Adevěrul, august 1900 (Anul 13, nr. 3956-3986)

1900-08-01 / nr. 3956

Moda Ilustrată No. 31 cuprinde : Cronic­a model: Asupra frumuseţei femeeşti de Laura. Gravuri: Saseu pentru rufărie d de noapte, bandă în puncte, broderie ro­­coco, rufărie elegantă, toalete şi noutăţi elegante, pălării, toalete de oraş splen­dide, rochii pentru interiorul casei, etc. Cuprins literar : Convorbire asupra femeilor române scriitoare şi asupra artei si patriotismului de Gaion.­­ Poezie de Heine: Sfaturile oglinzii de Ba-Ba, Nuvelă, etc. Supliment gratuit: Vestă de vară, iar numărul viitor tiparul unei lupe moderne. gssaassmn memdant suprem al trupelor a­­liate. Ei reproșează d-ld Wal­­deck­ Rousseau, președintele con­­­siliului de miniștri, de a fi re­fuzat propunerea de a se numi un general frances in această misiune. — Emil. Răsboiul din Transvaal Sinuciderea lui Steyn Londra, 30 Iulie. — Ziarele înregistrează svonul după care d. Steyn, prezidentul statului Orange, s’ar fi sinucis. Drept causă se da neînţele­gerea cu amicii săi în ceea ce priveşte curmarea luptelor de guerilla, pe cari unii le sus­ţin.— John. Kedivul Egiptului la Iaşi.—In­­toarcerea emigranţilor.—Ac­cident mortal laşi, 30 Iulie.—Abaz Hilmi. Kedivu Egiptului, care se întoarce la Cairo ve­nind de la Londra, a fost în Iaşi cu suita sa şi părăsit azi la ora 12 şi 20 ţara, cu trenul de Ungheni. Colonelul Semens şi poliţaiul Dumska, ambii din Kişinău­, au venit in întimpinarea Kedi­­vului la Iaşi. Toţi au fost in cel mai strict incognito. — Grupul de pedeştri Ietras Roma­nia, coprinzind 70 persoane, a fost în­tors in Bacăiî, într’un vagon de marfă. — Gheorghe Hattman de pe moşia Râuşenî şî-a tăiat un picior la maşina de treerat. Cu trenul de Paşcani a fost adus la Iaşi, dar pe drum a murit.— Ignis. — Cu trenul de 6.30 a sosit aseară la Iaşi, venind din Capitală in cel mai strict incognito, Abaz Hilmi, ehedivul Egiptului. D. Greceanu, prefect de judeţ, fiind plecat la moşia sa Stinca, a fost chemat prin telefon. Chedivul este întovărășit de urmă­toarea suita: A. Gh­ei if pitui-seCretar, N. Javar, locot. col. englez, dr. curant A. Kansky, A. Howlet, tilmaciu german, Lapid si Kalii servitori. Chedivul stă pină azi la prînz, cind va pleca prin Ungheni in Rusia. Chedivul si suita au­ descins la otel Binder, unde ocupă 8 odăi.—Riga. Inmormîntarea lui Liebknecht Berlin, 30 Iulie.—Azi a avut loc înmormîntarea lui Wilhelm Liebknecht. A fost un corte­giu cum rar s’a văzut, ca organiza­ţie perfect militărească. La ora 12 şi jumătate el s’a pus în mişcare pornind de la locuinţa defunctului din Kantstrasse în Charlottenburg şi îndreptindu-se spre cimitirul central unde cor­pul lui Liebknecht a fost în­­mormîntat. Carul funebru a fost prece­dat şi urmat de alegătorii cir­cumscripţiei a 6-a din Berlin cari l-au ales ca deputat. Apoi urmau deputaţii socialişti ai Reichstagului şi Landtagului, redacţiunea ziarului Vorwaertz, consilierii comunali socialişti, de­legaţii din ţară şi din străinătate, etc. Trei muzici intonau imnuri funebre, in trăsuri nu erau de­cît membrii familiei lui Lieb­knecht. Stindardele şi emble­mele Socialiste lipseau, de­oare­ce poliţia a interzis exilarea lor. Se evaluează la peste 200.000 numărul participanţilor la a­­ceastă înmormîntare. Gérault Richard, redactorul­­şef al ziarului «Fetite Repu­­blique» din Paris, a asistat şi el la înmormîntare.—Memphis. Ţarul la Viena Viena, 30 Iulie. — Eveni­mentele grave cari se pertrac­­tează în Orient, au­ răsunet adine în Austro-Ungaria şi toate cercurile politice de aci se interesează de mersul lor. In legătură cu aceste eveni­mente se anunţă precipitata sosire a ţarului la Viena. Ţarul va fi însoţit de con­tele Landsdorf girantul minis­terului de externe.—Bran. Prinţul Muntenegrului şi Crispi Roma, 30 Iulie. — Azi prinţul de Muntenegru a vizitat pe Crispi şi i-a mulţumit pentru concursul dat rege­lui Victor Emanuel III în grelele momente prin cari a trecut in aceste din urmă zile.—Vie. Evenimentele din Serbia Regele Alexandru şi ţarul Belgrad, 30 Iulie.