele german** şi boxeri, lingă In­an-Ceau. Mulţi boxeri au fost ucişi. Situaţia gravă la Tien-Tin Berlin, 29 Iunie. — Comandantul escadrei germane din Taku telegra­­fiază cu data de 9 Iulie st. n. că chinezii continuă a bombarda Tien- Tinul. Situaţiunea este gravă. 30069 ruşi spre Peking Londra, 29 Iunie.— Se comuni­că din Sanghai Agenţiei Reuter, cu data de 12 Iulie st. n., din înaintează de king. Boxerii la Nin-Ca­ng Londra, 29 Iunie. — Agenţia Reuter Femeile şi copii din Niu-Cer Ar'a sosit la Ci-Fu. Boxerii sosesc , tot un număr mare la Niu-Cer 12.000 germani în China Hamburg, 28 iunie. — Ministerul marinei a h­otărît ca zece vase să transporte 12.000 de oameni şi ma­terial de răsboiu pentru China. Streinii din Peking ucişi Sanghai, 29 iunie.—­Agenţia Reu­ter. Se asigură că un neguţător chi­nez a primit o scrisoare din Peking, cu data de 30 iunie st. n. cum că legaţumile streine erau­ dărîmate şi streinii ucişi. ________ Profesor de dans la 71 de ani Nu-i tocmai banală vizita pe care am făcut-o deunăzi. M’am dus să intervie­vez pentru ziarul meu, pe un profesor de dans de 71 de anî, d. Campistron, tatăl, V.tr. Mulet la Saint-Cloud (Seine-et- Oise), care mă primi foarte amabil de îndată ce curms cu scopul vizitei mele In adevăr nici nu mă gîndeam că mă aflu în faţa unui om atît de bătrîn. Cu statura­ dreaptă, privirea energică şi vie, înfăţişarea încă marţială, d. Campistron mi se părea că n’a fost bolnav nici dată, căci e un moşneag admirabil con­servat şi pe faţa lui nu se descoper ur­mele durerei. Totuşi acum vre­o două ani, a fost alarmat. O durere de cap persistentă turburase seninătatea vieţei şi-l făcu să se teamă de urmări. „Eram, zise el, foarte turburat de sta­rea asta, care-mi făcea munca foarte de­­ficilă şi în tot cazul foarte penibilă. Meş­teşugul de profesor de dans pe care-l exercit mereu de 50 de ani, cere picioa­re zdravane şi un cap sănătos. Cum să mă fi împăcat cu oribelele du­reri de cap cari nu mă mai pâroseau Zadarnic întrebuinţam medicamente mult lăudate, nu simţiam nici o uşurare. In­tr’o cetii în Le Soldi un articol privitor la Pilulele Pink, care vorbea de multe vindecări operate prin întrebuinţarea lor în cazuri asemănătoare cu al meu. Mi­­am procurat aceste pilule şi trebue să vă spun în toată sinceritatea c’au avut asupra mea o influenţă bine-făcătoare şi au făcut să-mi înceteze durerile de cap de cari suferim atît. Poţi s’o ateşti din partea mea. Am fost atît de mulţumit de ele, în­cît după sfatul meu multe per­soane au întrebuinţat Pilulele Pink şi cu succes. Pilulele Pink, cari sînt cel mai puter­nic regenerator al sîngeluî, au operat reconstituirea lui la d. Campistion şi au permis circulăreî să se regularizeze. Acelaşi rezultat va fi dobîndit în toate boalele provocate de un sînge sărac, precum în anemie, clorosă, reumatizm, nevralgii şi epuizarea generală la bărbat ca şi la femeie, la ori­ce vîrstă. Pilulele Pink, a căror formulă a fost aprobată de direcţiunea sanitară romină, se află de vînzare la toate farmaciile şi drogueriile din ţară, cu preţul de lei 3.50 cutia sau 17.50 şase cutii. Depozite la drogueriile Ilie Zamfirescu, strada A­­cademiei 8, F. Bruss, Bulevardul Elisa­­beta (Palatul băilor Eforiei) şi la far­macia Vasiliu, calea Griviţei 74, Bucu­reşti. Société anonyme des Tram­ways Unis de Bucarest Domnii acţionari ai acestei socie­tăţi sunt invitaţi a prezintă la Banca Generală Română cu începere de la 15 Iulie stil nou cupoanele acţiunilor de capital No. 1 (prima şi a doua dividends). Aceste cupoane se vor achita cu: LEI 5. Consiliul de administraţiune. G­rădina Berăria Bristol Astă­zî şi în fie­care seară mare con­cert, dat de simpaticul nostru profesor fi­ li. Bu­lCE intrare liberă. In fie-care Vineri, High-Life. 7202 ssaşă® A dever» Sucursala iagasianlui de Manufactură Mănunţişnii jt a frankei STRADA LIPSCANI, No.