—Regele Alexan­dru a trimis la Petersburg pe d. Miscovicî, fostul său educator, ca să mulţumească ţarului pentru onoarea făcută Serbiei, primind a fi naş la căsătoria sa cu regina Dragina.—Soc. Rechemarea lui Gruici Belgrad, 30 Iulie. — Radica­lul Gruici a fost rechemat din exil şi reintegrat în toate drep­turile sale. Aceasta, după dorinţa expri­mată de însuşi ţarul, care vo­­®şte să-l aibă ca ambasador la Petersburg.—Soc. Ediţia de seriă Ultime informaţiu. Am înregistrat ştirea pusă în circulaţie de sferele guverna­mentale cum că d. Take Io­­nescu va intra în minister. Suntem­ acum în măsură de a da, din sorginte autorizată, ştirea că cu nici un preţ, în aceste momente, d. Take Io­­nescu nu va primi să intre în guvern. De alt­fel putem adăuga că I. Carp nici n’ar fi dispus să recurgă la o remaniare a ca­binetului la așa scurt interval de la constituirea sa. E inexactă știrea dată de un ziar din Capitală că tribunalul de Ilvov a confirmat ori mandatul de depu­nere al d-lui Vladimir Kazacoff; deci cu atît mai inexactă e știrea că Kazacoff a fost lovit ca de moarte confirmîndu-i-se mandatul, etc. Ka­­zacoff a fost adus la parchet azi di­mineaţă la or­e 10 împreună cu Dimit­rof şi au­ fost închişi în ares­tul parchetului. Abia azi la orele 4 d. a. tribuna­lul de Ilfov, secţia de vacanţă se va pronunţa asupra afirmăreî sau con­­firmărei mandatiduî de depunere al lui Kazacoff. De asemeni se desmirte ştirea că Burlacoff a fost arestat ori la Rus­­ciurc, şi că va fi adus în Capitală. Pe ziua de eri după cum am mai spus, parchetul a stat în extecta­­tivă. D. I. T. Florescu, jude instructor care instrueşte crima politică de pe bulevardul Parce, a înmînat minis­trului de justiţie un scurt dar deta­liat raport despre mersul acestei in­strucţii. Acest raport va fi supus regelui, care se interesează mult de unelti­rile comitetului secret bulgăresc contra Romînilor. Citim în Renaşterea din R.­Sarat din oraşul nostru se vorbeşte de o a­­propiată mişcare antisemită organizată de adepţi ai societăţei ortodoxe. O întru­nire va avea loc in curînd în oraşul nos­tru, se pregătesc excese cu ocazia acelei întruniri. Numai mizerabila noastră de poliţie doarme şi nu ştie nimic. Pe ziua de 1 octombrie se va face o importantă mişcare în corpul diplomatic. Consiliul de miniştri a aprobat regulamentul pentru reorganizarea poliţiei secrete pe lingă ministerul de interne. Regulamentul acesta va veni în dezbaterile Corpurilor legiuitoare în cele d­intriu zile. Consiliul de higiena al Capitalei e con­vocat pentru mîine, Marţi, avlnd să se ocupe cu mai multe cestiuni privitoare de higiena Capitalei. D. Ştefan Cetăţeanu, şeful serviciului apelor şi iluminatului de la primăria Capitalei, a plecat ori in concediu de o lună. S’a încheiat un contract intre mini­sterul de domenii și primăria Capitalei pentru arendarea pe termen de 30 ani a carierei de piatră Turcoaica din Do­­brogea. La Ciupercenî strugurii au ajuns atît de mari în­cit se vor coace pe la finele acestei luni. Viile de pe văi și locuri joase, au suferit mult din cauza manei. La Cotnar au­ apărut nişte omizi cari strică foarte mult noile plantafiuni. Se speră că ploile carîfj vor mai cădea, ii vor nimici. Sintem­ informaţi din Bacău, că grave neînţelegeri au­ izbucnit intre procuro­rul Trinu­nal­ului Bacau, d-1 Antoniu, şi administraţia acelui judeţ, din cauza unei descinderi pe care acest magistrat a făcut-o in noaptea de 26 i. c. la o casă de joc de cărţi, şi în care local procurorul a surprins între alţii şi pe nişte funcţionari de ai administraţiei. S’a intervenit atît la ministerul justiţiei cit şi la ministerul de interne din partea ambelor autorităţi. La Botoşani s-a început al II-lea le­gat al viţelor in parcelele americane; viile sint foarte frumoase. D. Vardala, secretar comptabil la serviciul de poduri şi şosele de la pri­măria Capitalei, a fost înlocuit prin d. Gr. Zâne, pe ziua de 1 August. Ministerul de rǎzboiu a cerut primă­riei Capitelei să execute imediat anul acesta canalul de scurgere de pe str. Francmazonă, pentru motivul că pe timpul ploilor apa inundă sub­solurile de la spitalul militar. Mîine 1 August va începe să func­ţioneze în întreaga ţară comisiunile pentru perceperea taxelor militare. Aceste comisiuni vor lucra pină la 15 August. D. G. A­urescu, sub­ directorul de planuri şi construcţiuni de pe lingă primăria Capitalei, îşi va lua postul in primire mîine, expirîndu-i-ne concediul de o lună. La fermele noastre model se fac ex­perienţe pentru nutrirea animalelor de muncă cu resturi de in şi rapiţă pul­verizate. D. Mănciulescu, fost monitor şi su­pra­veghitor in serviri pepinierilor viti­cole, a fost numit în postul de eco­nomii la ferma model Laza. D. dr. Obreja va pleca Mercur­ în inspecţiunea sanitară a judeţului Me­hedinţi. Ministerul instrucţiunei publice a co­mandat pictorului Pascali un pastel al principesei Maria, destinat externatului No. 2 de fete din Capitală, care poartă num­ele principesei. Primăria de Galaţi a cedat 20 hectare de pămint de pe moşia sa Ţiglina mi­nisterului de domenii, pentru a se in­stala acolo o pepinieră. Din cauză însă că ministerul a su­primat fondul de 30000 lei pentru cre­area de pepiniere, consiliul judeţean de Govurluiu a votat suma de 3000 lei pentru începerea primelor lucrări. Pină in prezent, mana care a căzut asupra viilor din jud. Mehedinţi nu a a­­vut nici o influenţă dezastruoasă. La 6 Septembrie se va ţine concurs la şcoalele de arte şi meserii ale statu­lui d­in Bucureşti şi Iaşi pentru admite­rea de solvenţi şi externi şi concurs de burse pentru interni bursieri, interni solvenţi şi externi. Concursul va fi ţinut înaintea unei comisiuni compusă din trei profesori ai şcoalei respective şi un institutor. D. D. Moruzzi cunoscutul compozitor a compus textul şi muzica unei hori a lui Mihăileanu, care a fost publicată în ultimul număr al Peninsulei Balcanice. Atît muzica precum şi textul sínt foarte reuşite şi sunt pline de cele mai curente sentimente romîneşti. Refrenul poeziei este acesta : Sui Romíné ’n apărare De la Fund şi din Carpaţî Contra haitelor bulgare Să dăm mâna fraţi cu fraţi. Zilele acestea va apare o carte a a­­genţilor secreţi care frequentează cursul şcolar de antropologie de la parchet, condusă de d-nii d-niî fraţi Minovici. In această carte, pe lingă un amă­nunţit studiu antropologic, sunt peste 100 de clişeurî cari facilitează priceperea cursurilor de antropologie. Peste cite­va zile se vor face expe­rienţe cu elevii acestei şcoli, dindu-li-se in urmărire prin localuri publice, pe peronul gărei şi aiurea, diferite tipuri cari le-au­ fost descrise din punctul de vedere antropologic. Experienţele vor fi foarte interesante. La primăria Capitalei s’a luat urmă­toarea deriziune spre a se pune capăt stăreî de necurăţenie şi neregulă în care se găsesc halele şi pieţele din Ca­pitală. Toate halele vor fi spălate în fie­care zi, iar sub­solurile îndată după tăerea cărnei. Spălarea compartimentelor din hale se va face de către aceia cari se ţin cu chirie , iar de nu, de către măturătorii primăriei, sub controlul agenţilor co­munali. Halele se vor inspecta cel puţin odată pe săptămînă de către medicul şef al comunei, şi de medicul veterinar. Se institue in acelaşi timp o comi­­siune compusă din medicul, şef, medi­cul veterinar şef, medicii de circum­­scripţii, doctorii de devizii administra­tive, şeful poliţiei comunale şi architectul şef al serviciului de planuri şi alinieri, pentru a întocmi de urgenţă un regu­lament privitor la administraţia şi po­liţia interioară a halelor. Mîine, Marţi, junimiştii fruntaşi din Galaţi vor veni in Capitală spre a convinge pe d. P. P. Carp că tre­­bue să se pună cit mai repede ca­păt babiloniei care există la Galaţi, unde guvernamentalii sînt divizaţi în patru grupări, avînd trei din ele chiar organ de publicitate, şi anume Galaţii, organul primarului, Orientul, ziarul prefectului Moruzzi şi Romînia tînără, organul deputaţilor şi sena­torilor locali. D. C. Olănescu, ministru de interne, s’a reîntors azi de la Găeşti. Cu trenul de azi de dimineaţă s’a reîntors de la Sinaia d. C. C. Arion, ministrul cultelor şi instrucţiune­ pu­blice. Incrucişătorul «Elisabeta» va pleca zilele acestea la Odesa pentru a repre­zenta pe regele Carol la manevrele