­­PALATUL DACIA, viS-a-YiS­ie BANCA NATI Soldarea tuturor mă­r8 vară precum: Mătasăt nagiuri colori şi­ negr­i­ Pichet alb ripsat şi colori, E­terie, Confectivini, Bruse d în sus, Jupoane de mătasi PRETURI FA­UEOS DE I­NCASAde D-Iuî P Se primere boli Pentru căutare,' jaru etc., Cassa p COKSIXTA'î Ors La Buşteni $ VILA-VERDE dintre brazi, recon­struită şi din nou mobilată, cu 2 a­­partamente de cîte 4 camere, antreu şi bucătărie separate, cu pavilion şi leagăn de copil în livada de pomi, brazi şi smeura, se închiriază pentru sezon in parte sau în total cu preţ, moderat. Adresa: Strada Bradului No. 34, Bucureşti. INSOMNIA Este cea mai teribilită tertineie­lor, şi numeroase sunt boalele provenite printr’însa. Deci la această boală este de strictă necesitate un remediu rapid şi a­­ceasta se poate căpăta prin întrebuinţarea de­­A-Xvt ii n şi o­ri un remediu care nu se ia intera, deci nu poate să fie vătămător cum sunt multe ast­fel de preparate aflate în circulaţia comercială, ci din contră numai prin frncţiunea exterioa­ră, acest remediu cauzează succese miracu­loase de însănătoşire. Acest remediu se ca­pătă numai aducîndu-se direct de la insti­tutul chimic-pharmaceutic SILBERSTEIN, VIENA IX ROSSAVBREANDE, 35 Lei contra 4 (şi iu mărci poştale). Dr. M® Signer De la facultăţile din Paris şi Viena Fost medic de oraş, fost medic la spital Rio. 9, Calea Călăraşilor Np. 9 Specialist în boale interne şi de femei Consult de la 2­ 4. Pentru săraci gratis, pili­ppeşti cerinţelor redus pre-Restaurate şi acomodate moderne. Anul acesta stau ţurile. 1) Ităile minerale calde, cloro­­sodice, iodurate şi bronşurate, analoage cu apele Kreuznach, Ischl, Rein­­chenhall, — speciale contra limfatismuluî, scrofuleî, rahitismului, boale de piele, ma­ladiile oaselor, debilităţei generale, precum şi în toate bolile de femei. 3) Isvoru­l purgativ ( nza-vedă analog cu apele de Karlsbad şi Vichy, foarte folositor în toate bolile de stomac şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al stomacului, ulcer, constipaţie opinatică, colicele de ficat şi rinichi, hidropisiile şi obesitatea. 3) Stabiliment de pul­­ilisaţie minerală şi inhalaţie cu brad, tere­bentină, Gayacol, creosol, cu eucaliptol, sis­tem Reinchenhall şi Isehit, foarte folositor­ în bolile de nas, gît şi mai ales în bron­­chite cronice, emfisem, astmă şi tuberculosă pulmonară. 4) stabiliment fie Hydrotera­pie cu duşuri ecoseze, fricţiuni, împache­tări, masaga esecutate de persoane compe­tente, sub direcţiunea medicului. Exista şi un basen. 5) Stabiliment tie tiusi nasalf. Cu apă minerală caldă, contra­­.crizelor cronice (guturaiurî învechite) sucrofuloasei la copil. Tot stabilimentul este situat în mijlocul unui superb parc de brazi şi e ferit de cu­renţi. Posedă camere elegant mobilate cu preţ de 2—5 lei pe zi. Restaurant de prirma calitate cuprinzînd cafeaua cu lapte, dejun şi dineu şi vinul— 5 (cinci) lei pe zi. Asemenea un al doilea restaurant a ia carte, închirierile pentru întreaga lună Iunie şi August cu reduceri de 25°/0. Sesonul începe de la 1 Iunie st. v. pînă la 1 Septembrie st. v. Informaţiuni pînă la 15 Marni la Botoşani : D-na I. Arapii şi d-na Arapn­ proprie­tarii băilor, după această dată la Bălţă­­te­şti jud. Neamţ. Medicul băilor este d-nul Doctor Etica şef de clinică la Faculta­­tea de medicină din Bucureşti. Maison Fraţii Hasan No.66—10, Strada Lipscani — Bucarest — Din cauza sezonului înaintat, desfacem o mare cantitate de: Foularm­î, Toile de goie, Zefirurî, Batiste, Linourî şi PicheTalb ripsat, cu preţuri foarte reduse. Mare ocaziune in crépe de chine de rochi, toate colorile. Mare scăzamânt de preţuri, la costumele fantaisTU” PREŢURI FIXE Inspecţia localuris­cendiului de la Tes Paris a dat la ivea flacoane de Apă ce probează că resc să îmbăt­­rea lor acest ca părul şi 151, v Deposit­ria LOl 7( rtr)

Next