ru­seşti, care se fac in jurul acestui oraş. La 1 Septembrie va reapare la Craiova, Junimea, organul grupului junimist din localitate. Odorul răcoreşte gura. Ce bem ? In aceste timpuri de călduri tropicale corpul omului cere mereu înlocuirea li­chidului ce se evaporează prin asudare. De aceea o sete continuă. Pentru a nu fi expuşi la boale ca friguri tifoide, tul­­burări de stomac şi altele, trebue să fa­cem uz de cele mai pure băuturi. Recomandăm deci apele minerale arti­ficiale preparate cu apă destilată. Costul lor este minim în comparaţie cu al apelor naturale, şi sunt de un gust agrea­bil şi răcoritor. Apele au fost supuse exa­­minărei institutului chimic al ministerului şi găsite identice cu cele naturale. Publicul poate comanda direct la Fa­­bricele Române Unite, calea 13 Septembre, Bucureşti. Răspunsul Bulgariei comunica „Agenţia romînă“ de următoarea telegramă: Sofia, 30 Iulie. —Se confirmă din sorginte autorizată ştirea cum că guvernul bulgar a răspuns la reclamaţiunile a­­gentului diplomatic al Romî­­niei, motivate prin faptul că Dimitroff, ucigaşul­­ profesoru­lui Mihăileanu, a declarat că n’a comis crima de­cit din or­dinul comitetului macedonean din Sofia. Guvernul bulgar s’a declarat gata a proceda In contra a­­celui comitet dacă i se vor pre­zintă dovezi de complicitatea lui. In cazul contrariu n’ar a­­vea nici un cuvlnt de a inter­veni.* Aşa dar avem acum şi în mod o­­ficial confirmarea ştireî dată de noi încă erî dimineaţă. Cabinetul bulgar are deci neobră­zarea să conteste complicitatea comi­tetului macedo-bulgar din Sofia în asasinaţia lui Mihăileanu, după ce însuşi asasinul Dimitroff a mărtu­risit-o şi după ce există un întreg dosar de probe zdrobitoare ? Sperăm că guvernul nostru va şti să facă să se respecte la Sofia an­cheta justiţiei romîneşti şi să silească pe guvernul bulgar a lua măsurile necesare impuse de această anchetă Poliţa protestate Rominia magiună, «singurul ziar’ naţionalist din Rominia», a căzut 1® grea disperare în urma gîncăpăţinerei publicului care nu consimte a o ceti, in urma incăpăţinerei aceluiaş public care n’a consimţit a da un franc pe toate acţiunile ce ’i-a oferit «singurul ziar naţionalist», şi în fine, în urma perse-­ cuţiuniior din partea creditorilor caii la acţiunile Rominieî magiune au­ răs­puns cu.... protestarea poliţelor. In ultimul număr al Curierului Ju­diciar găsim în tabloul poliţelor pro­testate, de la 10 pină la 24 iulie, Ti­pografia Minerva, adecă proprietara şi editoarea «Românei magiune», cu 125 de mărci şi 50 de pfenigi. Cum se vede, de astă dată mizerabi­lul creditor trebue să fie un neamţ străin şi d’aia persecută pe «singurul ziar naţionalist din Rominia»! Şi după ce a ajuns să i se protesteze o poliţă de 125 de mărci, Romînia ma­giună se mai dedă la atacuri contra Adevărului cum că... nu e bine infor­mat ! Uite, aşa ’şî-a petrecut vremea Ro­mînia magiună umblind să arate că toate cele­l’alte gazete nu fac deci două parale şi d’aia a ajuns să nu’şi respecte semnătura pentru 125 de mărci şi să ne facă de ris presa înaintea creditorilor străini—cogeamite «singurul ziar naţio­­­nalist»­­! Încheind declarăm că pentru a do­vedi că sintem­ bine informaţi vom da în curînd şi cele­l’alte poliţi protestate ale Rominiei magiune, cari sunt cea mai bună... protestare a publicului con­tra «singurului ziar naţionalist». In constr­ia lozurilor bulgăreşti Sintem­ înştiinţaţi că bulgarii desfac in Rominiag numeroase lozuri ale lote­riilor lor, in special «Loteria IV pe classe a oraşului Sofia, garantată de principatul Bulgariei». Fraţii Offenstadt din Sofia trimit pre­tutindeni în Romînia prospecte făcind o mare reclamă şi îndemnînd la cum­părare de lozuri. Noi apelăm la toţi romînii să nu dea un franc pentru lozurile bulgăreşti, cam­ ori­cît de garantate ar fi de prin­cipatul bulgar nu trebue să inspire nici o încredere, de­oare­ce însuşi principatul bulgar nu poate inspira încredere fir­mei civilizate.* Un cetăţean din Piteşti, d. Mihaiul Popescu, ne trimite o asemenea invitare din Sofia pentru cumpărare de lozuri bulgăreşti pe care a primit-o acum vre­o cinci zile şi ne spune că a răspuns la Sofia împreună cu d. Costică Ionescu, comerciant din Piteşti, care a primit şi d-sa prospecte şi m­iez, cum că trimit lozul îndărăt şi că nu au încredere la lotăria unei ţări, care nu garantează nici viaţa romînilor din Bulgaria şi se dedă in Prominia la asasinate ordinare. Cei doi cetăţeni piteşteni şi-au­ făcut datoria şi aceasta le face cinste. Sperăm că toţi bunii romini îi vor imita, nedînd nici un ban celor ce vin să ne asasineze chiar în ţara noastră. R. Moartea lui I. D. lonescu O telegramă din Sinaia ne anunţă că aseară cunoscutul artist I. D. lo­­nescu a încetat din viaţă, după o scurtă dar grea suferinţă.* Simbăta dimineaţa I. D. lonescu a fost vizitat de d. profesor Moceanu, care l’a găsit într’o odăiţă din hotelul Victoria şi intr’o mizerie de nedescris. lonescu, care spera să se îndrepte, rugă pe d. Moceanu a organiza o reprezentaţie tea­trală, din venitul căreia să-şi poate căuta de sănătate. Moceanu luase toate dispoziţiile şi tot reprezentaţia era să aibă loc. In aceiaşi zi, după îndemnul medi­cilor Ionescu a fost transportat la Si­naia, unde moartea il surprinse după cite­va ceasuri. I. D. lonescu moare sărac şi lasă în urma sa o soţie dezolată. I. D. lonescu a fost singurul cintăreţ popular român, in interesul cel mai larg al cuvintului, şi generaţii Întregi s’au înveselit la cîntarea lui. El excela in cuplete de actualitate, cari sint azi în gura tuturor. Intre anii 1870-80 I. D. lonescu era artistul cel mai popular din ţară şi presa din acei ani înregistra zilnic suc­cesele sale. In ultimii ani încă succesul lui lonescu era destul de mare şi in tot­deauna cupletele sale. «Asta trece, pietrele rămîn». Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăeşti; era a­­coperite de tunete de aplause. I. D. Ionescu a făcut să răsune me­lodia romînă şi pe scenele din streină­­tate. Pe timpul expoziţiei din 1878, a cintat pe scenele din Viena şi Paris şi mai ales in «cocoana Chiriţa la expoziţie şi Barbu lăutarul,— ambele cîntate in costume originale —■ obţinuse un a­­devărat triumf. Acest gen de artă s’a stins cu moar­tea lui I. D. lonescu. m * I. D. lonescu, după cum am zis moare sărac şi după cum sintem­ informaţi, sărmana văduvă n’are nici măcar cele necesare pentru a acoperi cheltuelile de înmormîntare. Nu ne îndoim că o inimă generoasă va interveni pe lingă ministerul de culte care nu va refuza acest ultim ajutor pentru artistul care in viață a fost atît­ de iubit. O, în contra cuibului de Sofia, asasini de Războiul eino-european ServicHrf particular al „Reverului“ In contra lui Waldeck-Rousseau Paris, 30 Iulie. — Naţionali­ştii au început a ataca cu vehe­menţă guvernul­ în chestia nu­mită contesă Waldersee e. co Se caută­ un om de încredere pentru un restau­rant din centru. A se adresa XXX la Administrație. 7868. ULMII TELEGRAME Serviciul particular al „Reverului” Kedivul la Iaşi — Accident.— Cioc­nire de tramvaie Iaşi 31 Iulie.—Adevărul singur a dat corespondenţe telegrafice detailate asu­pra sosire­ şi plecare r­ebedivului din Egipet, Abaz-Himli. Complectăm azi dind cite­va detalii asupra portului şi fizionomiei înaltului oaspe care a stat în Iaşi sub cel mai strict incognito. Kedivul este de statură mijlocie, pare a fi de 35—40 de ani, poartă părul tuns negru, ochii mari, trăsăturile feţei potrivit de regulate, barba rasă, mus­tăţile lungi şi negre. Chedivul este un frumos tip nubian. Abaz, poartă haine europeneşti şi o pălărie de pae. Chedivul, care a studiat in Viena, vorbeşte perfect limba ger­mană, franceză şi engleză. Dintr’o mică convorbire ce am avut-o cu d. A. Chad­f, primul secretar al Ke­­divului, am aliat că Abaz-Bimli are o deosibită iubire pentru pictură şi se ocupă mult cu muzica. — D. Niţescu, avocat şi mare propri­etar, a fost victima unui nenorocit ac­cident. Pe cind mergea, împreună cu sofia d-sale, în trăsura No. 11 in str. Anastasie Panu caii au căzut şi d. Ni­­ţescu sărind din trăsură şi-a frint pi­ciorul drept şi şi-a fracturat cel sting D. Niţescu a fost internat la spitalul Sf. Spiridon. — In strada Arcului, vagonul de în­cercare No. 9 al tramvaiului electric ciocnindu-se cu tramvaiul de cursă No. 29, toţi pasagerii au căzut unii peste alţii. Ciţi­va s’au ales cu uşoare leziuni Riga — Serviciul „Agenţiei Române“ — manifestaţii la Quirinal Roma, 30 Iulie.—Un cortegiu compus dintr’o sută de asociaţiuni din Roma şi din provincie,­­urmat de o mulţime e­­normă, s’a dus eri seară la Quirinal şi a făcut manifestaţiuni entuziaste. Insnormîntarea definitivă Inmormintarea definitivă a corpului regelui Umberto este hotărită pe miine la orele 10 seara. Vor asista nu­mai demnitarii curţei şi ai statului în­sărcinaţi cu alcătuirea actului de în­­mormîntare. Documente senzaţionale Tribuna zice că documente foarte importante şi care aduc lumină de­plină în cestiunea complotului, au fost sechestrate la Breşei, la Quin­­tavolle şi la Sanner, la Prato. Breşei păstrează aceaşi atitudine cinică. Regele şi parlamentul Regele a primit azi dimineaţă pe se­natori şi deputaţi în număr de 600, cari i-au prezintat adrese de devota­ment. Regele le-a mulţumit atit in nu­mele său rit şi in numele reginei Mar­garete de manifestaţiunile lor cu pri­lejul asasinărei regelui Umberto şi cu prilejul propriei sale urcări pe tron. Scufundarea unui contra-torpilor Paris, 30 Iulie. — Contratorpilorul La Trainée s’a scufundat la capul St. Vincent, în urma unei ciocniri cu cuirasatul Brennus. Numai o parte din echipagiu a fost scăpat. Tunurile turcești Constantinopol, 30 Iulie. — Con­tractul cu casa Krupp pentru cum­părarea a două sute opt tunuri pen­tru 8 vase de rǎzboi, care sunt în reparaţie la şantierul Ansaldo din Genua a fost iscălit eri. Poporul şi suveranii sîrbi Belgrad, 30 Iulie. — Perechea regală a fost călduros aclamată pe tot drumul pină la Semendria şi la intrarea in oraş. Un mare număr de cetăţeni a eşit pe vapoare întru întimpinarea perechei re­gale. Arcuri de triumf s’au ridicat in principalele strade din oras. Războiul chino-european Nota guvernatul francez Paris, 30 Iulie.— Tungli-Jamenul a adresat guvernului francez o tele­gramă pentru a declina responsabi­litatea accidentelor care ar putea să se intîmple din cauza intirziereî pe care o pun ministrii a trăini in a pă­­­răsi Pekingul. D. Delcassé a raspuns că miniştrii nu pot părăsi Pekingul pină ce drumul nu va fi sigur. Face răspunzător pe guvernul chinez de ori­ce accident care s’ar întâmpla. Trupeie internaţionale vor şti să facă aşa ca drumul de la Tien-Tin la Pe­king să fie liber. Singurul mijloc pentru guvernul chinez, de a proba sinceritatea intenţiunilor lui, ar­e de a nu mai face obstacol inaintărei trupelor. Plecarea trupelor franceze Marsilia, 30 Iulie.—D. Loubet a sosit. A fost viu­ aclamat. Ceremonia remite­rea drapelelor corpurilor expediţionare din China a fost foarte impunătoare. D. Loubet a ţinut un discurs in care a spus că în armata internaţională fran­ceză nu vor lăsa ca să fie întrecuţi în cele ce priveşte disciplina, bravura şi răbdarea. Discursul preşedintelui a fos­t primit cu strigăte entusiaste de «Tră­iască armata ! Trăiască Republica.» Raportul d-lui Pichon , Paris, 30 Iulie. — D. Del­asee a primit de la d. Pichon o telegramă de la 1­7 August spunînd: „ Chinezii ne-au, bombardat şi asediat de la 20 Iunie pină la 17 Iulie. Patru lega­­ţiunî au fost incendiate. Legaţiunea Franţei este distrusă. Rezistăm încă graţie eroismului detaşamentelor fran­ceze şi austriace. Perderile noastre sunt de 16 oameni, perderile generale sunt de 60 de oameni ucişi şi mai mult de 110 răniţi. Toate misiunile religioase din provincia Pe­ngidui sunt arse, afară de acele din Peiiang. Sănătatea personalului legaţiunei este bună. Bombardarea a încetat la 17 iulie, însă împuşcăturile continuă ţară însă a priciniui victime. Gu­vernul chinez încearcă să negocieze indirect plecarea noastră, însă nu putem pleca fără a fi protejaţi de către trupele europene. Forţele şi pro­vizoiile noastre sleiesc. Am cerut autorităţilor chineze autorizarea de a răspunde printr'o depeşe cifrată tele­gramei trimisă de ministerul la 14 Iulie. [Depeşa, menţionată este evident acea de la 3 August, care a sosit mai tirziui). Elogii lui Waldersee St.-Petersburg, 30 Iulie.—Mesagerul gu­vernului vorbeşte d­in partea sa neo­ficială de calităţile militare dovedite în mod strălucit ale mareşalului de Waldersee care este un strategist e­­minent. Ziarul adaogă că cu toate că sar­cina mareşalului nu este uşoară se poate prezice că fii cerului nu vor uita aşa curînd pe acest mare om de răsboini. Dispursul preşedintelui Loubet Marsilia, 30 Iulie. — La prefectură s’a dat un dejun ofiţerilor expedifiuneî din China. D. Loubet a ridicat un toast pentru armată şi marină. Preşedintele a spus : Am venit aci, precum am făcut-o la Cherbourg, pentru a împrăştia echivo­cul criminal căruia spiritul de partid caută să dea naştere şi pe care ar voi să-l urmeze; se caută să se sape un şanţ intre armată şi naţiune, încercare mon­struoasă care va cădea şi a căzut deja. Armata vine de la naţiune, este una cu dinsa, sunt pătrunse amindoă de ace­­laş devotament pentru Franţa şi repu­blică. Soldaţii noştri­ nu se vor întoarce fără a fi căpătat pedepsirea exemplară a acelora care au violat legile cele mai e­­senţiale ale statelor civilizate (Aplauze.). D. Laneasan a ridicat apoi un toast pentru d. Loubet. După dejun preşedintele a primit autorităţile. Răspunzînd discursului primarului, a spus că o datorie forţată se impu­nea ; guvernul a împlinit-o, a făcut tot ce este cu putinţă pentru ca campania să fie scurtă şi decisivă. Nu este vorba de a realiza cuceriri ci de a obţine o reparaţiune nece­sară. Preşedintele a adăugat că este păzitorul instituţiunilor republicane şi ori­care ar fi atacurile şi violenţa îndreptate în contra lui, el va râ­­mîne neclintit la postul său. D. Loubet s’a dus la gară la orele 3 şi jumătate, însoţit de către auto­rităţile civile şi militare, a fost căl­duros aclamat. A plecat la orele 3 şi 50. I Cu începere de la 15 Iu­lie 1900 s’a început­­ v­în zarea în loturi mici a* jîGui Mefti Cioplea­­ începînd de la bariera Dudeşti la­ 15 minute de tramvaiul Dudeşti. * I Mare înlesnire de plată] I Preţuri ixcepţional de avantagicees Voe de a clădi imediat A se adresa pentru înscriere, an­­­gajare şi desluşiri­le: Primăria/­­ Dudeşti, la D-nul G. Eftimiu, ban-' eher, Str. Lipscani, la D-nul Inginer- 1 Architect I. N. Socolescu, Bule­var-1 J dul Carol 14 şi la Agenţia parcelă-' i reî şi vînzărel chiar ,pe loc lingă i ifiSariera Oradeşti. 7306 „BAIA VENÎRĂLĂ“­ BUCURESCI STR. ENEl, 11. Pentru sesiunea ie Vară Administraţia Băiel Centrale aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu începere de la Va Iulie şi numai pînă la Bl August st. r. a. cor. a făcut ur­mătoarele reduceri: 1- Bae de aburî . . . 1 » „ putină . . . 1 „ „ lues 1 persoană 1 „ „ * 2 persoane 1 „ ~» .piscină . . . 1 abonament de piscină 10 bilete 7­ ..... , iar de la 1 Septembrie st. v. a reintra la vigoare tarifele obicinuite. ________________________Direcţiunea: Primul Institut Litho­graphic VIENA VII, NECSTIFTGASSE 17 Concesionat din partea înaltelor autorităţi Imperiale, Regale Austro-Ungare Curs în această artă, în gravură şi desin pentru toate trebuinţele comer­ciale, precum şi pentru beţie şi alte hîrtii de valori etc., predat de instruc­tori recunoscuţi. Primire de elevi cu în­­văţămîntul şcolar curs de 1­ani, plata florini io lunar. Pension pentru elevi din străinătate în Institut, înscrieri şi informaţiuni la Administraţie.__________________7333 ’tmlDésilea Fonm, 1% din 1 A. C., fost Medic a! Marinei, M­osidial Regensmter KOLA - COCA - QUIHQUMA GLIGERG-PHOSPHAT tutâieşle plămâni­, regulează Oliăire tnimel tofeshe|to I I fbgtstiumM. £ f jg'Gatul stab­ikiRtâotîesie, prîb acesk vin. pu­terea, I f vigoare 51 sănătatea. Omul este cheltui'stc mulții | Lictivitate ,i§I ifitrcflne puterea prin Întrebuințarea regulată'! Rai acestui »un întăritor, efieare in toale împrejură«!«. £ [emimmaic digestir §i întăritor, plicul la tt — 1 ro licoare de masă. , YfieposiC : !S, flu« tîS6 Afts^ ta Levailois-Feri'el. P Si «I TQAîfc FARsic.Sl.3 -----­Dr. Al. Saabner-Tudi­ri PLECÎND IN STRĂINĂTATE, va fi înlocuit atît îa Direcţia CASEI de SANATATE Str. TEILOR 51 oH şi în CONSULTATII ţie către Doctoral turnă Special în boale interne şi sipl­inilice 81,—C A LE A DUDE­SCI,—84 Un tînăr de 12—15 ani cunoscînd limba Germană, avînd o scriere frumoasă şi referenţe bune găseşte ocupaţie ca practicant în biu­­rou şi pentru curse Informaţiuni se pot lua la Agen­ţia de Publicitate D. ADAfitA, Bu­­levardul Maria 30, Bucureşti Dr. M. ALBISOIU de la Facultatea din Paris Fost medic secundar în serviciul D-lor pro­­fesori D­r. Stoicescu şi FI. Theodorescu MEDIC AL CAPITALEI ro.ua, şi de cd.fi! Consultaţiunî de la 6—7 p. m. 3». — CALEA VĂCĂRESC!,­­ 3S ___________ 7348 Institutul Frances de Domnisore FONDA­T în 1870 Choisy & lappra Strada Negustori 36, Mântuleasa 17-19 — BUCURESCI — Cu începere de la Sf Gheorghe trecut, Institutul s’a mutat în localul său propriu­, clădit anume pentru şcoală. Toată instalaţiunea s'a făcut din nou în anul acesta şi după modelele şcoalelor din străinătate, de unde şi este adus mobilierul. Aranjamentul dormitoarelor şi instala­­ţiunea spălătorului sunt, superioare tutulor din alte părţi. Băi în Institut. In. Prizinta instrucţiune!, Institutul şî-a stabilit in destul reputaţiunea sa, pentru a mai trebui recomandată. Curs» primar, secundar şi fa­cultativ. Pentru limbile moderne sunt pro­fesoare străine. Curs special de piano, cu preparaţiuni pentru conservator şi curs de croitorie. Se dă cea mai mare atenţiune tu­­turor dexterităţilor ca: Desemn, pictură, lu­cru manual, etc. Limbile: engleză şi ita­liană sunt facultative, înscrierile încep de la 15 August, iar cursurile la 4 Sep­tembrie. ssirecţio estea 7291 Doctorul Crifoicu Vechiul şi cunoscutul specialist pentru maladiile chirurgicale şi ge­ni­te urinare întorcându-se din străinătate ’şî-a reluat orele de consultaţii, 5—7 p. m­. STRABA UREBOIAAl , U­­cis 7370 Institutul de Domnişore „DESPINA-DDAMM“ FONDAT IN ANUL 1880 Sub direcţiunea doam­nelor’ Faakna Haralamăie­­ născuta şi Anna Demetrescu ( Bocnis — RSJC'tJUîESC!! — Strada Radu-Vodă No. 19 Curs primar cu învăţarea obligatorie a limbelor moderne. Cursuri Liceale com­plecte, predate după programa Statului, de cei maî distinşi profesori din Capitală. Sec­ţiune specială pentru limbile moder­ne : franceză, germană, engleză, etc. Gra­ţie metoadelor întrebuinţate şi mai ales unei practice neîntrerupte, elevele din acea­­stă secţie au cîştigat de mult Institutului o reputaţie pe deplin justificată de succesele obţinute. Se studiază cu deosebire : piano, pictură, lucrul de mină, canto. Se pre­pară eleve pentru examenele Con­ervatoru­­lui. Situat într’un cartier sănătos, înconju­rat de grădini, posedînd însuşi un vast şi frumos parc. Institutul se găseşte în cele mai perfecte condiţiuni de higienă ,şi a fost în tot-d’a­una,—la diferite inspecţii şcolare şi sanitare,—găsit ireproşabil în acesta pri­vinţă. Credincioasă sistem­eî sale de a răs­punde cu nouî sacrificii încurajăreî m­erea, crescendo a părinţilor. Direcţiunea a adus şi în anul acesta importante îmbunătăţiri localului, pentru a putea primi un număr mai mare de eleve cum şi pentru a cores­punde tuturor cerinţelor unei Instituţiunî Moderne, înscrierile încep de acum. Cur­surile la 11 Septembrie. 7347 *mn îrix fixe f n Maison Fraţii Hasan No. 66—70, Strada Lipseaiei — Bucarest — Soldarea tuturor Mărfurilor de Vară Cu­ preţuri FOARTE REDUSE Covoare, Stofe de Mobile Linoleum, etc.­­ PREŢURI FIXE -Creditul Funcţii Urban’ IAŞI publicaţiune Marele Hotel Traian din Iaşi se dă cu chirie de la 26 Octombrie a. c. 1900. Dori­torii pot lua informaţiile ne­cesare de la Creditul Urban în tote zilele de lucru de la orele 8 —12 dimineaţa. 76lei PENTRU Lei 1.80 „ 180 . i.­ti 0.80 » 6.— c. va filare asortiment în ÎNTREBUINŢAŢI SCROBEAUA REMY garantată de orez curat, cea maî ECONOMICA şi SUPERIOARA tutu­­rorî altor­ calităţi prin incomparabila sa libeaţă și putere de apretare. De vînzare la toate MADASl­VELE principale de coloniale Reprezentant general pentru întreaga Rominia • O. KIRSCHEN, București 7313 P­RO PRI­ETAT­EA. STATUIUI FRANCEZ m w# Bm mw X k Mi %fiP’ ifilSb dSâ CEREŢI LUPE ORDONANŢA DOCTORULUI UNU DIN ISVORELE GRANDE GRILLÉ-CéLÉSTINS-HÓPITÁL 7311

Next